Sistemul

european
comun de azil
Afaceri interne
 Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute
să găsiți răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți
despre Uniunea Europeană.
Un număr unic gratuit (*):
00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare
parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine
telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponi-

bile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fișă catalografică figurează la sfârșitul prezentei publicații.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

ISBN 978-92-79-34640-8
doi:10.2837/76359
© Uniunea Europeană, 2014
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Belgium
TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR ELEMENTAR (ECF)
Sistemul european comun de azil

Azilul și Uniunea Europeană

Directiva privind procedurile de azil
Directiva privind condițiile de primire
Directiva privind standardele minime
Regulamentul Dublin
Regulamentul Eurodac

Un spațiu de protecție și solidaritate

pentru persoanele cele mai vulnerabile

Sistemul european comun de azil (SECA) a constituit, încă de la

începutul mandatului meu, principala mea prioritate și am fost implicată
în negocieri chiar din prima zi. Instituirea SECA reprezintă o realizare
istorică, un obiectiv vizat de statele membre ale UE și de Parlament încă
din anul 1999.

SECA va oferi un acces îmbunătățit la procedura de azil pentru

persoanele care solicită protecție, va conduce la decizii mai echitabile,
mai rapide și de o mai bună calitate în materie de azil, va asigura faptul
că persoanele care se tem de persecuție nu vor fi readuse în fața acestui
pericol și va asigura condiții demne și decente atât pentru persoanele
care solicită azil, cât și pentru cele care beneficiază de protecție
internațională pe teritoriul Uniunii Europene.

Am străbătut un drum dificil pentru a ajunge aici. Cu toate acestea,

reușita noastră nu este încă deplină. În prezent, trebuie să depunem
eforturi considerabile pentru a ne pune în aplicare legislația și pentru a
asigura faptul că acest sistem comun va funcționa în mod corespunzător
și uniform. Doar atunci vom beneficia de un spațiu de protecție și
solidaritate care să își merite numele – o reușită de care să putem fi mândri.

Cecilia Malmström,
comisar pentru afaceri interne

1
 SISTEMUL EUROPEAN COMUN DE AZIL (SECA)
AZILUL se acordă persoanelor care fug de acte de persecuție sau
de vătămări grave.
Procesul de solicitare de azil este în prezent similar
în întreaga Uniune Europeană (Directiva privind Amprentele digitale ale fiecărui solicitant de azil sunt
procedurile de azil). prelevate și transmise către o bază de date denumită Eurodac
(Regulamentul privind Eurodac). Aceste date sunt utilizate pentru
a facilita determinarea țării responsabile pentru cererea de azil
(Regulamentul Dublin).

Solicitanții de azil beneficiază de condiții materiale de

primire, precum cazare și hrană (Directiva privind condițiile
de primire).

Solicitantul de azil este intervievat de un asistent social pregătit în domeniul

legislației UE, cu ajutorul unui interpret, pentru a determina dacă respectivul
solicitant se poate califica pentru statutul de refugiat sau pentru protecție
subsidiară (Directiva privind standardele minime și Directiva privind
procedurile de azil).

Statutul de refugiat sau de persoană care

Azilul nu este acordat solicitantului în „primă instanță”, dar acest beneficiază de protecție subsidiară este
refuz poate fi atacat în instanță. acordat, ceea ce oferă respectivei persoane
anumite drepturi, precum accesul la un
permis de ședere, la piața forței de muncă
și la asistență medicală (Directiva privind
standardele minime).

Confirmarea hotărârii negative

pronunțate în „primă instanță”
de tribunal, în urma căreia
solicitantul poate fi returnat în
țara sa de origine sau de tranzit.

Inversarea hotărârii negative în „primă

instanță” a tribunalului.

2
 AZILUL ȘI UNIUNEA
EUROPEANĂ
DATORIA DE A PROTEJA
• Azilul se acordă persoanelor care fug de acte de persecuție sau de
vătămări grave. Dreptul la azil este un drept fundamental; acor-
darea acestuia reprezintă o obligație internațională prevăzută
în Convenția privind protecția refugiaților încheiată la Geneva
în 1951.
• Într-un spațiu al frontierelor deschise și al liberei circulații, este
necesară o abordare comună în materie de azil pe întregul terito-
riu al Uniunii Europene.
• Fluxurile de solicitanți de azil nu sunt constante și nu sunt dis-
tribuite în mod uniform pe întregul teritoriu al Uniunii Euro-
pene. Acestea au variat, de exemplu, de la un număr maxim
de 425 000 de cereri pentru statele UE-27 în 2001, până la mai
puțin de 200 000 în 2006. În 2012, s-au înregistrat peste 330 000
de cereri.
• Azilul nu trebuie să reprezinte o loterie. Statele membre ale UE
au responsabilitatea comună de a asigura primirea solicitanților
de azil întrun mod demn, garantând faptul că aceștia sunt tra-
tați în mod echitabil și că situația lor este examinată în baza unor
standarde uniforme, astfel încât, indiferent de statul vizat de soli-
citant, rezultatul să fie similar.
UNIUNEA EUROPEANĂ CA SPAȚIU AL PROTECȚIEI
Începând din 1999, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru insti-
tuirea unui sistem european comun de azil (SECA) și pentru îmbună-
tățirea actualului său cadru legislativ.
În prezent, s-a convenit asupra unor noi norme ale UE de stabilire a
unor standarde comune ridicate și a unei cooperări consolidate, având
ca obiectiv asigurarea faptului că solicitanții de azi sunt tratați în mod
egal, în cadrul unui sistem deschis și echitabil – indiferent de statul
vizat de aceștia. Pe scurt:
• Directiva revizuită privind procedurile de azil vizează decizii mai
echitabile, mai rapide și de o mai bună calitate în materie de azil.
Solicitanții de azil cu nevoi speciale vor beneficia de sprijinul
necesar pentru a-și explica cererea și va fi asigurat un nivel sporit
de protecție, în special pentru minorii neînsoțiți și pentru victi-
mele torturii.
• Directiva revizuită privind condițiile de primire asigură faptul că
există condiții materiale umane de primire (de exemplu, cazare)
pentru solicitanții de azil din întreaga Uniune Europeană și că
drepturile fundamentale ale persoanelor vizate sunt pe deplin
respectate. În plus, aceasta garantează faptul că detenția nu este
aplicată decât ca măsură de ultimă instanță.
• Directiva revizuită privind standardele minime aduce clarificări
cu privire la motivele de acordare a protecției internaționale, con-
tribuind astfel la consolidarea deciziilor în materie de azil. În ace-
lași timp, aceasta va permite îmbunătățirea accesului la drepturile
și la măsurile de integrare destinate persoanelor care beneficiază
de protecție internațională.
• Regulamentul Dublin revizuit consolidează protecția acordată
solicitanților de azil pe parcursul procesului de determinare a
statului responsabil de examinarea cererii și aduce clarificări cu
privire la normele care reglementează relațiile dintre state. Prin
intermediul acestuia este instituit un sistem de detectare, într-un
stadiu incipient, a problemelor cu care se confruntă sistemele
naționale de azil și de primire, fiind abordate cauzele lor pro-
funde înainte ca respectivele probleme să se transforme în reale
situații critice.
• Regulamentul Eurodac revizuit va permite accesul autorităților
responsabile cu aplicarea legii la baza de date a UE, care conține
amprentele digitale ale solicitanților de azil, în condiții foarte
stricte, în vederea prevenirii, detectării sau investigării celor mai
grave infracțiuni, precum crimele și actele de terorism.
3
 DIRECTIVA PRIVIND
PROCEDURILE DE AZIL
Este necesară asigurarea de garanții comune pentru persoanele care fug de acte de persecuție sau care solicită
protecție internațională – solicitanții de azil trebuie să beneficieze de un acces echitabil și eficient la procedurile de azil.
CE ESTE DIRECTIVA PRIVIND PROCEDURILE DE AZIL?
Directiva privind procedurile de azil (1) stabilește norme referitoare la
întregul proces de solicitare de azil, inclusiv privind: modul de adre-
sare a unei cereri, modul în care urmează să fie examinată cererea, tipul
de asistență care va fi oferită solicitantului, modalitatea de utilizare a
căilor de atac și dacă utilizarea căilor de atac va permite respectivei
persoane să rămână pe teritoriu, acțiunile care pot fi întreprinse în
cazul în care solicitantul se sustrage procedurii și modul de abordare
a cererilor repetate.
La momentul respectiv, directiva anterioară a constituit cel mai mic
numitor comun între statele membre. Normele au avut deseori un
caracter prea echivoc, iar derogările au permis statelor membre să își
mențină propriile norme, chiar dacă acestea se situau sub nivelul stan-
dardelor fundamentale convenite.
PRINCIPALELE REALIZĂRI
Noua Directivă privind procedurile de azil (2) este mult mai precisă.
Aceasta instituie un sistem coerent, care garantează sporirea eficienței
și a caracterului echitabil al deciziilor în materie de azil și examinarea
cererilor, de către toate statele membre, în baza aceluiași standard ridi-
cat de calitate.
• Aceasta stabilește norme mai clare referitoare la modul de soli-
citare a azilului: este necesară existența unor instrumente spe-
cifice, de exemplu la frontiere, în vederea asigurării faptului că
toate persoanele care doresc să solicite azil pot realiza acest lucru
într-un mod rapid și eficient.
(1) Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standar-
dele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și retra-
gere a statutului de refugiat ( JO L 326, 13.12.2005, p. 13).
(2) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie
2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției inter-
naționale (reformare) (aplicabilă de la 21 iulie 2015) ( JO L 180, 29.6.2013,
p. 60).
4
• Procedurile vor fi și mai rapide și mai eficiente. În mod normal,
o procedură de azil nu va dura mai mult de șase luni. Vor fi asigu-
rate o mai bună formare a factorilor de decizie și acordarea unui
ajutor mai timpuriu solicitanților, astfel încât cererea să poată fi
pe deplin examinată într-un timp foarte scurt. În general, prin
aceste investiții se vor economisi bani, deoarece solicitanții de
azil vor beneficia de sistemele de primire sponsorizate de stat
pentru o perioadă mai scurtă și vor fi luate mai puține decizii
necorespunzătoare, ceea ce va scădea frecvența utilizării căilor de
atac costisitoare.
• Persoanele care au nevoie de ajutor special – pe motiv de vârstă,
handicap, boală, orientare sexuală sau pe motivul unor experiențe
traumatizante – vor beneficia de sprijin corespunzător și de sufi-
cient timp pentru a-și explica cererea. Pentru copiii neînsoțiți,
autoritățile naționale vor desemna un reprezentant calificat.
• Cazurile care nu par a fi întemeiate pot fi gestionate prin inter-
mediul unor proceduri speciale (proceduri „accelerate” și „la
frontieră”). Sunt prevăzute norme mai clare privind momentul
în care pot fi aplicate aceste proceduri, pentru a evita aplicarea
acestora în cazurile întemeiate. Copiii neînsoțiți care solicită azil
și victimele torturii beneficiază de tratament special în acest sens.
• Normele privind utilizarea căilor de atac în fața instanțelor sunt
mai clare decât înainte. În prezent, dreptul UE nu are un caracter
suficient de precis, iar sistemele naționale nu garantează întot-
deauna suficient acces la instanțe. Prin urmare, multe dintre
cazuri ajung la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la
Strasbourg, ceea ce implică costuri mari și creează incertitudine
juridică. Noile norme sunt pe deplin conforme cu drepturile fun-
damentale. Acestea ar trebui să reducă presiunea asupra Curții de
la Strasbourg.
• Statele membre vor fi astfel mai bine pregătite pentru a gestiona
cererile abuzive, în special cererile repetitive formulate de aceeași
persoană. O persoană care nu are nevoie de protecție nu va mai
putea împiedica îndepărtarea pe termen nedefinit prin formula-
rea constantă de noi cereri de azil.
 DIRECTIVA PRIVIND
CONDIȚIILE DE PRIMIRE

Solicitanților de azil care sunt în așteptarea unei decizii în ceea ce privește cererea formulată de ei trebuie să li se
pună la dispoziție anumite obiecte de primă necesitate care să le asigure un nivel de trai demn.

CE ESTE DIRECTIVA PRIVIND CONDIȚIILE DE PRIMIRE?
Directiva privind condițiile de primire (1) vizează accesul la condițiile
de primire pentru solicitanții de azil în perioada de așteptare a exami-
nării cererii formulate de aceștia. Aceasta asigură faptul că solicitanții
au acces la cazare, la hrană, la asistență medicală și la locuri de muncă,
precum și la îngrijire medicală și psihologică.
– include importante garanții juridice, precum accesul la asis-
tență juridică gratuită și informarea în scris în momentul
introducerii unei căi de atac împotriva unui ordin de detenție;
– introduce condiții specifice de primire pentru centrele de
detenție, precum accesul la aer curat și comunicarea cu avo-
cați, cu ONG-uri și cu membrii familiei.

În trecut, practicile divergente din rândul statelor membre ar fi putut
totuși să conducă la un nivel inadecvat al condițiilor materiale de pri-
mire pentru solicitanții de azil.
PRINCIPALELE REALIZĂRI
Noua Directivă privind condițiile de primire (2) are ca obiectiv asi-
gurarea de standarde mai bune și mai armonizate în ceea ce privește
condițiile de primire pe teritoriul întregii Uniuni.
• Pentru prima oară, au fost adoptate norme comune detaliate pri-
vind problema detenției solicitanților de azil, asigurând faptul că
drepturile fundamentale ale acestora sunt pe deplin respectate.
În special, aceasta:
• De asemenea, noua directivă aduce clarificări cu privire la obli-
gația realizării unei evaluări individuale în vederea identificării
nevoilor speciale de primire ale persoanelor vulnerabile. Aceasta
acordă o atenție deosebită minorilor neînsoțiți și victimelor tor-
turii și asigură faptul că solicitanții de azil vulnerabili pot avea
acces și la sprijin psihologic. În cele din urmă, include norme
privind calificările reprezentanților desemnați pentru minorii
neînsoțiți.
• În prezent, unui solicitant de azil trebuie i se acorde acces la
locuri de muncă în termen de maximum 9 luni.

– include o listă completă a motivelor de detenție care va con-

tribui la evitarea practicilor de detenție arbitrare și limitează
detenția la o perioadă cât mai scurtă posibil;

– limitează detenția persoanelor vulnerabile, în special a mino-

rilor;

(1) Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a stan-

dardelor minime pentru primirea solicitanților de azil în statele membre
( JO L 31, 6.2.2003, p. 18).
(2) Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de pro-
tecție internațională (reformare) (aplicabilă de la 21 iulie 2015) ( JO L 180,
29.6.2013, p. 96).
5
 DIRECTIVA PRIVIND
STANDARDELE MINIME

Înainte ca o persoană să primească azil, aceasta trebuie să fie recunoscută ca refugiat sau ca persoană care
beneficiază de protecție subsidiară.

CE ESTE DIRECTIVA PRIVIND STANDARDELE MINIME?
Directiva privind standardele minime (1) specifică motivele de acor-
dare a protecției internaționale.
Această directivă prevede, de asemenea, o serie de drepturi privind
protecția împotriva returnării, permisele de ședere, documentele de
călătorie, accesul la locuri de muncă, accesul la educație, protecție
socială, asistență medicală, accesul la cazare, accesul la facilitățile de
integrare și include dispoziții specifice pentru copii și pentru persoa-
nele vulnerabile.
Într-o anumită măsură, standardele minime prevăzute în directiva
anterioară nu au fost suficient de precise, ceea ce a condus la menți-
nerea divergențelor în ceea ce privește legislația și practicile naționale
în materie de azil. Șansele unei persoane de a primi protecție inter-
națională ar putea varia foarte mult în funcție de statul membru care
examinează cererea de azil.
PRINCIPALELE REALIZĂRI
Noua Directivă privind standardele minime (2) va contribui la îmbu-
nătățirea calității procesului decizional și la asigurarea faptului că per-
soanele care fug de acte de persecuție, de războaie și de acte de tortură
sunt tratate într-un mod echitabil și uniform.
• Aceasta aduce clarificări cu privire la motivele de acordare a pro-
tecției internaționale și conduce la decizii mai bine fundamen-
tate, îmbunătățind astfel eficiența procesului de azil și a preve-
nirii fraudei, și asigură coerența cu hotărârile Curții de Justiție a
Uniunii Europene.
• Apropie, într-o mare măsură, drepturile acordate tuturor per-
soanelor care beneficiază de protecție internațională (refugiați
recunoscuți și beneficiari ai așa-numitei „protecții subsidiare”)
privind accesul la piața forței de muncă și la asistența medicală.
De asemenea, aceasta prelungește durata validității permiselor de
ședere pentru persoanele care beneficiază de protecție subsidiară.
• Asigură luarea în considerare într-un mod mai adecvat a celor
mai bune interese ale copilului și a aspectelor legate de gen în
cadrul evaluării cererilor de azil, precum și al punerii în aplicare a
normelor privind conținutul protecției internaționale.
• Îmbunătățește accesul persoanelor care beneficiază de protecție
internațională la drepturile și la măsurile de integrare. Asigură o
mai bună luare în considerare a dificultăților practice specifice cu
care se confruntă persoanele care beneficiază de protecție inter-
națională.

(1) Directiva 2004/83/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele

minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții
țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau
persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referi-
toare la conținutul protecției acordate ( JO L 304, 30.9.2004, p. 12).
(2) Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
13  decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care tre-
buie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea
beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau
pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la con-
ținutul protecției acordate(reformare) (aplicabilă de la 21 decembrie 2013)
( JO L 337, 20.12.2011, p. 9).
6
 REGULAMENTUL DUBLIN

Fiecare cerere de azil introdusă pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să fie examinată – fiecare stat membru al UE
trebuie să aibă capacitatea de a determina dacă și când este responsabil de gestionarea unei cereri de azil.

CE ESTE REGULAMENTUL DUBLIN?
Principiul de bază al Regulamentului Dublin (1) este acela că respon-
sabilitatea de examinare a unei cereri revine în primul rând statelor
membre care au jucat cel mai important rol în ceea ce privește intrarea
și șederea solicitantului pe teritoriul UE. Criteriile de stabilire a res-
ponsabilității variază, în ordine ierarhică, de la considerente familiale
la obținerea recentă a unei vize sau a unui permis de ședere într-un stat
membru și până la modul în care solicitantul a intrat în UE, și anume
în mod legal sau ilegal.
ării celor mai bune interese ale unui copil) și posibilități extinse
de reunificare a familiei;
• posibilitatea utilizării căilor de atac în scopul de a suspenda exe-
cutarea transferului până la pronunțarea unei hotărâri și garan-
tarea dreptului unei persoane de a rămâne pe teritoriu pe durata
așteptării pronunțării unei hotărâri de către un tribunal privind
suspendarea transferului înainte de pronunțarea unei hotărâri;
• obligația de a asigura asistență juridică gratuită la cerere;

Experiența sistemului anterior a demonstrat însă nevoia unei mai
bune abordări a situațiilor în care capacitățile de primire și sistemele
de azil ale statelor membre sunt supuse unor presiuni speciale.
PRINCIPALELE REALIZĂRI
Noul Regulament Dublin  (2) prevede proceduri solide pentru pro-
tecția solicitanților de azil și îmbunătățește eficiența sistemului prin
următoarele elemente:
• un mecanism de avertizare timpurie, de pregătire și de gestionare
a situațiilor de criză, vizând abordarea cauzelor profunde ale dis-
funcționalităților sistemelor naționale de azil sau ale problemelor
rezultate în urma unor presiuni speciale;
• o serie de dispoziții privind protecția solicitanților, precum
interviul personal obligatoriu, garanții pentru minori (inclusiv o
descriere detaliată a factorilor care ar trebui să stea la baza evalu-
• un singur motiv de detenție în cazul în care există riscul sustrage-
rii de la procedură; limitarea strictă a duratei detenției;
• posibilitatea ca solicitanții de azil care, în anumite cazuri, ar putea
fi considerați migranți clandestini și returnați în baza Directivei
privind returnarea să fie tratați în conformitate cu procedura
Dublin – asigurând astfel persoanelor respective o protecție mai
mare decât în cazul aplicării Directivei privind returnarea;
• obligația garantării dreptului de utilizare a căilor de atac împo-
triva unei hotărâri privind transferul;
• o mai mare claritate din punct de vedere juridic a procedurilor
aplicate de diferitele state membre – de exemplu, termene-limită
exhaustive și mai clare. Întreaga procedură Dublin nu poate dura
mai mult de 11 luni pentru preluarea unei persoane sau de 9 luni
pentru transferarea acesteia (cu excepția situațiilor de sustragere
de la procedură sau a cazului în care persoana este închisă).

(1) Regulamentul (CE) nr.  343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de

stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru res-
ponsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele
membre de către un resortisant al unei țări terțe ( JO L 50, 25.2.2003, p. 1).
(2) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a
statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internați-
onală prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei
țări terțe sau de către un apatrid (reformare) (aplicabil de la 1 ianuarie 2014)
( JO L 180, 29.6.2013, p. 31).
7
REGULAMENTUL EURODAC

Eurodac facilitează determinarea, de către statele Uniunii Europene, a responsabilității de examinare a unei cereri de
azil prin compararea seturilor de date privind amprentele digitale.

CE ESTE EURODAC?
Regulamentul Eurodac (1) instituie o bază de date cu amprente digitale
a UE în materie de azil. Atunci când o persoană solicită azil, indiferent
de locul unde se află pe teritoriul UE, amprentele sale digitale sunt
transmise către sistemul central al Eurodac. Eurodac funcționează din
2003 și s-a dovedit un instrument informatic de foarte mare succes.
• Până acum, baza de date a Eurodac a putut fi utilizată numai
în scopuri legate de azil. Noul regulament permite, în prezent,
forțelor de poliție de la nivel național și Europolului să compare
amprentele digitale legate de investigații penale cu amprentele
digitale incluse în Eurodac. Aceasta se va realiza în situații strict
controlate și numai în scopul prevenirii, detectării și investigării
infracțiunilor grave și a actelor de terorism.

Cu toate acestea, sunt necesare o serie de actualizări, în special pentru – Garanțiile specifice includ o cerință de verificare inițială a
a reduce întârzierea transmiterii datelor de către anumite state mem- tuturor bazelor de date cu toate cazierele judiciare disponibile
bre, pentru a aborda preocupările legate de protecția datelor și pentru și limitarea căutărilor numai la cele mai grave infracțiuni, pre-
a contribui la combaterea actelor de terorism și a infracțiunilor grave. cum crimele și actele de terorism.

– În plus, înaintea efectuării unei verificări cu ajutorul Eurodac,

PRINCIPALELE REALIZĂRI autoritățile responsabile cu aplicarea legii trebuie să proce-
deze la o comparație a amprentelor digitale în Sistemul de
Noul regulament (2) îmbunătățește funcționarea obișnuită a Eurodac. informații privind vizele (când acest lucru este permis).

• Stabilește noi limite de timp pentru transmiterea datelor privind – Verificările efectuate de autoritățile responsabile cu aplicarea
amprentele digitale, reducând intervalul de timp dintre preleva- legii nu pot fi realizate în mod sistematic, ci doar în ultimă
rea amprentelor digitale și transmiterea acestora către Unitatea instanță, după îndeplinirea tuturor condițiilor de acces.
centrală a Eurodac.
– Datele primite de la Eurodac nu pot fi transmise țărilor terțe.
• În egală măsură, acesta asigură compatibilitatea cu cea mai
recentă legislație în materie de azil și îmbunătățește abordarea
cerințelor privind protecția datelor.

(1) Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 pri-

vind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în
scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin (JO L 316, 15.12.2000, p. 1).
(2) Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compara-
rea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE)
nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statu-
lui membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională
prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări
terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii
din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul
asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE)
nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațio-
nală a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și
justiție (reformare) (aplicabil de la 20 iulie 2015) ( JO L 180, 29.6.2013, p. 1).
8
 CUM VĂ PUTE‫܉‬I PROCURA PUBLICA‫܉‬IILE
UNIUNII EUROPENE?

Publica‫܊‬ii gratuite:
• un singur exemplar:
pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• mai multe exemplare/postere/h�r�i:
de la reprezentan�ele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm),
de la delega�iile din ��rile care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm)
sau contactând re�eaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm)
la num�rul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toat� UE) (*).
(*) Informa�iile primite sunt gratuite, la fel ca �i cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori �i unele cabine
telefonice �i hoteluri taxeaz� totu�i aceste apeluri).

Publica‫܊‬ii contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamente:
• de la agen�ii de vânz�ri ai Oficiului pentru Publica�ii al Uniunii Europene
(http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).
 DR-04-13-088-RO-C

doi:10.2837/76359