UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro

Arome şi sisteme aromatizante moderne

Extracţia cu fluide supercritice (CO2) a uleiului volatil de

lavandă

Masterandă: Forgaciu - Vagner

Bernadette

Specializare: SPCCPA

Anul I

Cluj - Napoca

2019
 Cuprins

1. Introducere...................................................................................................................................3

2. Extracţia cu fluide supercritice (CO2) a uleiului volatil de lavandă...........................................4

3. Principalii compuşi ai uleiului volatil de lavandă........................................................................6

4. Proprietăţile bioactive ale uleiului volatil de lavandă.................................................................7

5. Utilizările şi aplicaţiile uleiului volatil de lavandă......................................................................8

6. Concluzii......................................................................................................................................9

7. Bibliografie................................................................................................................................10

2
 1. Introducere

Lavanda a fost una dintre cele mai utilizate plante din istorie. Romanii au folosit
parfumul pentru baie şi gătit. Planta era împrăștiată peste podeaua de piatră a castelelor ca
dezinfectant și deodorant.

Lavanda include mai mult de 30 de specii, zeci de subspecii și sute de hibrizi și soiuri
selectate. Lavandula angustifolia Mill, este una dintre cele mai răspândite culturi de ulei esențial
din lume, cu regiuni producătoare majore din Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Africa de Nord.
Majoritatea producției de lavandă este concentrată în Bulgaria și Franța, dar și alte țări Ungaria,
Italia, Rusia, Spania, România, Ucraina și Turcia au, de asemenea, o producție semnificativă. În
plus, lavanda a fost foarte populară în rândul micilor producători din Statele Unite, a producției
de ulei de lavandă extinsă se datorează utilizării pe scară largă a diverselor industrii, cum ar fi:
farmaceutice, alimente, băuturi, lichioruri, produse de parfumerie și cosmetice.

Fig.1.1. Lavandă

(sursa: www.google.com)

3
 2. Extracţia cu fluide supercritice (CO2) a uleiului volatil de lavandă

Pregătirea materiului vegetal

Florile de lavandă au fost măcinate, iar particulele de flori măcinate au fost separate pe
dimensiuni diferite. S-au colectat cinci mărimi de particule și s-au amestecat alicote din fiecare
parte de dimensiuni pentru a obține o dimensiune medie a particulei estimată de 0,8 mm.
Lavanda măcinată a fost păstrată la -20°C până când este necesară pentru extracție.
Extracţia uleiului
Extracția cu fluide supercritice CO2 (SCE) a fost sugerată ca o tehnică alternativă pentru
extracția uleiului esențial din flori de lavandă, deoarece are mai multe avantaje față de metodele
convenționale de extracție. SCE se efectuează la temperaturi scăzute, în mod normal sub 60 0C,
care păstrează compușii termolabili în extract. Utilizarea de CO 2, care este netoxică, ne-
explozivă și ușor disponibilă, ca solvent de extracție, produce un produs fără solvenți datorită
stării sale standard gazoase la presiune atmosferică. În special, CO 2 prezintă selectivitate liofilică
puternică asociată cu avantajul că extractele sunt lipsite de compuși nedoritori, cum ar fi sarea
organică și anorganică, zaharurile, aminoacizii și taninurile.

Fig.2.1. Diagrama extracţiei cu fluide supercritice CO 2

(sursa: Luu Thai Danh, şi colab., 2012)

4
 Probele de floare de levănțică (10 g) au fost încărcate într-un vas de extracție din oțel
inoxidabil de 50 ml dintr-un sistem SCE. Vasul de extracție a fost apoi presurizat cu CO 2 printr-o
pompă de seringă ISCO (Model 260D). Temperatura CO 2 a fost echilibrată printr-o bobină de
preîncălzire. Bobina de încălzire și vasul de extracție au fost imersate într-o baie de apă unde
temperatura a fost menținută la 45°C de către un încălzitor de recirculare (Thermoline). Odată ce
sistemul a atins 140 bar, acesta a fost izolat timp de 10 minute (etapa statică). Ulterior, CO2 a
fost trecut prin sistem timp de 40 de minute (etapa dinamică ). Viteza de curgere a CO 2 a fost
stabilită la 2 ml / min (măsurată la presiunea de operare și 4°C) și controlată cu ajutorul unei
supape de microdozare. Extractul a fost colectat într-un recipient răcit în timpul etapei dinamice,
cântărit și depozitat la -20°C.

5
 3. Principalii compuşi ai uleiului volatil de lavandă

Cea mai valoroasă substanță izolată din lavandă (L. angustifolia) este uleiul volatil, care
se găsește în glandele umede situate pe suprafața caliciului, în brazdele dintre părul fin.
Compoziția calitativă și cantitativă a uleiului depinde de genotip, locație în creștere, condiții
climatice, propagare și caracteristici morfologice. Uleiul volatil este prezent în cantități cuprinse
între 2% și 3%.

Principalii constituenți ai lavandei sunt linalool, acetat de linalil, β-ocimen 1,8-cineol,

terpinen-4-ol și camfor. Componentele majore ale uleiului de lavandă au fost identificate ca 23%
acetat de linalil și linalol 43% . Calitatea uleiului esential de lavanda depinde atat de continutul
ridicat de linalool cat si de linalil acetat si proportiile reciproce (mai mari de 1). Clasa principală
de compuși constă în monoterpeni oxigenați (74%), cu cea mai mare parte a alcoolilor
monoterpenici (36%).

Concentrația ridicată a linalolului și acetatului de linalil, dă un miros distinct de plante-

roz, în timp ce parfumul este afectat negativ de ocimen, cineol, camfor și terpinen-4-ol;
aldehidele monoterpene și cetonele generează aroma pe bază de plante. Prezenţa piridinei
afectează modificările parfumului.

6
 4. Proprietăţile bioactive ale uleiului volatil de lavandă

Uleiul volatil de lavandă (L. angustifolia) are activitate antibacteriană la doze de 4,0 - 9,0
mg / ml. Prezintă efecte antimicrobiene la concentrații de 0,94 -10% față de 65 tulpini bacteriene
(eficacitatea împotriva bacteriilor gram-pozitive a fost mai mare decât împotriva Gram-
negative).

Uleiul volatil de lavandă are un efect inhibitor asupra creșterii S. enteritidis, K.

pneumoniae, E. coli, S. aureus, P. aeruginosa, C. albicans și A. niger.

Ue La rândul său, uleiul volatil al (L. bipinnata) prezintă proprietăți antibacteriene (contra E.
coli, P. aeruginosa, S. aureus și B. subtilis) și proprietăți antifungice (împotriva A. niger, P.
notatum, C. albicans) la concentrații de 0,5-2,0 μg × ml-1 pentru bacterii și 2,0-4,0 μg × ml-1
pentru ciuperci. Uleiul prezintă activitate mare împotriva bacteriilor gram-pozitive (B. subtilis,
S. aureus) și a bacteriilor Gram-negative (E. coli, P. aeruginosa) și inhibă creșterea acestora la
concentraţii de 0,6 - 1,0 μl x ml-1, în funcţie de tulpină.

Uleiurile volatile au proprietăți antioxidante care protejează celulele împotriva impactului

nociv al radicalilor liberi.

7
 5. Utilizările şi aplicaţiile uleiului volatil de lavandă

În ciuda îmbunătățirii igienei alimentelor și a implementării sistemelor de siguranță

alimentară, bolile alimentare sunt încă predominante în toate părțile lumii și sunt responsabile de
niveluri ridicate de îmbolnăviri și mortalitate la populația generală, dar mai ales la grupurile
vulnerabile cum ar fi sugarii, vârstnicii și indivizii imunocompromiși.

Industria alimentară se bazează pe o gamă largă de tehnologii pentru conservarea

alimentelor și prelungirea duratei lor de depozitare, inclusiv prelucrarea termică, ambalarea în
atmosferă modificată și depozitarea la temperaturi scăzute, precum și conservanții chimici. O
varietate largă de agenți de conservare a alimentelor au fost aplicate pentru controlul creșterii
microorganismelor patogene și a agenților de degradare și pentru prevenirea deteriorării
oxidative a lipidelor din alimentele prelucrate. În prezent, majoritatea conservanților utilizați de
industria alimentară sunt aditivi artificiali, cum ar fi nitrații, dioxidul de sulf și benzoații. Cu
toate acestea, există o preocupare crescândă din partea publicului cu privire la utilizarea
aditivilor alimentari artificiali și la creșterea cererii de alternative naturale. În consecință, există o
cerere constantă în industria alimentară pentru conservanți naturali și agenți antioxidanți.

Uleiul volatil este cunoscut ca având potențiale activități antimicrobiene și antioxidante

cu potențial de aplicare în produsele alimentare. Deși în prezent sunt folosite în produsele
alimentare în principal pentru proprietățile lor aromatice atrăgătoare, uleiurile esențiale joacă, de
asemenea, un rol semnificativ în siguranța și conservarea alimentelor.

Uleiul se găsește frecvent în parfumuri, deodorizante, săpunuri, pulberi de baie și talc și

lumânări și ca un ameliorator de aromă în ceaiuri, jeleuri, salate și oțeturi. A fost utilizat pentru
tratarea anxietății, mâncărimii, inflamațiilor, infecțiilor bacteriene, durerilor de cap, tusei,
arsurilor, mușcăturilor de insecte, arsurilor solare, colicilor și spasmelor musculare.

Studiile arată că uleiurile volatile și componentele acestora sunt absorbite rapid prin
piele. Linalolul și acetatul de linalil s-au dovedit a fi detectate rapid în plasmă după aplicarea
topică cu masaj, atingând nivelele de vârf după aproximativ 19 minute. Cel puțin din perioadele
medievale, lavanda a fost o sursă de droguri.

8
 6. Concluzii

Lavanda este planta cea mai utilizată din istorie, având mai multe efecte benefice asupra
organismului uman.

Extracția cu fluide supercritice se bazeazӑ pe utilizarea solvenților aflați la o temperaturӑ

sau presiune aproape de valoarea criticӑ a acestora. Extracţia cu CO2 se realizează la temperatura
de 450C, la presiunea de 140 bar, timp de 40 de minute. Extractul astfel obţinut fiind păstrat la
temperatura de - 200C.

Principalii constituenți ai lavandei sunt linalol 23%, acetat de linalil 43%, B-ocimen 1,8-
cineol, terpinen-4-ol și camfor.
Uleiul volatil prezintă proprietăţi antibacteriene faţă de 65 de tulpini de bacterii, respectiv
antioxidante privind efectul nociv al radicalilor liber.
Printre utilizările acestuia putem aminti: conservant natural folosit în industria
alimentară, şi este un ajutor de mare valoare în medicină, având diverse efecte asupra
organismului.

9
 7. Bibliografie

1. Luu Thai Danh şi colab., 2012, Comparison of Chemical Composition,

Antioxidant and Antimicrobial Activity of Lavender (Lavandula angustifolia L.) Essential Oils
Extracted by Supercritical CO2, Hexane and Hydrodistillation, New York.
2. Luu Thai Danh şi colab., 2012, Antioxidant activity, yield and chemical
composition of lavender essential oil extracted by supercritical CO2, The Journal of Supercritical
Fluids, New York.
3. Renata Prusinowska, Krzysztof B. Smigielski, 2014, Composition, biological
properties and therapeutic effects of lavender (Lavandula angustifolia L.). A review, Herbal
polonica, Institute of General Food Chemistry, Polonia.

10