Arnold Schoenberg ramane una dintre figurile cele mai controversate din

istoria muzicii. Din ultimii ani ai secolului al nouasprezecelea la perioada de dupa al doilea
razboi mondial, Schoenberg produs muzica de mare diversitate stilistica, devotament
fanatic inspirat de la studenti, admiratie din partea colegilor ca Mahler, Strauss , si
Busoni , furia turbulenta de la publicul vienez conservatoar.

Nascut in Viena la 13 septembrie 1874, intr-o familie care nu a fost deosebit de muzical,
Schoenberg a fost in mare masura autodidact . Un amator violonist, el a demonstrat la o
varsta frageda o aptitudine special pentru compozitie.

El a primit instructiuni rudimentare in armonie si contrapunct la Oskar Adler si pentru

scurt timp a studiat compozitia cu Zemlinsky Alexandru . La inceputul carierei sale,
Schoenberg a avut locuri de munca la orchestrarea operetelor, dar cel mai mult timp din
viata sa a fost cheltuit cu predarea, atat privata cat si la diferite institutii,si de asemenea
cu compozitia. Prima sa compozitie importanta, Verklrte Nacht, Op. 4 (1899).Cu opere ca
Cinci Orchestral Pieces (1909) si epocal lunaire Pierrot (1912), Schoenberg a pornit pe una
din fazele cele mai influente din cariera sa.

Cei mai importanti dintre discipolii lui au fost Schoenberg Alban Berg si Anton Webern ,
ambii au atins in cele din urma statura egala cu cea a mentorului lor. Acesti trei
compozitori - cifrele principale ale asa-numitei A Doua Scoala Vieneza - au fost forta
centrala in dezvoltarea muzicii atonale si 12-ton in prima jumatate a secolului XX si
dincolo.

Suite pentru pian (1921-1923) ocupa un loc de importanta majora in catalogul

compozitorului ca primul sau complet-ton compozitie 12.

Desi tehnica de 12 ton reprezinta doar un singur, si nu prin mijloace predominant,un

aspect de stil al compozitorului, acesta ramane singura caracteristica cea mai asociata cu
muzica lui.

Schoenberg a facut repetate apeluri, la utilizarea tehnicii de intreg spectrul de genuri, de

la lucrari de camera , cum ar fi Cvartetul de coarde nr 4 (1936) si Fantasy pentru vioara si
pian (1949) la lucrari orchestrale, cum ar fi Concertul pentru vioara (1935 - 1936) si
Concertul pentru pian (1942), la lucrari corale ca Survivor de la Varsovia (1947).

Schoenberg a fugit atmosfera otravitoare politica a Europei in 1933 si-a petrecut restul
vietii sale in principal in Statele Unite, devenind astfel un cetatean naturalizat in 1941. In
timpul acestei faze a carierei sale, el sa intors la tonalitate Frank, ca si in Tema si Variatiuni
pentru banda (1943),

Schoenberg este astazi recunoscut ca una dintre figurile cele mai importante din istoria
muzicii. Compozitor, un triskaidekaphobe bine-cunoscut, a murit la Los Angeles, la 13 iulie
1951.
COMPOZITII

Opere

 Erwartung ,Op. 17 (1909)

 Die glückliche Hand, Op. 18 (1910–13)
 Von heute auf, Op. 32 (1928–29)
 Moses und Aron (1930–32, unfinished)

Orchestre

 Frühlings Tod in A Minor

 Gavotte and Musette in G Major for Strings.
 Pelleas und Melisande, Op. 5 (1902/03)
 Kammersymphonie No. 1, E major, Op. 9 (1906)
 Fünf Orchesterstücke , Op. 16 (1909)

Concerte
 Cello Concerto "after Monn's Concerto in D major for harpsichord" (1932/33)
 Concerto for String Quartet and Orchestra, "freely adapted from Handel's Concerto
grosso in B-flat major, Op. 6, no. 7" (1933)
 Violin Concerto, Op. 36 (1934/36)
 Piano Concerto, Op. 42 (1942)

Vocal/choral orchestral

 6 Lieder [6 Songs] with orchestra, Op. 8 (1903/05)

 Gurre-Lieder [Songs of Gurre] (1901/11)
 4 Lieder [4 Songs] for Voice and Orchestra, Op. 22 (1913/16)
 Kol nidre for Chorus and Orchestra, Op. 39 (1938)
 Prelude to Genesis Suite for Chorus and Orchestra, Op. 44 (1945)
 A Survivor from Warsaw, Op. 46 (1947)

Band

 Theme and Variations, Op. 43a (1943)