Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
Mulțimi de numere reale:
π
e
sin(1°)
𝟓
soluția ecuației algebrice
3
Numere reale în baza 10 - noțiuni de bază
4
Sisteme de numeraţie
Organizarea oricărui computer depinde considerabil de reprezentarea
numerelor şi caracterelor.
Unitatea de bază de memorare a informaţie = bit. Concret, bitul nu este
decât starea de „închis”-„deschis” sau „sus”-„jos” dintr-un circuit.
Noţiunea de bit - utilizată pentru prima dată în teza de doctorat a
matematicianului Claude Shannon, care a „inventat” prin teza sa un
nou domeniu numit teoria informaţiei.
În 1964 proiectanţii calculatorului mainframe IBM System/360 au
stabilit ca şi convenţie folosirea grupurilor de 8 biţi ca unitate de bază a
memoriei calculatorului. Astfel a apărut octetul (o) sau byte-ul (B).
Un cuvânt este format din doi sau mai mulţi octeţi adiacenţi adresaţi şi
manipulaţi împreună. Mărimea cuvântului reprezintă mărimea datelor
care sunt optim manevrate de către o anumită arhitectură. Cuvintele pot
fi succesiuni de 16, 32, 64 de biţi. O succesiune de 4 biţi (jumătate de
octet) se numeşte nibble.
5
Sisteme de numeraţie
Definiţia 1: Un sistem de numeraţie este format din totalitatea regulilor de
reprezentare a numerelor cu ajutorul unor simboluri numite cifre.
Definiţia 2: Se numeşte baza sistemului de numeraţie numărul total de cifre distincte
utilizate într-un sistem de numeraţie.
Baza sistemului de numeraţie se notează cu b şi satisface condiţia b>1. Numerele pot
fi reprezentate în baza b folosindu-se cifrele cuprinse în intervalul [0, b-1].
Definiţia 3: Un sistem de numeraţie se numeşte poziţional, dacă valoarea unei cifre
este dată de poziţia pe care aceasta o ocupă în cadrul numărului.
Exemplu: numărul 2018 scris în baza 10.
7
Conversia numerelor întregi și reale în diverse baze de numerație
Pentru a face distincție între numerele din diferite baze de numerație există mai multe
metode de notare:
I. La sfârșitul numărului se adaugă o literă corespunzătoare bazei de numerație:
B - binar (ex. 10011101B)
Q - octal (ex. 23701Q)
D - zecimal (ex. 5429D)
H - hexazecimal (ex. FD37BH)
II. La sfârșitul numărului se adaugă, în paranteze, baza căreia îi aparține numărul:
(2) - binar (ex. 10011011(2))
(8) - octal (ex. 24673(8))
(10) - zecimal (ex. 9546(10)
(16) - hexazecimal (ex. 34A4D(16))
III. La sfârșitul numărului se adaugă ca și indice, în paranteze, baza căreia îi aparține
numărul:
Număr(2) - binar (ex. 𝟏𝟎𝟏𝟏𝟎𝟏 𝟐 )
Număr(8) - octal (ex. 𝟓𝟓𝟕𝟐 𝟖 )
Număr(10) - zecimal (ex. 𝟗𝟑𝟑𝟒 𝟏𝟎 )
Număr(16) - hexazecimal (ex. 𝟓𝟑𝑭𝑫𝟏 𝟏𝟔 )
Observație: baza 10 = bază implicită ⇒ nu este necesară precizarea bazei.
8
9
10
11
Conversia numerelor din baza 10 în alte baze de numerație
Număr real - conversia din baza 10 în altă bază se face separat pentru partea întreagă și
pentru partea zecimală.
13
Conversia părții întregi
Cea mai simplă metodă de conversie a unui număr din baza 10 în altă bază de
numerație este prin împărțirea succesivă a numărului respectiv la baza în care se
dorește conversia.
Astfel, se împarte numărul la bază, apoi câtul obținut se împarte la bază, până
când acesta devine zero.
14
Conversia părții întregi – exemplul 1
Să se convertească numărul 173 din baza 10 în bazele 2, 8 și 16.
Rezolvare: număr = bază x cât + rest
Notă: Dacă în urma împărțirii numărului la bază rezultă un cât mai mic
decât baza, nu mai este necesară împărțirea câtului la bază, acesta
reprezentând prima cifră din numărul rezultat în noua bază.
16
Conversia părții întregi – exemplul 3
17
Conversia părții întregi – exemplul 4
18
Conversia părții întregi – exemplul 5
19
Conversia părții întregi – exemplul 6
20
Conversia părții întregi – exemplul 7
21
Conversia părții întregi – exemplul 8
22
Vă mulțumesc!
23