SECȚIUNEA DE AUR

•Secțiunea de aur (numită uneori și Raportul de

aur, Proporția de aur, Numărul de aur) (sectio
aurea în limba latină), notată cu litera grecească
Φ (phi majuscul) sau cu φ (phi minuscul) este
primul număr irațional descoperit și definit în
istorie.
•Φ este aproximativ egal cu 1,618033.

2
 PROPORȚIA DE AUR
• Euclid l-a denumit pe Φ ca fiind simpla împărțire a unui segment de
dreaptă în ceea ce el a numit "medie" și "extremă rație". Iată cuvintele
lui: "Spunem că un segment de dreaptă a fost împărțit în medie și
extremă rație atunci când segmentul întreg se raportează la segmentul
mai mare precum se raportează segmentul cel mare la cel mai mic".
𝒂 𝒃 𝒂
• Cu alte cuvinte, dacă , atunci segmentul a+b a fost împărțit într-o
𝒂 𝒃
secțiune de aur notată Φ.

3
 PROPORȚIA DE AUR
• Raportul de aur este un număr irațional care poate fi calculat din
ecuația:
𝒂 𝒃 𝒂
𝝋⇒
𝒂 𝒃
𝒃 𝒂
𝟏 𝝋⇒
𝒂 𝒃
𝟏
𝟏 𝝋⇒
𝝋

𝝋 𝟏
𝝋⇒
𝝋

𝝋 𝟏 𝝋𝟐 ⇒

𝝋𝟐 𝝋 𝟏 𝟎

4
 PROPORȚIA DE AUR

• 𝝋𝟐 𝝋 𝟏 𝟎⇒ 𝚫 𝒃𝟐 𝟒𝒂𝒄 𝟎 ⇒ două soluții reale

𝟏 𝟓
𝝋𝟏 ⋍ 𝟏, 𝟔𝟏𝟖𝟎𝟑𝟑𝟗𝟖𝟖𝟕 … 𝟎
𝟐

𝟏 𝟓
𝝋𝟐 ⋍ 𝟎, 𝟔𝟏𝟖𝟎𝟑𝟑𝟗𝟖𝟖𝟕 … 𝟎
𝟐

𝒂 𝟏 𝟓
𝝋 ⇒φ 𝟎 ⇒𝝋 𝝋𝟏 ⋍ 𝟏, 𝟔𝟏𝟖𝟎𝟑𝟑𝟗𝟖𝟖𝟕 …
𝒃 𝟐

5
 PROPORȚIA DE AUR
Proprietăți ale numărului 𝝋:

𝟏
 𝟏
𝟏 𝟏
𝟏 𝟏
𝟏
…

6
 PROPORȚIA DE AUR

• Fie a, b două numere oarecare, b≠0

• Fie x, y , y≠0

𝒂 𝒙
• Dacă , x și y a și b numere incomensurabile
𝒃 𝒚

• În caz contrar a și b sunt numere comensurabile

7
 PROPORȚIA DE AUR
• secțiunea de aur mai are ca simbol și litera grecească τ
(tau), luată de la cuvântul grecesc τομη, to-mi, care
înseamnă "tăietură" sau "secțiune".
• la începutul secolului XX matematicianul american Mark
Barr i-a dat raportului numele de Φ (phi), provenind de
la prima literă din numele celebrului sculptor Phidias,
care a trăit aproximativ între 480-432 î.Hr.
• ”Natura Matematicii în Epoca lui Platon” de François
Lasserre, sau ”O Istorie a Matematicii” de Charles B.
Boyer, plasează originea acestui nume în secolele XV
respectiv XVI.

8
 PROPORȚIA DE AUR
• Numărul Φ a fost cunoscut încă din antichitate
• din secolul XIX a primit numele de "Secțiunea de Aur",
"Numărul de Aur" sau "Raportul de Aur".
• Prima definiție clară a numărului a fost datată prin jurul
anului 300 î.Hr. de către Euclid din Alexandria,
părintele geometriei ca sistem deductiv formalizat. ținută
secret.

9
 Rezolvarea numerică a ecuațiilor
prin metoda bisecției intervalului (înjumătățirii)
Metoda bisecției constă în încadrarea succesivă a soluției unei ecuații în
intervale din ce în ce mai mici.

Proprietatea Darboux
𝑰 ⊂ ℝ interval real
𝒇: 𝑰 → ℝ are proprietatea Darboux pe intervalul I ⇔
∀ 𝒙𝟏 , 𝒙𝟐 ∈ 𝑰, 𝒙𝟏 𝒙𝟐 și ∀ 𝒄 cuprins între f(𝒙𝟏 și 𝒇 𝒙𝟐 ⇒ ∃𝒙𝟎 ∈ 𝒙𝟏 , 𝒙𝟐
a. i. 𝒇(𝒙𝟎 𝒄.

Proprietate a funcțiilor continue pe un interval

𝑰 ⊂ ℝ interval real
𝒇: 𝑰 → ℝ continuă pe I⇒ f are proprietatea Darboux pe I

Exemplu: Să se precizeze dacă ecuația 𝒙𝟐 𝒙 𝟏 𝟎 are soluții pozitive și

dacă da, să se determine aceste soluții cu metoda bisecției.
10
 Rezolvarea numerică a ecuațiilor
prin metoda bisecției intervalului (înjumătățirii)
𝒙𝟐 𝒙 𝟏 𝟎

Observația 1:
𝜟 𝒃𝟐 𝟒𝒂𝒄 𝟏 𝟒 𝟏 𝟏 𝟓 𝟎 ⇒ 2 rădăcini reale

Pe baza relațiilor lui Viete:

𝒃
𝑺 𝒙𝟏 𝒙𝟐 𝟏
𝒂
𝒄
𝑷 𝒙𝟏 · 𝒙𝟐 𝟏 ⇒ o rădăcină este pozitivă, cealaltă negativă
𝒂
Notăm prin 𝒙𝟏 rădăcina pozitivă a acestei ecuații.

Observația 2:
𝒇 𝟎 𝟏 𝟎
𝒇 𝟐 𝟏 𝟎

Funcția 𝒇 este continuă pe intervalul 𝟎, 𝟐 ⇒ f are proprietatea Darboux pe 𝟎, 𝟐

⇒ f are cel puțin o soluție pe intervalul 𝟎, 𝟐 , dar din Observația 1 am constatat
că f are o singură rădăcină pozitivă, deci aceasta se află în intervalul 𝟎, 𝟐
11
Metoda bisecției intervalului (înjumătățirii) - rezumat

12
 Metoda bisecției intervalului (înjumătățirii) – rezumat

Se calculează mijlocul intervalului 𝟎, 𝟐 și se obține astfel punctul 1, pentru

care 𝒇 𝟏 𝟏 𝟎. Dar 𝒇 𝟐 𝟏 𝟎 ⇒ soluția pozitivă a lui f este în
intervalul 𝟏, 𝟐 .

Se calculează mijlocul intervalului 𝟏, 𝟐 și se obține astfel punctul 𝟏, 𝟓, pentru

care 𝒇 𝟏, 𝟓 𝟎, 𝟐𝟓 𝟎. Dar 𝒇 𝟐 𝟏 𝟎 ⇒ soluția pozitivă a lui f este în
intervalul 𝟏, 𝟓, 𝟐 .

Se calculează mijlocul intervalului 𝟏, 𝟓, 𝟐 și se obține astfel punctul 𝟏, 𝟕𝟓,

pentru care 𝒇 𝟏, 𝟕𝟓 𝟎, 𝟑𝟏𝟐𝟓 𝟎 . Dar 𝒇 𝟏, 𝟓 𝟎, 𝟐𝟓 𝟎 ⇒ soluția
pozitivă a lui f este în intervalul 𝟏, 𝟓 , 𝟏, 𝟕𝟓 .

Se calculează mijlocul intervalului 𝟏, 𝟓 , 𝟏, 𝟕𝟓 și se obține astfel punctul 1,625,

pentru care 𝒇 𝟏, 𝟔𝟐𝟓 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 𝟎 . Dar 𝒇 𝟏, 𝟓 𝟎, 𝟐𝟓 𝟎 ⇒ soluția
pozitivă a lui f este în intervalul 𝟏, 𝟓 , 𝟏, 𝟔𝟐𝟓 .

Se calculează mijlocul intervalului 𝟏, 𝟓 , 𝟏, 𝟔𝟐𝟓 și se obține astfel punctul

1,5625, pentru care 𝒇 𝟏, 𝟓𝟔𝟐𝟓 𝟎, 𝟏𝟐𝟏 𝟎. Dar 𝒇 𝟏, 𝟔𝟐𝟓 𝟎, 𝟎𝟏𝟓 𝟎 ⇒
soluția pozitivă a lui f este în intervalul 𝟏, 𝟓𝟔𝟐𝟓, 𝟏, 𝟔𝟐𝟓 .
13
PROPORȚIA DE AUR

14
În geometrie:
• O paralelă la baza unui triunghi echilateral înscris
într-un cerc, construită prin mijlocul unei laturi,
generează proporţia de aur.
• Pătratul cu latura maximă înscris într-un semicerc
generează proporţia de aur.
• Intersecţia diagonalelor unui pentagon generează
proporţia de aur.
• Cercuri concentrice generează şi ele proporţia de aur.
• Bisectoarele (de ex.: DB) unui "triunghi isoscel de
aur" (adică unul în care baza reprezintă 0,618... faţă
de laturi) generează, la rîndul lor, proporţia de aur,
iar arcele de cerc trasate din punctele unde ele
intersectează laturile "triunghiurilor de aur" ce se
formează succesiv generează spirala logaritmică.
15
NUMERELE LUI FIBONACCI ȘI PROPORȚIA DE AUR

16
NUMERELE LUI FIBONACCI ȘI PROPORȚIA DE AUR

17
NUMERELE LUI FIBONACCI ȘI PROPORȚIA DE AUR

18
 NUMERELE LUI FIBONACCI
Șirul lui Fibonacci se întâlneşte şi... în natură:
• ramificarea şi înfrunzirea plantelor se face după
şirul Iui Fibonacci.
• spiralele după care sunt aşezate seminţele pe floarea
soarelui, reprezintă numere succesive din şirul lui
Fibonacci: ex. la floarea normala, (cu diametrul de
cca.12…15cm) se pot număra de obicei 34 spirale
intr-un sens si 55 spirale in celalalt sens; la
exemplare mai mari pana la 89 si 144 spirale

19
Vă mulțumesc!

20