COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ ”ELENA DOAMNA”

CATEDRA DE MATEMATICĂ, an școlar 2018-2019

Prof. Mironescu Aurora Olivia

FIȘĂ DE LUCRU – Integrare prin părți

Clasa a XII-a

1. Să se calculeze următoarele integrale definite:

1 1 e e π
x 2 x
a) ∫xe dx; b) ∫ x e dx; c) ∫ lnxdx ; d) ∫ xlnxdx ; e) ∫ xsinxdx ;
0 0 1 1 0

π
e e 1 1
lnx lnx 2
f) ∫ dx; g ¿∫ 2 dx; h) ∫ ln ( x2 +1 ); i) ∫ e x sinxdx; j) ∫ √ x 2+ 1dx
1 x 1 x 0 0
0
1

k) ∫ ( 3 x−2 ) e x dx ;
0

x 2 +e x , x ≤ 0
2. Se consideră funcția f : R → R , f (x) = {
√ x 2 +1 , x >0
a) Arătați că f admite primitive pe R;
1

b) Calculați ∫ f ( x ) dx .
−1
x x

3. Calculați a)
∫ ln ( 1+t ) dt ; b) ∫ ( 3 t−2 ) et dt ;
0 0
lim 2 lim
x →0 x x →0 x
1

4. Calculați ∫|x|e x dx;

−1
1

5. Fie In = ∫ x n e x dx, pentru orice n∈ N .

0

a) Să se calculeze I0, I1;

b) Să se demonstreze că In= e – nIn-1, pentru orice n∈ N , n ≥ 1.
6. Se consideră funcția f : R → R , f(x) = e x ∙ √ x 2+ 9
1
f (x )
a) Să se arate că ∫ dx ;
0 √ x2 +9
1

b) Să se calculeze ∫ √ x 2+ 9∙ f ( x) dx .
−1

7. Se consideră funcțiile f, g : R → R , f(x) = ( x +1 ) e x, respectiv g(x) = ( x +2 ) e x.

a) Demonstrați că funcția f este o primitivă a funcției g;
 1

b) Calculați ∫ g ( x ) dx .
−1
e e
ex
8. Demonstrați următoarea egalitate ∫ e x lnxdx+∫ dx=e e.
1 1 x

REZOLVAREA FIȘEI DE LUCRU

1 1

1) a) ∫ x e x dx = x e x ∕ 10 - ∫ e x dx = e – (e - 1) =1
0 0

Funcțiile f și g sunt derivabile, cu derivatele continue

f ( x )=x ⇒ f ' ( x )=1; g' ( x )=e x ⇒ g ( x )=e x;
1 1

b)∫ x e dx = x e ∕ - 2∫ x e x dx = e – 2 ( integrala din membrul drept a fost

2 x 2 x 1
0
0 0

rezolvată la punctul a) )
Funcțiile f și g sunt derivabile, cu derivatele continue
f ( x )=x 2 ⇒ f ' ( x )=2 x ; g' ( x )=e x ⇒ g ( x )=e x; se aplică de două ori integrarea prin părți;
1
c) f ( x )=lnx ⇒ f ' ( x )=¿ x ; g' ( x )=1⇒ g ( x )=x ;
Funcțiile f și g sunt derivabile, cu derivatele continue
e e

∫ lnxdx=xlnx ¿ −∫ x ∙ 1x dx=1
e
1
1 1
e e
x2 x2 1 x2 x2 e2 +1
d)∫ xlnxdx = lnx ¿1e −∫ ∙ dx = lnx ¿1e − ¿1e =
1 2 1 2 x 2 4 4
2
1 x
f ( x )=lnx ⇒ f ' ( x )=¿ ; g' ( x )=x ⇒ g ( x )= ;
x 2
Funcțiile f și g îndeplinesc condițiile teoremei integrării prin părți;
π π
π
e)∫ xsinxdx=−xcosx ¿ +∫ cosxdx=π 0
0 0

f ( x )=x ⇒ f ( x )=1; g ( x )=sinx ⇒ g ( x )=−cosx;

' '

e e e
lnx lnx lnx 1
f) ∫ dx=( lnx )2 ¿ e1−∫ dx ⇒ ∫ dx=
1 x 1 x 1 x 2
1 ' 1
f ( x )=lnx ⇒ f ' ( x )=¿ ; g ( x )= ⇒ g ( x )=lnx ;
x x
h)
1 1 1
2 x2 x 2 +1−1
∫ ln x +1 dx=x ln x +1 ¿ 0−∫ 2 dx =ln 2−2∫ 2 dx=ln 2−2+2 arctgx ¿10=¿ ln 2−2+ π .¿
( 2
) ( 2
) 1

x +1 x +1 2
0 0 0
 ' 2x
f ( x )=ln ( x2 +1 ) ⇒ f ( x )=¿ ; g' ( x )=1⇒ g ( x )=x ;
x2 +1
π π π

i)
2

∫ e x sinxdx= e x sinx ¿ −∫ e x cosxdx = e

0
π
2
0
2

0
π
2
( x
π
2
− e cosx ¿ +∫ e sinxdx
0
2

0
x
)
Se aplică de două ori metoda integrării prin părți
f ( x )=sinx ⇒ f ' ( x )=cosx; g' ( x )=e x ⇒ g ( x )=e x(prima dată)

f ( x )=cosx ⇒ f ' ( x )=−sinx ; g' ( x )=e x ⇒ g ( x )=e x(pentru integrala din membrul drept);
π π
2 2
Rezultă că ∫ e x sinxdx= e +1 ;
0 2

j) Se utilizează procedeul de mai sus

1 1 1
2 2 1 x x 2 +1−1
∫ √ x + 1dx = x √ x +1¿ −∫ x 0 dx=√ 2−∫ dx;
0 0 √ x2 +1 0 √ x 2+ 1
' x
f ( x )= √ x 2 +1 ⇒ f ( x )= ; g' ( x )=1⇒ g ( x )=x
√ x2 +1
1 1
2 1
Rezultă că 2∫ √ x + 1dx =√ 2+∫ dx, de unde rezultatul final:
0 0 √ x2 +1
1
2+ln ( 1+ √ 2 )
∫ √ x 2+ 1dx = √ 2
0

2) a) Se demonstrează că funcția este continuă pe domeniul de definiție. În x =0,

l s ( 0 )=l d ( 0 )=f ( 0 )=1. În rest, funcția este continuă, fiind compunere de funcții
elementare;
b)Se aplică proprietatea de aditivitate în raport cu intervalul de integrare
1 0 1

∫ f ( x ) dx=∫ f ( x) dx + ∫ f (x )dx ( prima este elementară, a doua s-a calculat mai sus;
−1 −1 0
x

3) a)
∫ ln ( 1+t ) dt ; se poate calcula integrala și apoi limita sau se calculează
0
lim 2
x →0 x
direct limita, fiind îndeplinite condițiile regulii lui l’Hospital:
x

∫ ln ( 1+t ) dt lim ln ( 1+ x )
0 1
lim 2
= x→ 0 =
x →0 x 2x 2
 1

4) ∫|x|e x dx; După explicitarea modulului

−1
1 0 1
2
∫|x|e x dx=∫ −x e x dx+∫ x e x dx. Prima, prin integrare prin părți, este egală cu 1− , e
−1 −1 0

iar a doua a fost calculată la ex.1, punctul a);

5) Este un exercițiu prezent pe variantele model pentru examenul de Bacalaureat.
a) I 0 este elementară, iar I 1 a mai fost calculată;
1 1

b) In = ∫ x n e x dx=x n e x ¿10 −∫ n x n−1 e x dx=e−n I n−1 ,pentru orice n∈ N , n ≥ 1 (s-a aplicat

0 0

integrarea prin părți, f ( x )=x n ⇒

f ' ( x )=n x n−1; g' ( x )=e x ⇒ g ( x )=e x);

7) a) Funcția f este derivabilă pe domeniul de definiție și, utilizând regula de

derivare a produsului a două funcții, se demonstrează că f ' ( x )=g( x );

b) Integrala se poate calcula direct, prin părți,sau folosind punctul precedent,

1

∫ g ( x ) dx=f ( x ) ¿1−1=2 e;
−1

e e
ex
8) ∫ e x lnxdx+∫ dx=e e. Integralele, separat, nu se pot calcula.
1 1 x

' x1 x
Pentru prima: f ( x )=lnx ⇒ f ' ( x )=¿ x ; g ( x )=e ⇒ g ( x ) =e .

e e x
∫ e lnxdx=e lnx ¿ −∫ ex dx, de unde rezultă relația cerută.
x x e
1
1 1
 Întrebări pentru quizizz

1. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) Orice funcție continuă admite primitive.
b) O funcție admite primitive dacă este continuă.
c) Orice funcție care admite primitive este continuă.

2. Determinați mulțimea primitivelor funcției: f : R → R , f ( x )=x 2 +e x .

a) F ( x )=x 2 +e x ;
b) F ( x )=2 x+ e x +C ;
x3 x
c) F ( x )= +e +C ;
3

3. Calculați ∫ x 3 dx
0

a) 3;
b) 3x2;
x4
c) ;
4
1
d) 4 ;

4. Integrala definită a unei funcții este:

 a) o funcție;
b) un număr;
c) o mulțime de funcții;

5. Cum se poate calcula o integrală definită?

a) metoda integrării prin părți;
b) metoda schimbării de variabilă;
c) direct, utilizând formulele primitivelor uzuale.