Capitolul 3 Aprecieri Privind Costurile de Mediu PDF

3 Aprecieri privind
costurile de mediu
3.1 Generalitati
Evaluarea functiilor mediului înconjurator este importanta în luarea

deciziilor economice corecte. În continuare sunt prezentate metodele si
tehnicile de evaluare a beneficiilor si pagubelor de mediu si sunt enumerate
instrumentele economice de protectie a mediului.
Pentru a transpune decizia în realitate , însa, este necesara o
schimbare a comportamentului producatorilor si consumatorilor, atât
individuali, cât si institutionali. Acest lucru depinde de capacitatea
oamenilor de a întelege gravitatea dezechilibrelor ecologice, prezentate în
primul capitol.
Eforturile unor organisme internationale, a unor guverne, a unor
specialisti de a atrage atentia asupra acestui fapt sunt prezentate în
continuare, prin exemple ce ilustreaza ca dezvoltarea durabila nu se poate
realiza de la sine, ci numai prin eforturi conjugate, la nivel politic,
economic, social si tehnologic. De asemenea, sunt prezentate metodologii ce
au fost aplicate cu succes în diverse tari ale lumii, cu efecte favora bile
asupra protejarii calitatii mediului înconjurator.
ABORDARI ECONOMICE ÎN PROTECTIA MEDIULUI
3.2 Metode de evaluare a pagubelor si beneficiilor de mediu
Aceste metode de evaluare reprezinta o încercare de determinare a

disponibilitatii de plata, pentru a evita o paguba sau pentru a beneficia de un
câstig. Daca pietele ar fi perfecte si externalitatile internalizate, preturile
bunurilor si serviciilor de mediu ar reflecta valoarea lor reala. Dar cum nu
exista preturi de piata pentru bunurile si serviciile de mediu sau preturile
trebuie corectate pentru diferite externalitati, în practica se utilizeaza
urmatoarele metode: aproximarea directa, care se bazeaza pe costuri;
aproximarea indirecta, care reprezinta o exprimare aproximativa a valorii
bunurilor de mediu; sau un studiu direct asupra disponibilitatii de plata
prin chestionare sau sondaje, în cazul în care nu exista metode de aproximare.
3.2.1 Evaluarea efectelor asupra productiei
O activitate economica poate afecta atât productia, costurile si

profiturile altor agenti economici, prin efectele pe care le determina asupra
mediului, cât si bunastarea consumatorilor prin schimbarile pe care le
provoaca pe piata. Acolo unde nu exista o piata pentru bunuri sau servicii,
evaluarea impactului unei actiuni asupra mediului poate reprezenta valoarea
schimbarii de productie pe care acesta o induce.
Se pot identifica trei pasi în aplicarea acestei metode:
⇒ estimarea efectelor fizice ale modificarilor de mediu asupra
receptorului (de exemplu, defrisarea poate cauza o pierdere de
teren de 3% anua l);
⇒ estimarea influentei lor asupra rezultatelor sau a costurilor
(o pierdere de teren de 3% anual poate reduce productia de
porumb cu 2% pe an sau cu 100 kg/ha);
⇒ estimarea valorii pe piata a acestor pierderi (reducerea cu
100 kg/ha a productiei de porumb duce la scaderea venitului net al
fermierilor).
Estimarea efectelor trebuie, în principiu, sa elimine orice tendinta
ascunsa, de influenta externa. Efectele trebuie sa fie doar acelea ce pot fi
atribuite unei cauze, adica trebuie sa existe o distinctie clara între "cu" si "fara"
proiect.
Evaluarea efectelor asupra productiei este tehnica de evaluare cea mai
accesibila si larg folosita. Multe dintre studiile de evaluare se bazeaza pe ea.
Pot aparea însa probleme importante în aplicarea sa în cazul pietelor dezvoltate
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
necorespunzator sau deformate sau acolo unde schimbarile de productie au

efecte semnificative asupra preturilor.
Relatia fizica între activitatile care afecteaza mediul si productie,
costuri sau pagube nu este înca bine stabilita. Identificarea unei legaturi cauza -
efect gresite provine de obicei din formularea unor presupuneri sau
transferarea de date din anumite relatii stabilite pentru alte situatii.
În determinarea impactului asupra receptorului, este dificil adesea sa se
delimiteze efectul datorat unei cauze de cel datorat altora, ceea ce este evident
în cazul poluarii aerului, care provine de obicei dintr-o multime de surse. De
asemenea, este dificila delimitarea efectelor datorate activitatii economice de
cele naturale (de exemplu, pentru eroziuni, pagube provocate de ploi acide
asupra recoltelor si padurilor).
Acolo unde efectul asupra pietei poate fi substantial, trebuie realizata o
vedere de ansamblu mai complexa asupra structurii pietei, elasticitatii acesteia,
raspunsurilor cerute. Trebuie analizata, de asemenea, atitudinea
consumatorului, precum si capacitatea de adaptare a producatorilor.
Determinarea efectului unei actiuni asupra productiei necesita punerea
la punct a unor scenarii "cu" si "fara" proiect. Acolo unde exista deja un proces
de degradare (de exemplu poluarea aerului) , este dificila atribuirea unor efecte
precise anumitor actiuni sau asocierea beneficiilor cu un program de
conservare specific.
Conceperea acestor scenarii se sprijina în principal pe analiza cost-
beneficiu si analiza riscului.
3.2.2 Analiza cost-beneficiu
Ideea care sta la baza abordarii analizei cost-beneficiu (pierdere -

câstig) este aceea ca se alege acea varianta care aduce cele mai mari
câstiguri nete.
Analiza cost -beneficiu defineste costurile si beneficiile într-un mod
particular, mergând dincolo de compararea la nivel individual, si anume la
nivelul societatii.
Costurile si beneficiile sunt definite în legatura cu satisfacerea
nevoilor sau a preferintelor indivizilor pentru “ceva”. Daca un lucru
îndeplineste o nevoie, se poate vorbi de un beneficiu adus de lucrul
respectiv. Pe de alta parte, daca acel lucru deriva dintr-o nevoie, atunci
reprezinta un cost.
În mod generic, tot ceea ce duce la cresterea bunastarii individului
reprezinta un beneficiu, iar ceea ce conduce spre scaderea bunastarii
reprezinta cost.
Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a

bunastarii (crestere/descrestere) este determinata prin analiza preferintelor
sau alegerii indivizilor.
Daca un individ îsi declara preferinta pentru o noua situatie, A, fata
de situatia prezenta, atunci beneficiile nete ale “deplasarii” catre noua
situatie A trebuie sa fie pozitive pentru individ.
Pentru un individ i, se poate spune ca va accepta propunerea pentru o
noua situatie A , daca:
[BA – CA] > 0 (1)
unde:
BA = beneficiul adus de noua situatie
CA = costul pentru ajungerea în noua situatie
Costul si beneficiul sunt masurate în termeni de bunastare pentru un

individ. Pentru a determina regula de alegere a deciziei sociale de acceptare
a schimbarii situatiei, trebuie stiut ce anume prefera fiecare membru al
societatii. Daca fiecare doreste schimbarea catre noua pozitie A, nu este nici
o problema. La fel, daca majoritatea prefera schimbarea, iar restul este
indiferent. Dar se schimba datele problemei atunci când exista o parte
suficient de mare care nu doreste schimbarea.
Pentru a putea decide daca societatea , ca un întreg, prefera
schimbarea, trebuie sa se compare câstigurile si pierderile indivizilor din
societate. Majoritatea oamenilor fac acest lucru în viata de zi cu zi: judeca
alte persoane dupa felul cum arata, dupa modul cum se comporta si dupa
ceea ce spun. Chiar si deciziile politice implica asemenea comparatii,
deoarece este practic imposibil sa se gaseasca o politica prin care toti sa
câstige; întotdeauna pierde cineva.
O posibilitate de a masura câstigurile si pierderile ar fi modul în care
oamenii voteaza la un referendum (cu “da” sau “nu”), dar acest lucru nu
spune prea multe despre taria convinge rii, sau preferintei „pentru” sau
„împotriva” a ceea ce au votat. O masura a preferintei individului pentru un
produs pe piata este relevanta prin consimtamântul sau de a plati pentru acel
produs. Plata se mai face si pentru a evita ceva ce nu place, o paguba.
Analizând ceea ce oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru un
beneficiu sau ceea ce sunt dispusi sa plateasca pentru a evita o paguba, se
poate conchide masura tariei preferintelor lor. Aceasta reprezinta de fapt
legatura dintre consimtamântul de a plati si bunastarea individuala.
B
Pret
C
A
E Cantitate
0
D
Fig. 3.1 - Relatia cererii pentru un produs
Presupunând ca pretul unui produs este CA, iar cantitatea solicitata

la acest pret este OD, curba cererii ca si curba consimtamântului de a plati
indica cât sunt dispusi indivizii sa plateasca pentru o unitate suplimentara de
produs. Suma pe care indivizii o platesc pe piata pentru produsele OD este
data de aria OACD. (figura 3.1)
Dar exista situatii când se accepta o plata mai mare pentru primul
produs OB, iar apoi începe sa scada pretul pâna la DC, pentru ultimul
produs cumparat. În acest caz, suma platita este mai mare decât în cazul
anterior cu aria ABC. Aceasta suprafata reprezinta surplusul
consumatorului 1.
Aria hasurata OBCD reprezinta consimtamântul de a plati brut, iar
aria ABC reprezinta consimtamântul de a plati net (a masura câstigul net al
consumatorului, care plateste pentru a obtine un beneficiu).
Presupunând urmatoarea situatie, în care:
§ individul 1 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua
pozitie A: 10 u.m;
pozitie A: 8 u.m.
pozitie A: 6 u.m.
pozitie A: 5 u.m.
Prin alegerile lor, indivizii 1 si 2 obtin beneficii, iar 3 si 4
înregistreaza pierderi. Pe baza alegerilor individuale ale celor de mai sus,
1
“Termen ce exprima satisfactia suplimentara pe care achizitiile succesive dintr-un bun, la
unui pret efectiv dat, o dau un individ”
este interesant de urmarit daca societatea, privita ca un întreg, pierde sau

câstiga din alegerea noii situatii A.
Regula folosita este urmatoarea:
(CP1 + CP2) – (CC3 + CC4) > 0, (2)
unde:
CP = consimtamântul de a plati al primilor doi indivizi
CC = consimtamântul de compensare al ultimilor doi indivizi.
Calculând, (10+8) - (6+5) = 7, se observa ca schimbarea societatii
catre A este rentabila.
Pentru a vedea daca exista un câstig social net, se presupune ca
indivizii 1 si 2 trebuie sa compenseze pierderea indivizilor 3 si 4, deci:
⇒ individul 1 îi da lui 3 6 u.m. si ramâne cu 4 u.m.
⇒ individul 2 îi da lui 4 5 u.m. si ramâne cu 3 u.m.
Deci, indivizii 1 si 2 au în continuare câstiguri din alegerea facuta,
iar indivizii 3 si 4 nu înregistreaza pierderi. Acest procedeu de compensare
poarta denumirea de “îmbunatatirea Pareto”.
Regula din ecuatia (2) reprezinta elementul de baza al analizei cost-
beneficiu. În loc de CP se poate nota B, de la beneficiu si în loc de CC,
simplu C, de la costuri.
Cu aceste notatii, ecuatia (2) arata ca si ecuatia (1), doar ca se refera
la totalul beneficiilor si costurilor indivizilor care formeaza societatea.
∑ [ Bi − C i ] > 0 , (3)
i
Ecuatia (3) este independenta de timp. Ea nu ia în consideratie
perioada de timp pentru care beneficiile si costurile sunt considerate.
Se cunoaste faptul ca schimbarile unei situatii pot implica costuri si
beneficii care apar pe perioade lungi de timp sau imediate, dupa care dispar
sau apar mai târziu. Trebuie adunate beneficiile din fiecare perioada de
timp. Cel mai simplu mod pentru acest lucru ar fi sa se adune beneficiul de
1 u.m. din anul 1 cu beneficiul de 1 u.m. din anul 2 etc .
Aceasta metoda ar fi valabila daca individul nu ar tine cont de
momentul când apar beneficiile si costurile. Dar indivizii prefera sa
înregistreze beneficii mai degraba în prezent decât în viitor, în timp ce
costurile sunt preferate mai târziu decât în prezent. Acest tip de analiza se
numeste “preferinta timpului”.
O data ce analiza cost-beneficiu ia în calcul preferintele indivizilor,
este esential de a tine seama si de timp, alaturi de CP si de CC. Aceasta
notiune de “timp” conduce la fenomenul de actualizare: daca se investeste 1
u.m. la o rata de 5% pe an, se va obtine un câstig de 1,63 u.m. în 10 ani.
Invers, 0,61 u.m. investite acum la aceeasi rata a dobânzii vor valora 1 u.m.
dupa 10 ani.
Deci cât trebuie sa se investeasca în prezent pentru ca , la o rata r si
dupa un numar de n ani, sa se obtina un câstig de 1 u.m.?
Daca se investeste 1 u.m. în prezent, la o rata r si dupa 5 ani, ea va
valora:
1u.m.(1 + r ) 5 ? v 5 = v 1 (1 + r) 5
Pentru a avea 1 u.m. dupa cinci ani, la o rata r, atunci trebuie sa

investim în prezent:
1u.m. v5
? v1= ,
(1 + r ) 5
(1 + r )5
unde: v 1 reprezinta venitul dupa un an,
iar v 5 este venitul dupa cinci ani.
Aceasta formula reprezinta valoarea actualizata a unei unitati
monetare dupa 5 ani.
Generalizând, valoarea actualizata a unei unitati monetare din anul t
va fi :
1u.m.
, 1u.m. fiind de fapt v 1
(1 + r )t
Deci, formula de baza pentru determinarea valorii actualizate este:
Bt
,
(1 + r )t
unde Bt reprezinta beneficiul în anul t , iar r rata de actualizare.
Aceeasi formula este valabila si pentru costuri, înlocuind pe Bt cu Ct.

Astfel, relatia (3.3) se poate scrie:
Bt − Ct
∑ (1 + r )
t t
si reprezinta valoarea neta actualizata (VNA).

Pentru analiza cost -beneficiu, un proiect este considerat rentabil,
daca VNA este mai mare ca zero.
Pentru a exemplifica regula de mai sus, se considera un proiect care

are urmatoarele costuri si beneficii:
Analiza cost-beneficiu
Tabelul 3.1
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cost (mii u.m.) 30 10 0 0 0
Beneficiu (mii u.m.) 0 5 15 15 15
Beneficiu net (mii u.m.) -30 -5 15 15 15
Presupunând ca rata de actualizare2 este de 10%, atunci:

-30/1,1 – 5/1 2 + 15/1,1 3 +15/1,1 4 +15/1,1 5 = -27,3 –1 + 11,3 + 9,3 = -0,5
Se obtine un rezultat negativ, deci proiectul nu este rentabil.

S-ar putea ajunge la concluzia gresita ca daca avem costuri (35) mai
mici decât beneficiile (45), fara procedeul de actualizare, proiectul este
rentabil. Daca se alege între mai multe proiecte cu VNA > 0, e de preferat
proiectul cu valoarea neta actualizata cea mai mare.
“Preferinta timpului” este unul din motivele pentru care prezentul
este preferat viitorului. Al doilea motiv se refera la faptul ca, o data ce
capitalul este productiv, valoarea unei 1 u.m. a resurselor din prezent va
genera mai mult decât valoarea unei 1 u.m a produselor si serviciilor din
viitor. Din aceasta cauza, un investitor va dori sa plateasca mai mult decât
1 u.m. în viitor pentru a obtine valoarea de 1 u.m. a resurselor în prezent.
Acest argument mai este denumit “productivitatea marginala a
capitalului”, cuvântul “marginal” indicând faptul ca reprezinta
productivitatea unei unitati aditionale de capital, care este semnificativ.
B − Ct
Ecuatia ∑t t se mai poate scrie:
(1 + r )t
∑ (B
t t − Ct )(1 + r ) > 0 (4)
−t
Pentru a evidentia si rolul mediului, trebuie mentionat ca atât B, cât

si C din relatia de mai sus includ beneficiile si costurile mediului.
Daca exista o schimbare în calitatea mediului care place indivizilor
(preferintele lor pentru schimbare sunt pozitive), atunci trebuie gasit
consimtamântul de a plati pentru ea.
2
care poate fi considerata rata dobânzii pe piata bancara
Aceasta va aparea ca parte a beneficiului oricarei politici care

include schimbarea în calitatea mediului. Pe de alta parte, daca schimbarea
nu este acceptata de oameni, trebuie sa se caute consimtamântul de a plati
pentru a evita aceasta schimbare sau consimtamântul de a o accepta.
Pentru a evidentia rolul mediului, al costurilor si beneficiilor, se va
introduce în ecuatia (4) un nou element E :
∑ (B
t t − C t ± E )(1 + r )− t > 0 (3.5)
Orice proiect sau politica este considerata rentabila, daca beneficiile

sale sunt pozitive.
Se va ilustra mai departe acest lucru, printr-un exemplu bazat pe
prezenta plumbului din benzina.
Într-o analiza efectuata de Agentia de Mediu Guvernamentala din
Statele Unite ale Americii, s-a demonstrat legatura dintre concentratia de
plumb din mediul înconjurator si unele boli grave cum sunt retardarea,
bolile de rinichi si chiar moartea.
Rezultatele acestei analize cost-beneficiu sunt redate în tabelul
urmator:
Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea benzinei

cu concentratie scazuta de plumb (în u.m.)
Tabelul 3.2
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992
Efectele asupra 223 600 547 502 453 414 369 358
sanatatii copilului
Tensiunea adultilor 1724 5897 5675 5447 5187 4966 4682 4691
Poluanti
0 222 222 224 226 230 239 248
conventionali
Întretinere 102 914 859 818 788 767 754 749
Economia
de carburant 35 187 170 134 139 172 164 164
Total beneficii
2084 7821 7464 7105 6788 6517 6216 6211
cuantificabile
Total costuri 96 608 558 532 532 504 471 441
rafinare
Beneficii nete 1988 7213 6916 6573 6284 6045 5772 5770
În vederea reducerii concentratiei de plumb din atmosfera, s-a

urmarit reducerea concentratiei acestui produs din combustibil de la
1,1 grame/galon la 0,1 grame/galon. Aceasta s-a realizat prin anumite
costuri suplimentare de rafinare. Se observa în tabel faptul ca sunt în

crestere costurile de rafinare.
Studiul mai sus amintit a demonstrat si faptul ca nivelul de plumb
din sânge este influentat de concentratia acestuia din benzina. Astfel,
costurile medicale pentru îngrijirea copiilor se reduc prin politica de mediu
ce încurajeaza folosirea benzinei fara plumb. Nivelul de plumb din sânge,
asociat cu tensiunea si hipertensiunea, conduce la costuri medicale
importante. 3 Costurile de întretinere, reparatii scad datorita reducerii
efectelor corosive ale plumbului asupra motorului si a sistemului de
esapament (galerii, tobe, teava). Initial, s-a crezut ca pretul benzinei o sa
creasca, dar acesta nu a crescut asa cum se astepta. Beneficiile folosirii
benzinei fara plumb, s-a conchis în studiul amintit, au fost de 6:1, raportat la
benzina cu plumb.
Deoarece actualizarea ataseaza în prezent valori mai mici ale
beneficiilor si costurilor din viitor, ea prezinta unele efecte negative atunci
când este luat în considerare si me diul. Un singur exemplu ar fi de ajuns
pentru a demonstra cum actualizarea poate implica costuri grele pentru
generatiile viitoare.
În cazul deseurilor radioactive, perioada cât acestea sunt active este
de câteva sute de ani. Daca se întâmpla ca societate a sa priveasca cu
indiferenta depozitarea acestor deseuri, s-ar putea produce dezechilibre
ecologice grave, poate chiar procese ireversibile de degradare a mediului
pentru generatiile viitoare.
Teoretic, daca pierderile înregistrate datorita scurgerilor radioactive
ar reprezenta 1000 milioane u.m. dupa 100 ani si considerând o rata de
actualizare de 8%, atunci valoarea prezenta a pierderii, datorata depozitarii
inadecvate o suta de ani de acum încolo, ar fi:
1
1000mil x = 450.000 u.m.
(1 + 0,8 )100
Deci, pierderea de 1.000 mil. este înregistrata în prezent în analiza
cost-beneficiu cu doar 450.000 u.m.
Alte situatii în care actualizarea afecteaza interesele generatiilor
viitoare se refera la dezastrele ecologice produse de anumite proiecte , ce
apar mai târziu, cu un grad de poluare sporit în viitor, chiar daca în prezent
nu au un impact semnificativ asupra mediului.
3
Daca ar putea fi evitate aceste boli, atunci si costurile medicale ar fi reduse.
Benefic iile anumitor proiecte pot aparea peste 50 sau 100 de ani, iar
actualizarea lor va conduce la valori mai mici în prezent si ar fi dificil de
justificat necesitatea proiectului.
Decizia de exploatare a resurselor este afectata de rata de actualizare.
Concluzia consta în faptul ca nu exista o relatie unica între valorile ridicate
ale ratelor de actualizare si deteriorarea mediului.
Cresterea ratelor de actualizare ar putea conduce la costuri
împovaratoare pentru generatiile viitoare, dar nici scaderea acestora nu
conduce la efecte mai bune, deoarece nivelul investitiilor scade, scazând si
dezvoltarea economica în general.
Ratele de actualizare ridicate pot de asemenea descuraja derularea
proiectelor care concura cu utilizarile actuale.
Din cele de mai sus, reiese faptul ca nu este usor de stabilit cum
influenteaza rata de actualizare cererea pentru resursele naturale si pentru
mediu.
O modalitate pentru determinarea ratei de actualizare consta în
formula urmatoare:
S=p+uc
unde:
S - reprezinta rata preferentiala de timp a societatii
p - reprezinta rata de actualizare care rezulta din preferinta
prezentului în defavoarea viitorului
c - rata de crestere a consumului real pe cap de locuitor
u - elasticitatea utilitatii marginale a consumului.
Presupunând, pentru simplificare, ca u = 1, atunci:
S=p+c
Unii autori considera însa ca este gresit sa se actualizeze viitorul,
deoarece generatia de astazi este “nerabdatoare”. Daca se elimina si
preferinta p, atunci rata sociala de actualizare devine rata de crestere
economica:
S=c
Este acceptata în general ideea conform careia un cost sau un
beneficiu este cu cât mai putin preferat, cu cât nesiguranta acestuia este mai
mare. 4 Tipurile de nesiguranta care sunt în general considerate ca fiind

relevante pentru actualizare sunt:
Ø riscul de a muri – nesiguranta ca individul nu va mai fi în viata la
o anumita data în viitor;
Ø nesiguranta în ceea ce priveste preferintele individului în viitor;
Ø nesiguranta în legatura cu marimea beneficiului sau costului.
Argumentul “riscului de a muri” este adesea folosit când consumul
din prezent este preferat unuia din viitor, deoarece se considera ca individul
nu s-ar mai putea bucura de efectele din viitor. Dar, împotriva acestei pozitii
este faptul ca , desi o persoana este muritoare, societatea nu moare si, deci,
deciziile sale nu pot fi ghidate dupa aceleasi consideratii individuale.
Nesiguranta asupra preferintelor este semnificativa pentru anumite
produse si chiar pentru unele aspecte ale conservarii mediului.
Generatiile “suprapuse” – parinti, copii, nepoti – traiesc în acelasi
timp, iar fiecare generatie este caracterizata de altruism. Acesta se
presupune ca exista când nivelul de trai al generatiei prezente este influentat
nu numai de consumul propriu, dar si de utilitatea generatiilor viitoare 5.
Aceasta ar fi judecata generatiei prezente asupra a ceea ce viitoarele
generatii considera important.
Toate formele de capital trebuie mentinute intacte, în acelasi sens
sau chiar sporite. A considera ca exista proiecte sau politici care sa nu
contribuie la deteriorarea mediului ar fi o utopie. Însa, nu este o utopie a
considera ca valoarea globala a proiectelor nu conduce la deteriorarea
mediului. Adica prejudiciile aduse mediului de un anumit proiect sa fie
compensate de proiecte specifice de îmbunatatire a acestuia 6.
Una din implicatiile evaluarii unui proiect este modul de alegere a
ratei de actualizare. Scopul ajustarii ratelor de actualizare în vederea
cuprinderii efectelor de mediu este mai bine reflectat de analiza comparativa
expusa mai sus. Desi s-ar putea ca aceasta sa aiba implicatii radicale, ea
ofera cel putin o solutie pentru evitarea unor pagube viitoare, necunoscute în
prezent 7.
4
De exemplu, daca se ofera 1u.m. în prezent pentru ceva sigur sau 1 u.m. anul viitor pentru
ceva nesigur, se va alege bineînteles prima varianta.
5
Nivelul de trai al generatiei prezente este influentat de cel al generatiei a II-a si a III-a.
6
De exemplu, zece proiecte de constructie a zece autostrazi care aduc prejudicii mediului.
În acest caz, ar însemna ca suma tuturor prejudiciilor aduse de fiecare proiect sa fie
compensata de un alt proiect de îmbunatatire a mediului, ceea ce ar însemna ca noua
proiecte sa fie continuate, în timp ce al zecelea sa fie abandonat în favoarea celui care
aduce îmbunatatiri mediului.
7
Cazul deseurilor radioactive
În cadrul studiului asupra actualizarii, exista multe si frecvente

argumente complexe “pro” si “contra”, însa, principalul scop al ratelor de
actualizare este “actualizarea viitorului”, astfel încât sa se poata exprima
jud ecata care sta la baza analizei cost-beneficiu si anume: preferinta
indivizilor.
Folosirea analizei cost-beneficiu pentru îmbunatatirea
reglementarilor de mediu în realizarea politicilor de mediu
Analiza cost-beneficiu ofera o modalitate riguroasa de a determina
beneficiile nete (diferenta dintre beneficii si costuri).
Exemplul urmator releva analizele efectuate pentru a stabili cea mai
buna abordare a problemei plumbului din benzina. În tabel, beneficiile si
costurile relevante ale celor doua politici alternative – reducerea cantitatii de
plumb permisa în benzina si eliminarea lui completa – sunt prezentate unele
lânga altele. Beneficiile si costurile sunt exprimate în valori monetare si,
pentru ca acestea vor avea loc în viitor, ele sunt exprimate si ca valori
actuale cu ajutorul actualizarii.
În subsolul fiecarei coloane, costurile sunt scazute din beneficii.
Categoria Reducerea Eliminarea
continutului plumbului
de plumb
Beneficii
Reducerea întretinerii vehiculelor 660 755
Reducerea emisiilor de hidrocarburi,
oxid de azot si monoxid de carbon
Beneficii monetizate 404 404
Beneficii nemonetizate 8 B1 B1
Îmbunatatirea sanatatii
Costuri medicale evitate 41 43
Costuri evitate privind remedierea 184 193
educatiei9
Beneficii medicale nemonetizate B2 B3
Total 1.289 +B1+B2 1.395+B1+B3
Costuri
Costuri de rafinare 503 691
mai mari
8
Include efectele expunerilor mici la ozon si la monoxid de carbon asupra sanatatii si orice
efecte ale reducerii de particule de sulfat .
9
Costurile privind remedierea educatiei includ compensarea cheltuielilor de scolarizare
pentru copiii care au un nivel crescut al plumbului în sânge.
Categoria Reducerea Eliminarea

continutului plumbului
de plumb
Distrugerea valvelor10 0 C
Total 503 691+C
Beneficii nete 786 +B1+B2 704 +B1+B3-C
De remarcat faptul ca B2 este mai mic decât B3 pentru ca mai putini

copii ar avea nivelurile crescute ale plumbului în sânge în cazul optiunii
eliminarii complete.
În definirea intrarilor unui astfel de tabel, se parcurg câteva etape
distincte:
4 definirea unei linii de baza, care indica ce se va întâmpla daca nu
se schimba politica si cu care sa se compare alternativele
propuse; aceasta linie trebuie sa ia în consideratie impactele
schimbarii conditiilor de piata si alte reglementari curente si
nerezolvate 11;
4 identificarea alternativelor politicii, care în cazul reglementarilor
de mediu pot include standarde diferite, metode de reglementare
diferite (cum ar fi politicile bazate pe stimulente si taxele de
poluare, permisele negociabile de poluare, în locul standardelor
bazate pe tehnologie) si alternative pentru reglementare în
ansamblu;
4 identificarea schimbarilor posibile ale rezultatelor si riscurilor
care vor fi determinate de o schimbare în politica – aceasta etapa
genereaza si informatii despre alte masuri de performanta,
importante pentru detinatorii de interese 12;
4 estimarea costurilor si beneficiilor economice – îmbunatatirile
aduse starii mediului ofera oamenilor o varietate de beneficii
cum ar fi reducerea riscului de îmbolnavire si de mortalitate,
cresterea posibilitatilor de recreere, daune materiale reduse etc.;
4 calcularea beneficiilor nete ale diferitelor alternative – aceasta
presupune agregarea beneficiilor si costurilor . Pe lânga
10
Include costurile nemonetizate ale deteriorarii motoarelor în cazul eliminarii complete.
11
De exemplu, baza pentru evaluarea masurilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon va trebui sa ia în consideratie cresterea cererii de energie, ca si impactele unor
standarde mai strânse pentru poluantii conventionali.
12
Un studiu epidemioogic poate indica faptul ca expunerea la un anumit poluant afecteaza
functiile plamânilor, dar nu arata câte zile de munca vor fi pierdute sau cât ajutor
medical a fost acordat din respectiva cauza.
calcularea beneficiului net, o estimare completa ar trebui sa

includa o analiza de sensibilitate si informatii referitoare la cine
are de câstigat/pierdut si când.
Desi analiza cost-beneficiu prezinta limite practice si metodologice,
ramâne un instrument de decizie indispensabil, deoarece impune o anumita
disciplina în dezbaterile pe marginea politicilor de mediu, acordând atentie
la ceea ce este de câstigat si ce se poate pierde în cazul adoptarii unei
anumite politici.
Criticile aduse acestei analize s-au referit la faptul ca valoarea
mediului nu poate fi masurata economic, ca estimarile beneficiului si
costului sunt imprecise, incomplete. Cu toate aceste afirmatii, analiza cost
beneficiu se constituie într -una din metodele cele mai uzitate, realizând o
informare si o directionare în privinta deciziilor referitoare la mediu.
Recomandari pentru utilizarea analizei cost-beneficiu:
• perfectionarea metodologiei prin formularea clara a problemei
• definirea bazei în mod logic
• identificarea gamei de alternative posibile
• masurarea factorilor determinanti reali ai beneficiilor si costurilor
în unitati13, pe cât posibil monetizarea beneficiului si costului
• aplicarea actualizarii
• prezentarea rezultatelor într-un format standardizat care sa fie cât
mai clar
• includerea unui tabel care sa reflecte categoriile de beneficii si
valorile lor monetare
• identificarea deciziilor care pot fi afectate de catre analiza
• perfectionarea procesului de deliberare
Capacitatea de a asocia o valoare monetara consecintelor efectelor
poluante constituie un punct important pentru abordarea mediului din punct
de vedere economic.
Lipsa pietelor pentru a genera preturi pentru bunurile si serviciile de
mediu este discutabila, deoarece poluarea sau distrugerea resurselor nu
reprezinta pentru toti acelasi lucru. 14
13
Tone de poluanti emisi, numar de cazuri de îmbolnaviri evitate etc.
14
Unii oameni doresc sa detina statuete din fildes, iar altii sunt total împotriva vânarii
elefantilor pentru fildes.
3.2.3 Analiza riscului
Publicul percepe riscul în mod diferit fata de specialisti. Aceasta

diferenta este fundamentul problemei analizei riscului si a incertitudinii.
Asa cum s-a prezentat, analiza cost-beneficiu presupunea
înregistrarea preferintelor indivizilor pentru sau împotriva schimbarii, fara a
analiza de unde provin aceste preferinte si nici daca ele sunt bune sau nu.
Aceasta din cauza faptului ca abordarea cost-beneficiu este una
“democratica”, prin utilizarea preferintelor reale ale persoanelor în
detrimentul opiniilor expertilor.
În tabelul urmator se prezinta procentele în care un numar de persoane
percep riscurile de mediu ca fiind grave. Sunt analizate aceste aspecte în
SUA si Marea Britanie (din cei întrebati, câti % au raspuns afirmativ).
Se observa un mare interes din partea publicului pentru accidentele
nucleare. În SUA, exista o teama foarte ridicata si în ultim ii 20 de ani nu s-a
construit nici o centrala nucleara. Iar în Marea Britanie, orice decizie de a
construi un reactor este întâmpinata de reactia publicului si a organismelor
de protectie a mediului care conduc e la dezbateri prelungite.
Orice om este familiarizat cu evenimentele privind accidentele
rutiere în care sunt implicate multe vehicule si în care se înregistreaza
pierderi de vieti. Aceasta reprezinta “accidentele de grup”.
Modul de percepere a riscului de mediu

de catre opinia publica
Tabelul 3.3
Opinia publica
Opinia publica
Riscuri din Marea Britanie
din SUA (% considera
ecologice (% considera foarte
foarte riscant)
riscant)
Accidente ecologice 48 44
Schimbarea climei 60 56
Distrugerea stratului
42 45
de ozon
Distrugerea ecosistemelor 31 35
Pierderea biodiversitatii 56 40
Deteriorarea sanatatii 50 46
Radioactivitatea 68 73
Apa potabila 45 57
Astfel se explica de ce scufundarile vaselor, exploziile provocate de

gaz, accidentele nucleare si dezastrele naturale (tornadele, cutremurele,
a lunecarile de teren) sunt considerate evenimente majore.
Acestea , în comparatie cu pierderea a mai mult de 5.000 de oameni
în accidente rutiere în fiecare an la nivelul unei tari, sugereaza ca indivizii
percep accidentele de grup diferit de 10 accidente în care moare câte o
singura persoana. Aceasta abordare este cunoscuta sub denumirea de
“aversiunea fata de dezastru”.
Considerarea aversiunii fata de dezastre în aprecierea riscurilor de
mediu este perfect, legitima daca se doreste considerarea preferintelor
indivizilor. Mai mult, aversiunea fata de dezastre este în concordanta cu
teoria economica a aversiunii fata de risc.
Mare parte a teoriei aversiunii fata de risc din Economia Politica se
bazeaza pe notiunea de „utilitatea estimata”. Contextul este unul al riscului,
deci se presupune cunoasterea probabilitatilor atasate rezultatelor.
Se considera un proiect de investitii cu beneficii care sunt cunoscute
în functie de probabilitati. Presupunând ca exista o sansa de 20% ca un
beneficiu sa fie –5, o sans a de 50% ca sa fie +15 si o sansa de 30% ca sa fie
+20 si, pornind de la aceste date , se poate calcula valoarea asteptata a
beneficiului:
(0,2*-5)+(0,5*15)+(0,3*20)=12,5
Comparând aceasta valoare cu costul asociat actiunii, se observa

faptul ca, daca acesta este mai mic de 12,5, atunci proiectul merita demarat.
Totusi, ideea “valorii asteptate” nu pare a surprinde îngrijorarile
principale asupra rezultatelor unui proiect. Oamenii tind sa fie împotriva
rezultatelor negative ca în exemplul cu beneficiul de -5. Valoarea estimata
nu considera aversiunea fata de risc. Pare mult mai plauzibil ca individul sa
ataseze termenului de „utilitate” întelesul de “nivel de bunastare”. Utilitatea
estimata are atunci aceeasi formula ca si valoarea estimata, dar de aceasta
data utilitatile sunt mai degraba substituite.
Presupunând valoarea statistica a vietii, V = 2 milioane u.m.,
înseamna ca societatea este dispusa sa plateasca pâna la doua milioane de
unitati monetare pentru a salva o viata.
Presupunând ca un accident ar avea sanse sa se întâmple de la 1 la
1 milion (f = 1/1.000.000 – frecventa evenimentului) si ca acesta implica
100, 500 sau 1000 de pierderi de vieti omenesti (N=100, 500, 1000), atunci
valoarea acestui accident depinde de modul în care oamenii privesc

accidentele de grup. 15
Acest model al utilitatii estimate sugereaza ca , de fapt, oamenii se
comporta diferit în realitate. În practica, psihologii si economistii nu au
analizat toate tipurile de comportamente potrivite teoriei utilitatii estimate.
Analiza comportamentului oamenilor în prezenta incertitudinii si a
riscului este complexa. Este foarte clar ca nici valoarea estimata si nici
utilitatea nu sunt adecvate pentru explicarea acestui comportament.
Fenomenul pierderii “aversiunii” este important pentru economisti,
deoarece adesea se confrunta pierderile legate de mediu cu accidentele 16.
Ideea de risc se leaga de faptul ca nu se pot analiza evenimentele cu o
probabilitate mica în acelasi mod cum se realizeaza evaluarea riscului
prezent.
3.2.4 Costurile de raspuns
În totalitatea lor, costurile de raspuns se considera a fi estimari minime

ale beneficiilor, ca urmare a evitarii sau atenuarii unor pagube 17. Aceasta
metoda cuprinde
doua tipuri de costuri:
§ costurile de prevenire;
§ costurile de înlocuire.
Costurile de prevenire sunt cheltuieli care se fac pentru a evita anumite
daune de care oamenii sunt constienti înainte de a se produce (aplicarea unor
filtre de apa sau de aer). Aceste cheltuieli sunt utilizate ca evaluari subiective
ale beneficiilor minime obtinute din evitarea pagubei de mediu si sunt
efectuate înainte de a se produce un impact negativ.
Costurile de înlocuire sunt cheltuieli pentru a corecta o anumita
situatie nedorita, care apare dupa ce s-a produs impactul. În aceste cazuri,
15
Cercetarile au relevat faptul ca un accident care implica 100 de persoane este echivalent
cu 100x100 morti în accidente individuale.
16
Dezechilibrele ecologice, prezentate în capitolul I, sunt percepute de opinia publica ca
accidente. Inundatiile devastatoare, alunecarile de teren, marirea frecventei cancerelor,
precum si a altor boli si fenomene, sunt legate indisolubil de calitatea mediului
înconjurator .
17
Deoarece se presupune ca beneficiile care decurg din evitarea unor pagube sunt mai mari
decât costurile necesare evitarii acestora.
oamenii sunt informati despre pagubele produse si cheltuielile lor reflecta acest
lucru. 18
Valoarea alocata de oameni pentru protejarea mediului înconjurator
este determinata de suma pe care ei sunt dispusi sa o cheltuiasca pentru a
preveni degradarea acestuia 19 sau pentru a reface starea initiala a mediului,
dupa ce acesta a fost deteriorat. Ar fi de mentionat trei variante importante:
• reasezarea, caz special al costului de înlocuire, în care victimele
deteriorarii mediului "schimba" mediul prin parasirea ariei afectate 20;
• "surogate" de mediu, caz special al costului de prevenire, care
reprezinta cumpararea de bunuri si servicii ca substitut pentru serviciile
de mediu deteriorate (sursele personale de apa plata îmbuteliata în
locul alimentarii cu apa potabila poluata);
• proiecte "întunecate" sau "compensatoare", caz special al costului de
înlocuire, în care pagubele de mediu prevazute a fi produse de o
activitate sunt compensate prin elaborarea unui proiect care va înlocui
serviciile de mediu pierdute.
Metoda costurilor de raspuns este aplicabila atunci când un proces are
efecte fizice usor de perceput sau efecte care pot fi prevenite si combatute.
Aceasta metoda este utilizata pe scara larga în problemele de eroziune a
solului, colmatare, poluare sonora, poluarea aerului si a apei sau distrugerea
zonelor umede.
Exista o serie de limite de care trebuie sa se tina cont în aplicarea
acestei metode:
§ costul de prevenire ignora surplusul consumatorului si prevede doar
estimarile minime privind cheltuielile pentru calitatea mediului,
exceptând cazurile în care se cheltuie prea mult în acest scop;
§ costul de prevenire si costul de înlocuire se limiteaza a fi platite,
datorita caracterului lor, doar de populatiile expuse la risc. În cazul
comunitatilor sarace, poate aparea o tendinta de scadere a nivelului
de protectie asigurat de estimari;
§ costul de înlocuire presupune ca este posibila o recuperare totala a
mediului dupa afectarea lui, cu alte cuvinte, nu exista pierderi de
necompensat.
În concluzie, ca în orice analiza economica, este necesar sa se faca
estimari separate ale costului de prevenire si costului de înlocuire si sa se
18
De exemplu, daca apa potabila din oras nu are calitatea corespunzatoare, oamenii pot
cauta alte surse, cum ar fi puturi particulare, sisteme de filtrare, apa fiarta sau apa
îmbuteliata, în functie de venituri si de disponibilitatea de plata.
19
Uneori denumita si "cheltuiala de aparare".
20
Pentru cazul Cuculeasa, unde s-au stramutat cca 30 de case.
compare, pentru a decide daca este mai indicat sa fie prevenita degradarea sau
sa fie asumat riscul, urmând ca ulterior sa se refaca pagubele.
3.3 Estimarea pagubelor potentiale de mediu prin practicarea

unor culturi intensive fara folosirea îngrasamintelor chimice
Studiu de caz în Zimbabwe, utilizând metoda costurilor de înlocuire
Înca din perioada anilor 1953-1964, s-a introdus un program de

cercetare privind eroziunea intensiva a solului în Zimbabwe. Datele primare au
fost obtinute din masuratori ale continutului de namol din bazinele de colectare
de pe terenurile erodate. Au fost înregistrate concentratiile de nutrienti în
procente pentru azot, carbon organic si fosfor. S-a considerat ca acesti trei
nutrienti au cel mai important impact al eroziunii asupra solului. Datele au fost
utilizate ulterior în elaborarea unui nou model de estimare a pierderilor prin
eroziune aplicat în perioada anilor 1984 - 1985.
Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:
• în medie se pierd anual prin eroziunea solului 1,6 mil. tone azot,
156 mil. tone materie organica si 0,24 mil. tone fosfor;
• aceste pierderi de azot si fosfor au fost de cca trei ori mai mari decât
cantitatea totala de fertilizatori aplicati în Zimbabwe nemaifiind
incluse si pierderile de nutrienti prin dizolvare în apa provenita din
precipitatii;
• costul echivalent al fertilizatorilor care ar contine acesti nutrienti ar

fi fost de 1,5 miliarde USD pe an21;
• costul eroziunii variaza între 20 si 50 USD/ha anual pentru terenuri

arabile si între 10 si 80 USD/ha anual pentru pasuni, în functie de
nivelul de eroziune;
• un cost de înlocuire a nutrientilor de 50 USD/ha reprezinta un

procent cuprins între 13 si 60% din profitul brut pe hectar de teren
arabil cultivat cu porumb;
21
pentru pretul pe piata al fertilizatorilor si rata de schimb din 1985
• costul eroziunii solului numai pentru terenurile arabile din

Zimbabwe poate atinge 3% din PIB.
3.4 Capitalul uman
Prin conceptul de “capital uman”, oamenii sunt tratati ca unitati ale

capitalului economic, iar câstigurile lor compensari ale investitiilor.
Valoarea vietii unui individ este data de ceea ce nu ar mai produce,
daca moare. Beneficiile obtinute de societate , daca aceasta persoana ar
continua sa traiasca, (ceea ce produce – ceea ce consuma) stau la baza
acestei metode. Considerând remuneratia ca fiind un indicator al
productivitatii, putem utiliza urmatoarea formula:
T
P tn (W t − C )(1 + δ )
− (t − n )
q = ∑
t=n
unde:
q = costul suportat de societate, pe care l-ar implica moartea unui
individ la vârsta n
Ptn = proba bilitatea ca în anul n persoana sa continue sa traiasca pâna în
anul t
Wt = salariul în anul t
Ct = consumul în anul t
δ = rata sociala de discontare
Dezavantajele metodei se refera la faptul ca pensionarii ar avea

“valoare negativa”, ceea ce ar însemna ca societatea nu face eforturi pentru
mentinerea lor în viata.
Tehnica de baza a acestei metode consta în urmarirea urmatorilor pasi:
Ø identificarea acelor trasaturi ale mediului care pot sa produca boli;
Ø determinarea relatiei precise dintre acestea si incidenta bolilor;
Ø evaluarea numarului de indivizi expusi la risc;
Ø calcularea pierderilor probabile din timpul productiv si a resurselor
necesare pentru îngrijirea sanatatii populatiei;
Ø exprimarea acestor doua marimi în valori economice.
Dar aceasta metoda nu ia în calcul faptul ca:
• impactul calitatii mediului asupra sanatatii umane este nesigur pe
arii extinse. În multe cazuri, boala nu este bine stabilita;
• în situatii tipice, exista un numar de factori cauzatori posibili. De
obicei este dificila izolarea unui agent ca fiind o cauza specifica
pentru anumite simptome; exista multe variabile necunoscute sau

interdependente;
• capitalul uman nu este potrivit oamenilor considerati
"neproductivi" sau muncitorilor aflati aproape de sfârsitul vietii
active;
• capitalul uman trece cu vederea disponibilitatea oamenilor de a
plati pentru evitarea sau reducerea expunerii lor la boala. De
asemenea, este ignorat pretul psihic al suferintelor si, astfel, este
furnizata doar o estimare minimala a costurilor pentru sanatate.
Aceasta dificultate a estimarii disponibilitatii de plata reprezinta un
obstacol serios;
• este dificil de apreciat unde exista efecte pe termen lung ale bolii
asupra productivitatii unei persoane;
• datele medicale sunt adesea nesatisfacatoare si nu pot face fata
cerintelor masive de date necesare unor studii epidemiologice
serioase;
• nivelurile predominant scazute ale sanatatii si sperantei de viata în
comunitatile sarace au un numar de cauze interdependente si este
dificil de determinat o singura cauza.
Metoda capitalului uman estimeaza impactul pe care îl produce
calitatea mediului asupra sperantei de viata a populatiei afectate. Una din
variantele acestei metode propune o ecuatie de urmatoarea maniera:
M = 3,3+6,675y0+0,0204y 1+0,0557y 2+0,131y3–0,365 log y3+0,0082y 4+0,077y5

unde:
M – rata de mortalitate a populatiei studiate (numarul de decese/100
locuitori).
Y0 – procentul populatiei > 65 ani
Y1 – procentul populatiei negre
Y2 – procentul populatiei cu veniturile sub limita saraciei
Y3 – densitatea populatiei
Y4 – nivelul particulelor în suspensie din aer
(microorganisme /m3 :µg/m3 )
Y5 – nivelul de SO 2 în aer µg/m3
Alti doi economisti, Lave si Seskin, au folosit formula de mai sus

pentru o analiza a 177 de orase, din SUA.22 Practic, acestia au obtinut
rezultate interesante, considerând:
M=9,022
Y4=95,58µg/m3
Y5=3,462µg/m3
Astfel, valoarea elasticitatii corespunzatoare23 este:
y 4 ∂M Y5 ∂M
ε= • + • = 0 ,116
M ∂Y4 M ∂y 5
Interpretând rezultatele, cei doi economisti au ajuns la concluziile
urmatoare:
• scaderea de 1% a nivelurilor de contaminare a aerului ar reduce
cu 11,6 % rata de mortalitate a populatiei afectate;
• reducerea de 88% în nivelul emisiilor de SO 2 din aer, împreuna
cu o reducere de 58% a particulelor în suspensie, ar reduce rata
mortalitatii cu 7%. 24
Desi exista tendinta de a extrapola rezultatele obtinute în cazul
schimbarii ratei de mortalitate si pentru nivelul morbiditatii, este convenabil
sa se utilizeze functia “doza” – “raspuns” independent, având în vedere
faptul ca rezultatele tind sa difere substantial de cele anterioare (o înrautatire
a mediului natural este în mod frecvent o cauza a îmbolnavirilor, care însa
nu presupun moartea).
Problema care apare este aceea de a defini variabila independenta ,
stiind ca posibilitatile sunt mult mai numeroase decât în cazul precedent,
unde se estimau schimbari ale ratei mortalitatii.
Morbiditatea (boala de orice natura) poate fi acuta sau cronica, iar
persoana bolnava se afla în imposibilitatea de a-si desfasura viata cotidiana.
De aici pot aparea doua variabile ce influenteaza morbiditatea:
• zile cu randament scazut de munca – zile de lucru pierdute (DTP)
• zile cu activitate restrânsa, zile când persoana nu este bolnava, dar
nici sanatoasa si randamentul nu este normal (DAR).25
22
Desi nu au luat în calcul variabile precum: vârsta, sexul, consumul de tigari etc.
23
Raspunsul în rata de mortalitate la o schimbare a calitatii aerului
24
Rezultatele (procentele) se traduc prin numarul de morti evitate, a caror valoare se va
calcula în continuare.
25
Aceste variabile sunt create dintr-un punct de vedere subiectiv (nu toate persoanele
raspund la fel la acelasi simptom), dar arata de fapt metodologia de evaluare economica
a schimbarilor produse.
O lucrare semnificativa în domeniu este si cea a lui Bart Ostro, care

analizeaza datele privind sanatatea din 50.000 gospodarii nordamericane
(cca 120.000 persoane) pe baza studiilor unor institutii de sanatate si de
statistica a sanatatii.
Acestea cuprindeau date despre caracteristicile economice si
demografice ale subiectilor (înaltime, greutate, vârsta, loc de munca,
consum de tigari); incidenta bolilor acute si cronice; utilizarea serviciilor de
sanatate; zilele de lucru (scoala) pierdute din cauza starii de sanatate
deficitara.
Aceste date au fost corelate cu nivelul particulelor în suspensie, cu
nivelul concentratiei de SOx, cu nivelul precipitatiilor si temperatura medie,
cu regimul vânturilor precum si cu date despre densitatea populatiei si alte
caracteristici urbane.
Rezultatele obtinute pentru adultii între 18 – 65 ani aplicând metoda
celor mai mici patrate sunt prezentate în tabelul 3.4 , iar variabilele analizate
au fost:
Ø media anuala a particulelor în suspensie (µg/m 3);
Ø media bolilor cronice;
Ø vârsta persoanelor;
Ø venitul familial (mii u.m.);
Ø “1” daca persoana e casatorita si “0” daca e singura;
Ø “1” pentru populatia neagra, “0” pentru populatia alba;
Ø temperatura medie anuala;
Ø densitatea populatiei (mii locuitori);
Ø precipitatii anuale;
Ø “1” pentru sexul masculin, “0” pentru sexul feminin;
Ø “1” daca munceste, “0” daca nu munceste.
Urmatoarele prescurtari reprezinta:
F – coeficientul Fisher, valoare calculata care se compara cu o
valoare tabelara corespunzatoare nivelului de semnificatie ales;
R2 – coeficientul de determinatie ;
N – numarul de unitati.
Rata de morbiditate - coeficienti de regresie

Tabelul 3.4
DTP DAR
Constante - 0,47 - 0,83
Particule în suspensie 0,00145 0,00282
SOx - 0,001 - 0,00008
Boli cronice 0,25 1,25
Vârsta 0,0033 0,0063
DTP DAR
Venituri - 0,002 - 0,009
Statut civil - 0,011 - 0,011
Rasa 0,045 0,17
Temperatura 0,0065 0,013
Regimul încadrarii în munca - 0,046 - 0,114
Densitatea 0,0056 0,0057
Precipitatiile - 0,0004 - 0,0004
Sex 0,067 0,093
Tigari - 0,0006 0,0032
N 8.294 13.230
R2 0,01 0,09
F 6,66 96,9
Utilizând valorile medii ale variabilelor prezentate în tabel, valoarea
elasticitatii corespondente cu privire la particulele în suspensie (PS) este:
PS ∂ DTP
• = 0 , 45
Y1 PS
PS ∂ DAR
• = 0 ,31
Y2 PS
Altfel spus, de aproximativ zece ori mai ridicate fata de mortalitate,
ceea ce amplifica atentia acordata pericolului de extrapolare a unor
rezultate concrete, în contexte diferite.
O alta metoda de tipul functie “doza”-” raspuns” a fost propusa de
Needleman, Geiger si Frank pentru morbiditate, privind impactul pe care îl
provoaca plumbul din aer asupra dezvoltarii cerebrale a copiilor. Acestia au
comparat expunerea fiecarui copil la plumb26 cu coeficientul de inteligenta
verbala (CIQ) si alte variabile independente pe un esantion de 212 copii,
concluzionând corelatia în urmatoarea formula:
CIQ = 0,27 PIQ + 0,62 MAB + 1,58 MED – 1,50 NLB – 0,18 LEAD – 0,41 FAB
unde:
PIQ – coeficientul de inteligenta al parintilor
MAB – vârsta mamei
MED – nivelul de educatie al mamei
NLE – numarul de copii vii pe care i-a avut mama
LEAD – nivelul de plumb în organismul copilului (parti per milion)
FAB – vârsta tatalui
26
masurând cantitatea de plumb din primul dinte de lapte cazut
O alta tehnica cunoscuta în cadrul metodei capitalului uman este cea

denumita “costul tratamentului”. Aceasta pleaca de la ideea ca pierderea
sanatatii presupune, pentru persoana afectata si pentru societate, o pierdere
de bunastare care are printre altele urmatoarele componente:
• costul de diagnostic (spitalizare si tratament)
• zilele de lucru pierdute (prejudiciu economic corespunzator)
• neputinta de a se bucura de timpul liber
• costul bolii pentru victima însasi
• costul pentru familie si prietenii persoanei afectate
Dintre aceste costuri, pot fi relativ simplu de cuantificat primele
doua. 27
Costul diagnosticului (vizita la medic, analize, costul
medicamentelor si spitalizarea) se calculeaza folosind modele unitare pentru
fiecare caz. 28
Aceste costuri se împart în diferite forme, în functie de tipul de boala
si caracteristicile institutionale în care se încadreaza familia afectata.
Din punct de vedere al activitatilor de munca si scolarizare a
persoanelor afectate, exista mai multe variabile:
• zile de munca pierdute – valoarea economica a acestora se
calculeaza observând salariul persoanei afectate, fie prin
prejudiciul cauzat (ce pierde de-a lungul acelor zile), fie prin
prejudiciul adus societatii si care de fapt se reflecta în salariu 29.
• zile cu activitate redusa – practica obisnuita consta în a le atribui
un procent din salariu, care sa indice pierderea de productivitate
ocazionata de boala (≅40 – 50%)
• cazuri particulare – persoanele care muncesc în gospodarii si nu
primesc salariu pentru munca depusa. Cuantificarea acestor a ar
putea pleca de la salariul pe piata pentru prestarea de astfel de
munci casnice.
27
De fapt, odata estimat numarul persoanelor care vor fi afectate de schimbarea produsa,
statisticile facute de serviciile de sanatate publica sau opiniile expertilor prin metoda
Delphi, pot aduce informatii despre mecanismele de diagnostic, în fiecare caz, tratament
urmat si zilele de spitalizare si/sau zilele de munca (scoala) cu randament scazut.
28
În acest caz, trebuie sa se tina cont de faptul ca, în realitate, costurile sunt costuri
marginale pe care le genereaza prezenta unui nou bolnav si nu costuri medii pe fiecare
bolnav, cum prezinta de fapt statisticile medicale.
29
Se presupune ca salariul este egal cu productivitatea marginala a persoanei
• zile de scoala pierdute – ele nu au o echivalenta productiva, dar

având în vedere faptul ca presupun îngrijirea de catre alta
persoana, costul se poate deduce din salariul persoanei care are
grija.
Metoda costului tratamentului consta în a calcula numarul de
persoane afectate si a caracteriza incidenta (zile de lucru pierdute, zile cu
activitate restrânsa, zile de scoala pierdute), pe baza functiei “doza” –
“raspuns” si aplicând fiecarei categorii economice costul corespondent.
La aceste costuri se adauga costul de diagnosticare si tratament
pentru fiecare caz si se obtine o prima aproximare a valorii economice, care
reprezinta o schimbare în rata de morbiditate a populatiei afectate.
Dezavantajul acestei metode consta în faptul sunt luate în
considerare numai doua din cele cinci costuri prezentate si se ignora
comportamentul defensiv al persoanelor 30.
O alta tehnica, studiata de cercetatorii Gerkin si Stanley, este cea a
functiei de productie a sanatatii, care are la baza ideea ca fiecare persoana
are o functie de utilitate de tipul:
U = U (X,H)
Se considera ca utilitatea oricarui om depinde de starea de sanatate

(H) si de accesul sau la o serie de bunuri care produc satisfactie (X).
Functia de productie a sanatatii are urmatoarea formula în viziunea
lui Gerkin si Stanley:
H = H (M,α,β),
unde:
M – cheltuieli medicale
α – calitatea mediului
β – variabile exogene (vârsta, educ atie)
Gerkin si Stanley au analizat comportamentul unui numar de 2.197

persoane care munceau în orasul St. Louis, din SUA, pe o perioada de trei
ani, obtinând date privind:
ð consumul de îngrijiri medicale (MED), în functie de vizitele la
doctor efectuate de-a lungul unui an;
ð pretul îngrijirii medicale (PMED), care include nu numai costul
consultatiei, ci si valoarea timpului necesar pentru deplasare,
asteptarea si durata consultatiei (care s-a egalat cu salariul);
30
Faptul ca unele persoane îsi achizitioneaza un purificator de aer, un filtru de apa sau
consuma apa îmbuteliata
ð salariul orar perceput de persoana (SAL);

ð vârsta (EDAD);
ð anii de scolarizare (ESC);
ð sexul (SEX);
ð rasa (RAS);
ð prezenta bolilor cronice (CRO);
ð durata bolilor cronice în ani (DUR);
ð calitatea aerului:
Ø nivelul de distrugere al stratului de ozon (OZ)
Ø concentratia de SO 2 (S)
Ø concentratia de particule în suspensie (SP)
Ø concentratia de NOx (OXNTT)
Considerând cheltuielile pentru îngrijiri medicale ca o functie a

pretului, a variabilei calitatii mediului si a conditiilor socio–economice ale
indivizilor, cercetatorii au ajuns la urmatoarea expresie:
M = 54,11 + 9,95OZ + 1,07 SP – 0,016 S + 0,169 OXNTT –

– 3,53 EDAD – 0,116 ESC – 1,95 SEX + 0,73 RAS +
+ 2,01 CRO + 1,31 DUR
Cu ajutorul valorilor medii ale variabilelor mentionate, autorii

studiului au ajuns la concluzia ca persoanele analizate erau dispuse sa
plateasca pâna la 25 $/an pentru o reducere de 30% a efectelor datorate
distrugerii stratului de ozon.
3.5 Metode de aproximare indirecte
În cadrul acestui grup de metode, preferinta populatiei pentru calitatea

mediului înconjurator decurge indirect prin examinarea comportamentului
indivizilor fata de pietele legate de mediu.
Unele bunuri si servicii sunt complementare calitatii mediului, altele
sunt surogate sau substituente ale acesteia. Prin studierea pretului pe care
oamenii îl platesc sau a beneficiilor pe care le obtin, în aceste piete asociate,
preferintele lor pentru mediu pot fi neacoperite.
3.5.1 Metoda preturilor hedonice 31
Ideea de la care se pleaca este faptul ca valoarea pe care oamenii o

acorda calitatii mediului poate fi indicata de ceea ce platesc ei pentru
anumite bunuri care încorporeaza atribute de mediu. De obicei, este aleasa
spre analiza piata proprietatilor. Metoda se bazeaza pe un volum mare de
date privind caracteristicile proprietatilor în zona de studiu aleasa. Variatiile
de pret sunt corelate cu diferite caracteristici cum sunt marimea, vechimea,
localizarea ; orice diferenta de pret “inexplicabila” poate fi atribuita
conditiilor specifice de mediu. Pe scurt, valoarea de recreere pe care o are
aerul curat este cuprinsa în valoarea terenului.
Aceasta metoda este utila în situatii cum sunt:

§ modificari ale calitatii locale a apei si a aerului;
§ poluarea sonora (de la avioane si trafic rutier);
§ impactul recreerii în bunastarea comunitatii;
§ alegerea locului pentru construirea unor utilitati cu efecte negative
asupra mediului (retele de canalizare, centrala electrica),
planificarea traseelor soselelor si a caii ferate.
Metoda are aplicabilitate marita acolo unde:
• pietele proprietatilor sunt foarte active;
• calitatea mediului este apreciata de populatie ca un factor
important în valoarea proprietatii;
• modificarile locale ale calitatii mediului sau schimbarile în timp
sunt perceptibile;
• pietele proprietatilor sunt nedistorsionate si tranzactiile sunt
transparente.
Tehnica de aplicare consta în:

4 definirea si masurarea factorilor de mediu; 32
4 specificarea functiei preturilor proprietatii; 33
4 utilizarea analizei regresiei multiple pentru evaluarea
caracteristicilor de mediu;
4 crearea curbei cererii pentru o îmbunatatire a factorilor de mediu.
Metoda valorii proprietatii este o tehnica complexa si sofisticata cu un
necesar mare de date.
31
denumita si metoda valorii proprietatii
32
calitatea apei, calitatea aerului
33
corelatia dintre pretul casei si diversele elemente care intra în pretul casei
Problemele care pot aparea sunt:

• variabilele de mediu pot sa nu fie masurabile;
• indivizii privesc problemele de mediu în mod subiectiv;
• preturile pr oprietatilor pot include anticiparile pe piata ale
evenimentelor viitoare, incluzând si schimbarile de calitate a
mediului.
Estimarea impactului cresterii nivelului de zgomot asupra costului

locuintelor
Studiu de caz în SUA, prin utilizarea metodei preturilor hedonice
Metoda preturilor hedonice estimeaza disponibilitatea de a plati si
porneste de la presupunerea ca mediul poate influenta preturile pe piata ale
unor bunuri cum ar fi terenurile si casele. De asemenea, faptul ca oamenii
platesc mai mult pe ntru terenuri sau case aflate într-o anumita zona, decât
pentru unele identice, în alta zona, este o dovada a importantei factorilor de
mediu pentru aceasta diferenta de pret.
Un exemplu de utilizare a acestei metode este evaluarea impactului
produs de cresterea nivelului de zgomot asupra pretului locuintelor.
Metoda preturilor hedonice se bazeaza pe faptul ca, printre alti factori
(numarul de camere, accesul la magazine si la locul de munca), calitatea
mediului la nivel local determina pretul locuintelor, de exemplu:
Pretul locuintei = f(numar de camere, accesibilitate, mediu înconjurator)
Daca se urmareste evaluarea impactului produs de zgomot, trebuie
masurat nivelul în decibeli produs de zgomotul din traficul rutier în interiorul
locuintei respective.
Se poate face o apreciere, prin studiul pe un numar mare de case, a
modului în care este influentat pretul acestora de diferitele modificari ale
factorilor determinanti. Astfel, pretul creste pentru un numar mai mare de
camere, scade atunci când creste distanta fata de facilitatile locale si, de
asemenea, scade la cresterea nivelului zgomotului din traficul rutier.
În tabelul 3.5 se prezinta procentul mediu de scadere a pretului
locuintelor la o crestere cu o unitate a nivelului de zgomot.
Se observa ca introducerea unei noi cai rutiere care determina ridicarea
nivelului de zgomot cu o unitate, în Washington DC, de exemplu, are o
valoare monetara exprimata prin reducerea cu 0,88% a pretului mediu al
locuintelor din zona afectata.
Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor

Tabelul 3.5
Zona din SUA procentul de scadere a pretului
North Virginia 0,15
Tidewater 0,14
North Springfield 0,50
Towson 0,54
Washington DC 0,88
Kingsgate 0,48
Chicago 0,65
3.5.2 Metoda salariilor hedonice
Conceptul de pret hedonic 34 se aplica si salariilor, fiind considerat o

functie a caracteristicilor acestuia.
Estimarea functiei salariului hedonic se presupune a fi:
Wh = W(Eh, R h, Sh, X h)
în care salariul unui post de lucru h depinde de:

Eh = E h1…Ehn - vectorul de caracteristici ale capitalului uman al
personalului care îl ocupa (nivel de educatie,
experienta, vârsta);
Rh = Rh1…Rhn - vectorul de caracteristici de risc, salubritate,

igiena, presupuse de post;
S h = Sh1…Shn - vectorul de caracteristici medicale ale postului

(sindicatele din sector, dimensiunea firmei);
Xh = Xh1…Xhn - vectorul de caracteristici ambientale ale postului

(localizare geografica, nivel de zgomot).
Derivata partiala a lui W cu privire la oricare dintre caracteristicile
mentionate indica disponibilitatea marginala de a plati pentru a dispune de o
unitate aditionala asemanatoare.
Când caracteristica punctuala reprezinta riscul de moarte, valoarea
derivatei capata o semnificatie speciala: este compensatia monetara pe care
34
Pret implicit sau pret umbra ce se atribuie fiecarei caracteristici functionale. Pretul
hedonic este pretul partial al fiecarei caracterstic i.
persoana o cere pentru a accepta o probabilitate superioara a mortii , ceea ce

ar corespunde situatiei în care nu ar accepta acest loc de munca.
Presupunând ca s-ar cuantifica aceasta probabilitate prin numarul de
persoane la mia de locuitori, ar fi deci compensatia care s-ar cere pentru a
elibera un loc de munca cu o probabilitate de moarte de 1/1000. Daca 1000
de persoane accepta aceasta compensatie , una dintre ele va muri.
Valoarea compensatiei înmultita cu 1000 reprezinta cantitatea de
bani necesara pentru a compensa colectivul expus riscului, pentru moartea
unui membru oarecare.
Un grup de cercetatori au specificat o functie în care salariul anual
depindea de anii de scolarizare, de anii de experienta, de numarul
saptamânilor lucrate pe parcursul anului, de riscul la locul de munca si de
atractivitatea postului de lucru. Astfel:
§ ESC – ani scolarizare
§ EX – ani experienta
§ SEM – numarul saptamânilor lucrate pe parcursul anului
§ RIES – riscul locului de munca
§ SIND – o variabila medicala, aproximata de procentul de
lucratori din sector aderati la sindicat
§ OCC – atractivitatea postului
Dintre variabilele prezentate , pentru aceasta metoda prezinta interes
cea care se refera la risc.
Pentru calculul acesteia se folosesc doua modalitati:
• compara rata de mortalitate generala a grupului de apartenenta a
persoanei (vârsta, clasa sociala) cu rata de mortalitate a fiecarei
ocupatii, pentru acest grup, numindu-se “metoda Genrisk”
• compara rata de mortalitate generala, cauzata de accidente de
munca, cu rata de mortalitate a fiecarei ocupatii din grupul
esantionului cauzata de accidentele de munca si poarta
denumirea de “metoda Accrisk”
Conform metodei Genrisk, dintre profesiile cele mai riscante nu au
rezultat ca fiind cele de miner sau pescar, cum pare intuitiv, ci meseria de
ospatar35.
A doua metoda, Accrisk, este mai fiabila. Astfel, plecând de la
specificatiile anterioare si folosind date ale Oficiilor de Munca pentru 233
ocupatii, care precizau detaliat mortile pe meserii în decursul a trei ani, s-a
ajuns la expresia functiei salariilor hedonice din tabelul urmator.
35
rata de mortalitate foarte crescuta cauzata de ciroza hepatica
Tipuri de munca
Tabelul 3.6
Global Profesional
Munci Munci
manuale nemanuale
Constante 1,9462 2,3902 1,422 2,4574
ESC 0,0580 0,0635 0,0632 0,324
Ex 0,0463 0,0461 0,0528 0,0396
Ex2 -0,0008 -0,0007 -0,0009 -0,0007
Ln SEM 1,1311 0,8377 1,2895 1,1122
RIES 0,2290 0,2813 0,7710 0,2626
SIND 0,0020 0,0033 0,0023 0,0016
OCC 0,0081 0,0181 0,0034 0,0059
R2 0,57 0,38 0,54 0,59
N 5,509 688 1.335 3.378
Informatiile despre valoarea vietii umane cu metoda anterioara sunt
în mod sigur restrânse: calculul se refera la compensatia ceruta de un grup
determinat de lucratori, prin intermediul negocierii salariului, pentru a
accepta o crestere de 1/1000 în probabilitatea de moarte. În acelasi timp,
aceasta metoda nu tine cont de vârsta persoanei afectate si, de aceea , nici de
anii de viata care se irosesc sau se câstiga.
3.5.3 Metoda costurilor de calatorie
Pe piata, un bun sau serviciu tinde sa se impuna datorita publicitatii

caracteristicilor sale. Beneficiarul, pe baza informatiilor, analizeaza cantitativ,
calitativ si din punct de vedere al pretului oferta. Cu toate acestea, bunurile si
serviciile de mediu cel mai adesea nu au pret, din cauza variabilelor care
împiedica determinarea valorii lor reale.
Metoda costurilor de calatorie se bazeaza pe presupunerea ca valoarea
de recreere este legata de costul de calatorie. Aceasta metoda face o evaluare a
zonelor naturale nepoluante sau a resurselor de mediu, care nu au un pret
stabilit36. Stabilirea masurarii “cantitative” a acestor resurse fara pret se
realizeaza prin considerarea costurilor de calatorie ale vizitatorilor , ca o
aproximare a pretului pe care ei sunt dispusi sa îl plateasca pentru acest
serviciu de mediu.
Principiul metodei costurilor de calatorie este acela ca utilizatorii
cheltuiesc pentru transport sau aloca o parte din timpul lor pentru a vizita
anumite locuri, în loc sa plateasca o taxa de intrare, servicii sau alte taxe.
Ipoteza economica utilizata frecvent este aceea ca cererea pentru un anumit
36
prin taxele de intrare sau alte tipuri de taxe pentru utilizatori
produs este cu atât mai mica cu cât pretul este mai mare. Analog, numarul de
vizitatori este invers proportional cu marimea costurilor de calatorie.
Informatiile privind raspunsul populatiei fata de costurile de calatorie sunt
utilizate pentru realizarea curbei cererii pentru bunul respectiv, iar aria de sub
curba este interpretata ca beneficiul total al resursei. Întreaga valoare
reprezinta surplusul consumatorului si ofera baza pentru perceperea unor taxe
de la vizitatori, daca este posibil.
Graficul din figura 3.2 ilustreaza rezultatele aplicarii acestei metode
pentru padurile din Marea Britanie. Aceste date statistice pot estima curba
cererii pentru locul respectiv, pe exemplul corelatiei dintre pretul vizitei (costul
calatorie i) si numarul vizitelor facute. Aceasta curba a cererii arata câte vizite
poate efectua un vizitator la un pret anumit de vizitare. Înmultind aceasta cu
numarul de vizitatori, aceasta metoda asigura estimarea valorii totale a zonei
de recreere.
Metoda consta în realizarea unui chestionar la intrarea în zona careia
urmeaza sa i se estimeze valoarea de recreere, prin care vizitatorii sunt
întrebati (printre altele) cât de des vin, care sunt costurile calatoriei pâna aici si
care e venitul lor.
Metoda costurilor de calatorie este utila în urmatoarele situatii sau
sectoare de activitate:
ü evaluarea activitatii de recreere;
ü utilizarea rezervatiilor naturale, a parcurilor nationale, a padurilor
si a zonelor umede ca zone de agrement;
ü diguri, lacuri de acumulare, paduri care poseda produse secundare
de agrement;
ü captarea apei potabile.
Utilizarea metodei este potrivita acolo unde:
• zona este usor accesibila cel putin pentru o perioada de timp în
cursul anului;
• nu exista preturi sau taxe de intrare pentru bunurile sau serviciile
avute în vedere sau, acolo unde exista , sunt foarte mici;
• oamenii consuma un timp semnificativ, iar costul calatoriei este
suficient de mare pentru vizitarea locului respectiv.
Pentru stabilirea curbei cererii, trebuie parcurse o serie de etape:
- împartirea zonei de vizitare în suprafete;
- alegerea unui esantion reprezentativ de vizitatori ai zonei;
- estimarea cheltuielilor de calatorie;
- calcularea ratei de vizitare;
- obtinerea unei regresii statistice;
- construirea curbei cererii.
Curba cererii arata tendinta legaturii între costurile calatoriei si rata

vizitelor, pentru toti subiectii intervievati.
Tabelul 3.7. prezinta rezultatele studiului efectuat în Marea Britanie,
în anii ’80. Se remarca valoarea medie a recreerii pe vizitator, pentru diverse
paduri, numarul total de vizitatori al acestora. Prin înmultirea celor doua
valori, se obtine valoarea totala anuala a recreerii pentru padurile
respective, analizate.
Pretul unei vizite
0
Numarul vizitelor pe an
Fig. 3.2 Curba cererii în cazul vizitarii unei paduri
Metoda este utila pentru luarea unor decizii politice în urmatoarele

situatii:
• stabilirea nivelului taxelor de intrare în parcuri nationale si zone de
recreeare;
• alocarea bugetelor pentru diferite locuri de agrement;
• aprecierea necesitatii de a proteja un anumit loc pentru agrement
fata de o alta utilizare posibila a terenului.
Metoda costurilor de calatorie este o metoda potrivita de estimare a

cererii pentru anumite bunuri sau servicii de recreere si deci a beneficiilor
rezultate din protejarea si sporirea lor. Metoda se aplica foarte bine pentru
locuri izolate, unde accesul se face cu autoturismul si unde caracteristicile
locului ramân constante. De asemenea, da rezultate bune acolo unde oamenii

privesc timpul de calatorie ca un cost.
Estimarile costurilor recreerii pentru diverse

paduri din Marea Britanie
Tabelul 3.7
Padurea Valoarea de Numarul anual Valoarea totala
recreere pe de vizitatori anuala a recreerii
vizitator (£) (£)
Cheshire 1.91 225 000 429 750
Ruthin 2.52 48 000 120 960
Brecon 2.60 41 000 106 600
New Forest 1.43 68 000 97 240
Loch Awe 3.31 3 000 9 930
Lorne 1.44 10 000 14 400
Newton Stewart 1.61 70 000 112 700
Buchan 2.26 84 000 189 840
Aberfoyle 2.57 145 000 372 650
Totusi, în practica apar unele probleme, cum ar fi:

Ø timpul are valoare pentru oameni prin aceea ca timpul folosit
pentru calatorie nu poate fi utilizat pentru a face altceva;
Ø în multe cazuri, calatoria spre anumite locuri face parte din
placerea excursiei. Uneori o calatorie mai lunga poate fi mult mai
placuta decât una scurta si rapida, dar este posibil ca oamenii sa nu
agreeze calatoria cu masina;
Ø un vizitator poate calatori 100 km pentru a vizita un loc placut
pentru el, fata de un alt vizitator care este mai putin interesat de
locul respectiv, dar trebuie sa calatoreasca aceeasi distanta numai
pentru ca nu are un loc asemanator în apropierea casei sale;
Ø vizitarea unui loc “A” poate fi o parte a unui circuit care cuprinde
si vizitarea altor locuri.
Metoda costurilor de calatorie ia în considerare beneficiile principalilor
utilizatori (vizitatori) ai locului. Nu se ocupa de valoarea neutilizata (de
exemplu, biodiversitatea) sau de bunuri si servicii asigurate pentru localnici
(lemn, vânat, produse medicinale).
Evaluarea beneficiilor unei paduri tropicale din Costa Rica

Studiu de caz în Costa Rica, prin aplicarea metodei costurilor
de calatorie
A fost studiata o suprafata de 10.000 ha, în majoritate acoperita cu

padure virgina. Turismul în rezervatie a crescut simtitor în cei 18 ani de
existenta, atât ca numar de vizitatori din tara, cât si din strainatate, în ciuda
accesului destul de dificil în zona respectiva.
Setul de date necesare a fost furnizat de administratia rezervatiei, care
a oferit posibilitatea de a câstiga fotografii ale vietii salbatice celor care
completau chestionarul. Formularul a fost completat în 1988 de 755 din cei
aproximativ 3000 de vizitatori interni ai zonei. Rata de vizitare (numar de
vizite la 100.000 de rezidenti) a fost calculata prin împartirea numarului de
calatorii observate la populatia rezultata din recensaminte. Distanta a fost
transformata în costuri prin utilizarea unui cost mediu estimat pe km. S-a
estimat un cost de 0,15 USD/km, considerat adecvat ca masura a costului de
calatorie în Costa Rica, în 1988.
Functia liniara a cererii, estimata în studiu, arata o scadere a cererii
catre zero pentru o distanta de 330-350 km. Pentru un cost de 0,15 USD/km,
rezulta un pret maxim de 49 - 52 USD/vizita, ceea ce înseamna ca numarul de
vizite va scadea foarte mult daca pretul unei vizite va depasi 50 USD.
Dupa calcularea surplusului consumatorului pentru diferite zone,
rezultatele sunt adunate si se obtine un surplus al consumatorului anual între
97.500 si 116.200 USD, în functie de forma exacta a ecuatiei cererii.
Presupunând ca acesta ramâne constant în timp si considerând o rata reala a
dobânzii de 4%, valoarea prezenta a activitatii de recreere în acest loc se afla
între 2,4 si 2,9 mil. USD. La un numar de 3.000 vizitatori interni pe an, rezulta
un cost de 35 USD/vizita pentru un localnic.
Studiul furnizeaza prima evaluare a ecoturismului în aceasta rezervatie
din padurea tropicala. Prin metoda costurilor de calatorie , a rezultat un cost de
35 USD/vizita pentru un localnic catre rezervatie. Padurea ecuatoriala poate
furniza o valoare econo mica mare prin activitatea de recreere. Numai recreerea
pentru localnici reprezinta între 97.500 si 116.200 USD anual.
Valoarea medie de 100 000 USD/an nu include vizitatorii externi.

Vizitatorii straini au fost în proportie de patru la unu fata de cei interni, pentru
1988. Presupunând si pentru turistii straini 35 USD/calatorie, vor rezulta în
plus, din turismul international, între 400.000 si 500.000 USD. De fapt,
vizitele externe sunt mai valoroase, deoarece turistii straini apreciaza mai mult
locul decât localnicii, datorita veniturilor mai mari si a lipsei unor locuri
asemanatoare în apropierea lor.
La actuala rata de vizitare, valoarea neta prezenta obtinuta din
activitatea recreationala interna si internationala se situeaza între 2,5 si 10 mil
USD, pentru o rata reala a dobânzii de 4% anual. Având în vedere suprafata de
10 000 ha a rezervatiei, rezulta o medie de 250 USD/ha. Presupunând o
crestere de 15% pe an a ratei de vizitare pentru viitorii 5 ani, valoarea prezenta
estimata este probabil prea mica. Totusi, pretul curent platit de rezervatie
pentru extinderea la noi terenuri este între 30 si 100 USD/ha, sub valoarea sa
economica, ceea ce sugereaza ca extinderea pe suprafete din apropierea
rezervatiei este o investitie buna, atât din punct de vedere economic, cât si
social.
3.6 Metode de determinare a disponibilitatilor de plata (metoda

contingentala)
Daca celelalte metode prezentate anterior s-au referit la asocierea

consumului unor bunuri sau servicii de mediu cu pretul de piata, aceasta
metoda evita sa se refere la acestea si cere indivizilor sa asocieze valori
bunurilor de mediu. De aceea, aceasta metoda se considera a fi “preferentiala”.
Oamenii sunt intervievati fie despre cât sunt dispusi sa plateasca pentru o
îmbunatatire ipotetica adusa mediului sau pentru a preveni deteriorarea lui, fie
despre ce sunt dispusi sa accepte în compensatie.
Acolo unde datele actuale privind nivelul consumurilor lipsesc,
metoda încearca sa estimeze modul în care oamenii ar aprecia unele
schimbari în starea mediului înconjurator, prin chestionarea unui esantion
din populatia interesata. Aceste schimbari si locurile în care ar fi evoluat
sunt ipotetice – de aici si numele tehnicii. Cele doua concepte folosite cu
precadere sunt disponibilitatea de a plati DP în interesul mediului

înconjurator si disponibilitatea de a accepta DA sub forma de compensatie
pentru degradarea calitatii mediului. În principiu, metoda poate fi folosita în
majoritatea cazurilor în care este tratata starea mediului sau poate fi
transforma ta într-o evaluare a îmbunatatirilor propuse. Sunt disponibile un
numar de tehnici, unele fiind specifice cercetarii de piata din comert. Toate
acestea încearca sa afle preferintele oamenilor pentru diferite stari ale mediului
înconjurator si valorile banesti pe care le-ar investi pentru aceste schimbari.
Cea mai utilizata metoda este folosirea "chestionarelor de urmarire",
unele incluzând variante de ofertare. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ
pentru toate aspectele de opinie asupra starii mediului, nelimitat la cei
subiectivi sau la cei bine informati în domeniu. O verificare a raspunsurilor
este recomandata pentru a elimina declaratiile nerealiste.
Pentru realizarea unei chestionari, trebuie stabilite trei elemente
esentiale: tipul interviului, alcatuirea chestionarului si modul în care vor fi
puse întrebarile. Interviurile pot fi purtate prin posta, telefon sau prin întâlniri
personale. Cele mai bune rezultate s-au obtinut prin interviuri individuale
directe facute de anchetatori capabili si bine instruiti. Alcatuirea chestionarului
are o importanta esentiala. În general, acesta începe cu o prezentare generala a
problemei, pentru a se asigura informarea celui chestionat. Atunci când este
vorba de o îmbunatatire adusa calitatii mediului, chestionarul va contine
informatii legate de data la care îmbunatatirea va putea fi facuta, cum trebuie
sa fie platita, care este numarul prognozat de doritori, cum vor fi livrate
instalatiile si când va începe sa functioneze propriu -zis serviciul, care sunt
elemente le de calitate ce vor fi garantate, siguranta în exploatare.
Partea a doua a chestionarului va cauta sa afle valoarea pe care cel
intervievat o acorda schimbarii de mediu. Pentru îmbunatatiri ale calitatii
mediului, întrebarile se vor referi la disponibilitatea de plata (D P). Pentru
schimbari negative asupra mediului, persoanele vor fi întrebate ce compensatii
sunt dispuse sa accepte (DA).
În al treilea rând, chestionarele trebuie sa includa un set de întrebari
referitoare la starea sociala, economica si demografica a esantionului anchetat.
Aceste date sunt necesare analizelor încrucisate ale raspunsurilor, în special
acolo unde ele sunt în varianta da/nu.
Exista doua tipuri de proceduri de obtinere a raspunsurilor. Oamenii

pot fi întrebati care este suma maxima pe care ar fi dispusi sa o plateasca sau
care este suma minima pe care ar accepta-o drept compensatie, pentru
schimbarea în cauza. Acestea sunt denumite întrebari directe sau cu mai multe
optiuni de raspuns. O alta alternativa o constituie întrebarile de genul: “Sunteti
pregatiti sa cumparati acest serviciu sau sa acceptati o anumita schimbare în
rau a situatiei pentru suma de .... lei ?”. Exista si alte variante posibile, cum ar
fi întrebari “ da/nu” pentru o transa de mai multe preturi posibile, astfel încât
sa se descopere care este nivelul de pret pentru fiecare persoana chestionata.
Probabilitatea de aparitie a raspunsurilor date din ignoranta sau din
neseriozitate scade foarte mult daca se ofera informatii bogate legate de
procesul analizat, care includ grafice, fotografii si descrierea tuturor detaliilor
si a importantei actiunii.37 Pe de alta parte, furnizarea prea multor informatii
poate deruta si plictisi persoanele chestionate. Nivelul optim de informatii se
va stabili prin testari facute pe mai multe esantioane cu caracteristici socio-
economice asemanatoare.
Dezavantajul metodei este acela ca nu foloseste observatii asupra
comportamentului de piata actual si nu testeaza reactia consumatorilor,
solicitând sustinerea opiniilor lor cu bani gheata. Principalele obiectii sunt
urmatoarele:
⇒ cei care raspund întrebarilor cred ca pot influenta cursul real al
evenimentelor prin opiniile lor si le dau, în consecinta, o forma
partinitoare - partinirea strategica.
⇒ este o mare diferenta între disponibilitatea de plata si cea pe care
teoria economica o prezinta. În principiu, disponibilitatea de plata
se aplica la evaluarea unui beneficiu, în timp ce disponibilitatea de
acceptare se refera la impunerea unui cost. O explicatie plauzibila
este aceea ca oamenii apreciaza mai mult pierderea a ceva ce detin
deja, decât câstigarea a ceva ce înca nu au.
37
Câteodata este mai eficient sa se acorde un timp mai mare de raspuns celor chestionati, de
exemplu, o zi.
⇒ aprecierea globala a populatiei, pe baza rezultatelor sondajului pe

un esantion, este falsa în cazul evaluarilor facute de cei care nu
sunt utilizatori, cum sunt optiunile si valorile existentiale.
Reprezentarea corecta a populatiei implicate, pentru a include si
neutilizatorii, populatia pe cale de a se naste sau toti viitorii
posibili utilizatori, este vitala pentru nivelul si credibilitatea
aprecierilor totale, dar reprezinta o problema deschisa în
continuare.

Capitolul 3 Aprecieri Privind Costurile de Mediu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 3 Aprecieri Privind Costurile de Mediu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Aprecieri privind

Evaluarea functiilor mediului înconjurator este importanta în luarea

3.2 Metode de evaluare a pagubelor si beneficiilor de mediu

Aceste metode de evaluare reprezinta o încercare de determinare a

3.2.1 Evaluarea efectelor asupra productiei

O activitate economica poate afecta atât productia, costurile si

necorespunzator sau deformate sau acolo unde schimbarile de productie au

3.2.2 Analiza cost-beneficiu

Ideea care sta la baza abordarii analizei cost-beneficiu (pierdere -

Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a

Costul si beneficiul sunt masurate în termeni de bunastare pentru un

Fig. 3.1 - Relatia cererii pentru un produs

Presupunând ca pretul unui produs este CA, iar cantitatea solicitata

este interesant de urmarit daca societatea, privita ca un întreg, pierde sau

Pentru a avea 1 u.m. dupa cinci ani, la o rata r, atunci trebuie sa

Aceeasi formula este valabila si pentru costuri, înlocuind pe Bt cu Ct.

si reprezinta valoarea neta actualizata (VNA).

Pentru a exemplifica regula de mai sus, se considera un proiect care

Presupunând ca rata de actualizare2 este de 10%, atunci:

Se obtine un rezultat negativ, deci proiectul nu este rentabil.

Pentru a evidentia si rolul mediului, trebuie mentionat ca atât B, cât

Aceasta va aparea ca parte a beneficiului oricarei politici care

Orice proiect sau politica este considerata rentabila, daca beneficiile

Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea benzinei

În vederea reducerii concentratiei de plumb din atmosfera, s-a

costuri suplimentare de rafinare. Se observa în tabel faptul ca sunt în

mare. 4 Tipurile de nesiguranta care sunt în general considerate ca fiind

În cadrul studiului asupra actualizarii, exista multe si frecvente

Categoria Reducerea Eliminarea

De remarcat faptul ca B2 este mai mic decât B3 pentru ca mai putini

calcularea beneficiului net, o estimare completa ar trebui sa

3.2.3 Analiza riscului

Publicul percepe riscul în mod diferit fata de specialisti. Aceasta

Modul de percepere a riscului de mediu

Astfel se explica de ce scufundarile vaselor, exploziile provocate de

Comparând aceasta valoare cu costul asociat actiunii, se observa

valoarea acestui accident depinde de modul în care oamenii privesc

3.2.4 Costurile de raspuns

În totalitatea lor, costurile de raspuns se considera a fi estimari minime

3.3 Estimarea pagubelor potentiale de mediu prin practicarea

Studiu de caz în Zimbabwe, utilizând metoda costurilor de înlocuire

Înca din perioada anilor 1953-1964, s-a introdus un program de

• costul echivalent al fertilizatorilor care ar contine acesti nutrienti ar

• costul eroziunii variaza între 20 si 50 USD/ha anual pentru terenuri

• un cost de înlocuire a nutrientilor de 50 USD/ha reprezinta un

• costul eroziunii solului numai pentru terenurile arabile din

3.4 Capitalul uman

Prin conceptul de “capital uman”, oamenii sunt tratati ca unitati ale

Dezavantajele metodei se refera la faptul ca pensionarii ar avea

pentru anumite simptome; exista multe variabile necunoscute sau

M = 3,3+6,675y0+0,0204y 1+0,0557y 2+0,131y3–0,365 log y3+0,0082y 4+0,077y5

Alti doi economisti, Lave si Seskin, au folosit formula de mai sus

O lucrare semnificativa în domeniu este si cea a lui Bart Ostro, care

Rata de morbiditate - coeficienti de regresie

O alta tehnica cunoscuta în cadrul metodei capitalului uman este cea

• zile de scoala pierdute – ele nu au o echivalenta productiva, dar

Se considera ca utilitatea oricarui om depinde de starea de sanatate

Gerkin si Stanley au analizat comportamentul unui numar de 2.197

ð salariul orar perceput de persoana (SAL);

Considerând cheltuielile pentru îngrijiri medicale ca o functie a

M = 54,11 + 9,95OZ + 1,07 SP – 0,016 S + 0,169 OXNTT –

Cu ajutorul valorilor medii ale variabilelor mentionate, autorii

3.5 Metode de aproximare indirecte