1

Lemnul
The Timber
 2

Podul peste râul Tisa la Sighetu Marmaţiei

Bridge over the River Tisa at Sighetu Marmatiei
Introducere Introduction

Construcţiile inginereşti au dat uitării
lemnul. Mare greşeală! Lemnul rămâne un
material cald, care comunică din interior cu
omul, emană robusteţea codrului, el este în
natură şi din natură. Iată de ce, pe alte
meleaguri el este unul din materialele care stau
pe picior de egalitate cu betonul şi oţelul, se
bucură de atenţia şcolii, se bucură de atenţia
cercetătorilor, a proiectanţilor.
Civil engineers have sunk the timber into
oblivion. Big mistake! The timber remains a
warm material; it communicates with the man
from its interior. It radiates the robustness of the
forest; it is nature and from the nature. That is
why, in other countries the timber is one of the
materials that are on par with concrete and
steel; it enjoys full attention of academics; it
enjoys the attention of researchers, designers.

Fig. 01 Podul Vihantasalmi din Finlanda (Foto, internet, 2012)

Bridge Vihantasalmi in Finland (Photo internet, 2012)

Realizările in domeniu sunt de excepţie
(Germania, Finlanda, Franţa, Statele unite etc.)
Mă voi opri pe scurt asupra unui singur
exemplu. Vechiul pod Vihantasalmi din Finlanda
realizat la timpul său din oţel, la gabaritele
acelor timpuri, care traversează o strîmtoare
lângă, Mantyharju, la aproximativ 180 km nord
de Helsinki, dovedindu-se îngust pentru noile
valori de traffic, oţelul la rândul lui dând semene
de oboseală, a trebuit să fie inlocuit. Situat pe
autostrada 5 din Finlanda, într-o zonă în care
lemnul este materia primă de bază, autorităţile
au hotărât ca în cadrul lucrărilor de modernizare
să aleagă ca soluţie un pod de lemn pentru a
sublinia importanţa zonei ca sursă de lemn, ca
materie primă şi să sublinieze în acelaşi timp
aspectele ecologice, aspecte foarte importante
pentru mediul inconjurător.
Din cauza caracterului înnoitor, ştirea a
fost receptionată ca un şoc, făcând ca în
competiţie să se înscrie 31 de firme de
proiectare, finalizată cu un pod de lemn cu
contrafişe cu deschiderile 1 x 21+ 3 x 42+ 1 x
21 realizând în final o structură de lemn lungă
de 168 m. Deschiderea de 42 m. la lemn este o
performanţă demnă de invidiat, ea fiind
rezultatul unor cunoştinţe despre lemn foarte
bine puse la punct prin căutări si cercetări
permanente.
Podurile din lemn au o lungă tradiţie.
Acest gen de poduri se află în întreaga lume.
Podurile de cale ferată şi rutiere din lemn au
cunoscut o mare dezvoltare în ultimul secol. În
construcţia de poduri s-a renunţat ulterior la
lemn în favoarea betonului şi oţelului. Cauzele
care au generat o astfel de decizie pot fi
enunţate după cum urmează :
 Limitarea deschiderilor la poduri mici şi
mijlocii (5 – 30 m)
 Necesitatea urmăririi permanente a
comportării lor în exploatare
 Lucrări de întreţinere costisitoare cu forţă
de muncă calificată.
 Durată de viaţă scurtă în condiţiile în care
nu se execută lucrări speciale de
protecţie.
3
Achievements in this field are
exceptional (Germany, Finland, France, USA
and so on). I shall stop briefly on one example
only. The old bridge Vihantasalmi in Finland,
made of steel at its time, and built for the
standard clearances of that time, crosses a
strait near Mantyharju, at about 180 km north of
Helsinki; it proved to be narrow for the new
values of traffic, in turn the steel giving signs of
fatigue, and had to be replaced. Located on
Highway 5 in Finland, in an area where timber
is the main raw material, the authorities decided
that in the frame of the modernization works, to
choose as a solution a timber bridge to highlight
the importance of the area as a source of wood
as a raw material, and at the same time to
emphasize the ecological aspects which are of
great importance for the environment.
Due to its novel character, the news was
received as a shock, making 31 design firms to
enter the competition, which was finalized with
the completion of a timber bridge with oblique
braces and spans of 1 x 21 + 3 x 42 + 1 x 21,
achieving in the end a 168.0 m long wooden
structure. A 42.00 m span in a timber bridge is
an enviable performance; it is the result of very
well substantiated knowledge about the wood,
by permanent searches and researches.
Timber bridges have a long tradition.
Such bridges are found throughout the world.
Railway and road timber bridges experienced a
significant development during the last century.
In the bridge construction field wooden bridges
were eventually renounced in favor of concrete
and steel. Causes that led to such a decision
can be stated as follows:
 Limiting the spans to small and medium-
sized bridges (5 – 30 m)
 The need to permanently surveil their
perfomance in operation
 Costly maintenance works to be rendered
by skilled manpower
 Short life-span under conditions in which
no special protective works are executed

Fig. 02 Podul de lemn peste râul Tisa, văzut din amonte de pe malul drept al râului Tisa, malul Ucrainean (Foto, S Florea, 2002)
Wooden Bridge over the River Tisa as seen from upstream from the right bank of the river, the Ukrainian bank (Photo by Sabin Florea, 2002)
Apariţia noilor materiale de construcţie a
dat posibilitatea celor implicaţi în realizarea
lucrărilor de artă să atingă performanţe de
invidiat realizând mari deschideri cu încărcări
tot mai mari: au luat naştere poduri
impresionante.
În ultimele decenii s-au construit însă
din nou poduri din lemn, cu precădere poduri
pietonale, iar în ultimii ani s-au executat în
multe ţări şi poduri rutiere de lemn, având la
bază cercetări de detaliu privind tratarea
lemnului, prelucrarea lemnului şi punerea lui în
operă.
Pentru aceasta structurile portante
alcătuite din bare singulare au fost completate
prin structuri portante plane. Noile metode de
încleiere permit fabricarea plăcilor din lemn:
încleierea în bloc a grinzilor de lemn încleiate
din straturi de scânduri sau a plăcilor groase din
lemn. Un sistem simplu de plăci ia naştere din
scânduri aşezate unele lângă altele cu muchie
înaltă, care sunt bătute în cuie sau tensionate.
Un alt progres, preluat din domeniul
construcţiilor civile, este reprezentat de
structurile mixte lemn – beton.
4
The emergence of new building
materials enabled those involved in making
engineering works of art to attain enviable
performances by achieving longer spans while
increasing loads: impressive bridges emerged.
In recent decades, however, wooden
bridges were built again, footbridges in
particular, and in recent years in many countries
wooden road bridges have been built, on the
basis of detailed research regarding the
treatment of wood, its processing and its
implementation in actual work.
For this purpose the bearing structures
made up of single bars have been
supplemented by plane bearing structures. The
new jointing by glueing methods allowed
fabrication of wood sheets: block glueing of
already fabricated wooden beams made up of
individual planks, or of thick wooden sheets. A
simple system of wooden sheets is made of
high edge juxtaposed boards, which are jointed
by nails or tensioned. Another advancement
taken from building construction engineering is
the wood – concrete composite structures.

Fig. 03 1 Biserica Bârsana pe valea Izei
2 Arealul Mânăstirii Bârsana (Foto, S. Florea, 2008)
1 Barsana church on Iza valley
2 Barsana Monastery area (Photo, Sabin Florea, 2008)
Construcţiile de lemn existente în ţara
noastră, mai ales în peisajul mirific al judeţului
Maramureş, demonstrează că lemnul poate sta
alături de celelalte materiale de construcţie,
dacă ne referim la durata de viaţă a acestora.
Rămân mut de uimire când privesc
bisericile de lemn care dăinuiesc de sute de ani.
Ele demonstrează măiestria meşteşugului în
prelucrarea lemnului, având în acelaşi timp
recunoaşterea mondială, foarte multe dintre ele
făcând parte din patrimoniul UNESCO
Lista exemplelor poate continua, dar
este de preferat să ne oprim aici şi să ne
îndreptăm atenţia asupra unei realizări din ţara
noastra în materie de poduri de lemn.
Amplasamentul
Sighetu-Marmaţiei este unul dintre
municipiile importante ale judeţului Maramureş
care are reşedinţa la Baia Mare. Este situat
în nordul judeţului Maramureş, la frontiera cu
Ucraina, pe malul stâng al râului Tisa. Sighetu-
Marmaţiei, principalul oraş din depresiunea
Maramureşului este aşezat la convergenţa
văilor, (Iza, Mara, Tisa şi Vişeul).
5
Wooden buildings existing in our
country, especially in the wonderful landscape
of Maramures county show that wood can stand
alongside other construction materials, if we
refer to their life-span. I remain speechless in
awe when I look at wooden churches which
standed for hundreds of years. They show
craftsmanship in wood, while having worldwide
recognition; many of them are part of UNESCO
cultural heritage.
The list of examples could go on, but we
better to stop here and focus our attention on
one of the achievements of our country in the
field of wooden bridges.
The Location
Sighetu-Marmaţiei is one of the most
important cities of Maramures County having its
capital in Baia Mare. It is located in northern
Maramures County, on the border with The
Ukraine, on the left bank of the river Tisa.
Sighetu Marmaţiei, the main town in Maramures
depression is located in the convergence of four
valleys: Iza, Mara, Tisa and Viseu.

Fig. 04 Biserica Bârsana Detaliu de îmbinare la lemn (Foto, S. Florea, 2008)
Barsana church. Wood joint detail (Photo by Sabin Florea, 2008)
Centrul Geografic al Europei definit de
măsuratorile austro-ungare din 1887, este situat
foarte aproape de Sighetu Marmaţiei şi anume
în satul Dilove pe malul drept al râului Tisa de
pe teritoriul Ucrainei. Intravilanul municipiului
Sighetu Marmaţiei este delimitat la nord de râul
Tisa, graniţa cu Ucraina, la vest- sudvest de
râul Iza iar la est-nordest de râul Ronişoara
Având ca inspiraţie podul Vihantasalmi
din Finlanda, colectivul de proiectare, ing,
Olteanu Constantin, ing. Constantin Preda şi
ing. Ion Marinescu din cadrul societăţii
comerciale VIACONS - SA Bucureşti, au
adoptat o soluţie asemănătoare la
Reconstrucţia podului, peste râul Tisa, de la
Sighetu Marmaţiei, pod care face legătura
dintre România şi Ucraina.
6
The geographical center of Europe
defined by the Austro-Hungarian
measurements in 1887, is located very close to
Sighetu Marmatiei namely in the village of
Dilove on the right bank of the river Tisa on the
territory of Ukraine. The municipality for
Sighetu Marmatiei is bounded on the north by
the river Tisa, the Ukrainian border, by Iza
River on west-southwest and by the river
Ronisoara on east-northeast.
Taking inspiration from Vihantasalmi
Bridge in Finland, the design team, engineers
Constantin Olteanu, Constantin Preda and Ion
Marinescu of the company Viacons - SA
Bucharest, adopted a similar solution to the
reconstruction of the bridge over the river Tisa,
at Sighetu Marmatiei, bridge linking Romania
and The Ukraine.
 7

Fig. 05 1 Podul de lemn peste râul Tisa la Sighetul Marmaţiei văzut de pe malul stâng, amonte(Foto S Florea,2007)
2 Judeţele României
3 Harta Judeţului Maramureş cu amplasamentul municipiului Sighetu Marmaţiei
1 Wooden bridge over Tisa River at Sighetu Marmatiei, as seen fromthe west bank, upstream (Photo bY Sabin Florea)
2 Counties of Romania
3 Map of Maramures County showing the location of Sighetu Marmatiei Town

Istoricul lucrării The History of the Project

Apele şi munţii acestor locuri, dacă ar
putea să vorbească ar povesti o mulţime de
evenimente ale trăitorilor zonei. Istoricul lucrării
este la fel de frământat ca şi istoria
Maramureşului istoric. Ţara Maramureşului este
o denumire dată din vechime, depresiunii
Maramureşului, o întindere ce este definită de
istorici, pe baza documentelor secolelor XIV –
XV, fiind locuit, numai de români conduşi de
voievozi şi cneji independenţi după normele
dreptului Valah. Teritoriul Ţării Maramureşului
avea ca hotare, la Nord – Est, Beskizii
Răsăriteni, Carpaţii Păduroşi, Munţii Negru,
Munţii Maramureşului, la Sud – Vest Munţii
Oaşului, Munţii Gutâiului, Munţii Ţibleşului,
Munţii Rodnei. Teritoriul judeţului Maramureş de
azi (2012), reprezintă numai o mică parte din
vechiul teritoriu al Ţării Maramureşului unde
Sighetu Marmaţiei era centrul economic,
administrativ şi cultural.
If waters and mountains of this place
could talk they would tell a lot of events about
the inhabitants of the area. History of this
project is as troubled as the history of actual
Maramureş. Land of Maramureş is an ancient
name given to the Maramures depression, a
stretch of land that is defined by historians,
based on documents of XIV – XV centuries, as
being inhabited only by Romanians and ruled
by independent waywodes and princes, by
Wallachian law. Maramures country was
boarded at the North – East by Eastern Beskids
Mountains, Carpathian Woodland, Muntii
Negru, or Black Mountains, Maramures
Mountains, at the South - West by Oas
Mountains, Gutâiului Mountains, Tibles
Mountains, and Rodna Mountains. Today
(2012) Maramureş County represents only a
small part of the old territory of the Land of
Maramures where Sighetul Marmatiei was the
economic, administrative and cultural center.
 8

Fig. 06 1 Elevaţia amonte a podului de lemn peste râul Tisa. (Foto, S. Florea, 2008)
2 Dispoziţis generală – secţiune longitudinală şi vederea plană (Desen, S. Florea)
1 Upstream elevation of timber bridge over Tisa River (Photo by Sabin Florea, 2008)
2 General layout – longitudinal section and plane view (Drawing by Sabin Florea)

Maramures territory, inhabited by

Teritoriul Ţării Maramureşului, ocupat de
daci, după cum ne spun istoricii a rămas în
afara teritoriului cucerit de Imperiului Roman.
Relaţiile economice, au făcut ca civilizaţia
romană să influenţeze puternic pe trăitorii
locului romanizând-ui, devenind parte a
neamului românesc. Relieful muntos, graniţele
naturale ale depresiunii Maramureşului şi
amplasamentul mai ferit din calea migraţiilor, au
protejat locuitorii în perioada năvălirii triburilor
de goţi, huni, gepizi, longobarzi şi slavi. În
Istoria Românilor Volumul III Tabelul Cronologic
editat de Academia Română se fac următoarele
menţiuni istorice. Citez........
Dacians, as historians tell us, remained outside
the territory conquered by the Roman Empire.
Economic relations have determined the
Roman civilization strongly influenece the local
inhabitants of that place by romanizing them,
and then becoming part of the Romanian
people. Mountainous terrain and natural
boundaries of Maramures depression, as well
as its location, away from the path of
migrations, have protected the local people
from the invasion of the tribes of Goths, Huns,
Gepids, Lombards and Slavs. In the History of
Romanians, Volume III, in the chronological
Table published by the Romanian Academy,
are the following historical references. Quote
........

1199 Desfăşurarea unei vânători regale în
ţara Maramureşului prilejuieşte cea dintâi
menţiune scrisă a acestei regiuni.
1336 Din dispoziţia regelui Carol Robert de
Anjou, capitlul din Agria stabilea hotărnicia
satului maramureşean Bede fraţilor Drag şi
Dragoş, acesta din urmă identificat ca “
DESCĂLECĂTORUL ” din MOLDOVA din anii
următori.
1343, octombrie 21 O diplomă regală
desemna pe Bogdan “ fost voievod al
Maramureşului ” şi “ necredincios ” 1359 Settlement ("dismounting") in Moldova
faţă de suveran.
1359 Stabilirea (“ descălecarea”) în Moldova a
maramureşeanului Dragoş, consemnat în
vechile letopiseţe slavo-române locale. Tradiţia
pretinde că Dragoş ar fi trecut munţii cu prilejul
unei vânători de bouri, dar în realitate el a venit
ca exponent al tendinţelor expansioniste ale
Coroanei maghiare.
9
1199 Conducting a royal hunting in the
Maramures country, occasions the first written
mention of this region.
1336 By order of the King Charles Robert of
Anjou, the (???) of Agria would establish the
borders of the Maramures village Bede, to
brothers Drag and Dragos, the latter having
been identified as “the dismounter” from
Moldova in the years ahead.
1343, October 21 A royal diploma
designated Bogdan as “former ruler of
Maramures” and “unfaithfull to the sovereign”
of Dragos the Maramuresan, recorded in the old
local Slavonic - Romanian chronicle. Tradition
claims that Dragos had crossed the mountains
on the occasion of a wild bull hunt, but in reality
it came as a representative of the expansionist
tendencies of the Hungarian Crown.

Fig. 07 Ţara Maramureşului (internet)

1 frontiera negociată de armata Română în cadrul sprijinului acordat de armata Română Cehoslovaciei pentru
a bloca expansiunea Ungariei bolşevice din 1919 înspre Slovacia
2 frontiera negociată în 1916 şi trasată în 1920
Maramures Country (internet)
1 The border negociated by the Romanian army in the framework of support granted by the Romanian Army to
Czechoslovakia for blocking the expansion of bolshevik Hungary in 1919 towards Slovakia
2 The border negotiated in 1916 and materialized in 1920.
 10

1365, februarie 2 Ludovic I decide 1365, February 2 Louis I decides

confiscarea proprietăţilor lui Bogdan de la
Cuhea şi acordarea lor lui Balc, nepotul lui
Dragoş, care fusese alungat din Moldova,
desigur cu foarte puţin timp înainte. Diploma
regală constitue o recunoaştere implicit a noului
statut politic al teritoriului de la est de Carpaţi,
unde grupul maramureşean condus de Bogdan,
având foarte probabil şi colaborarea forţelor
locale, înlăturase – după mai multe confruntări
militare-supremaţia politică angevină şi pusese
bazele unui nou stat românesc, de sine stătător.
the confiscation of the properties of Bogdan at
Cuhea and granting them to Balc, nephew of
Dragos, who had been expelled from Moldova,
of course with short notice. The royal diploma
constitues an implicit acknowledgement of the
new political status of the territory east of the
Carpathians, where the Maramuresan group led
by Bogdan, and most probably collaborating
with local forces, had removed - after several
military encounters – the Angevin political
supremacy and put up a new independent
Romanian state.

Fig. 08 Spaţiul geografic în care a trăit, trăieşte şi s-a format naţiunea Română
în perioada anilor 300-1600(Atlasul Istoric al României)
The geographic space in which the Romanian Nation was formed, in the period 300 – 1600, has lived, and is living now
(The Historic Atlas of Romania)
 11

Reiau frământările acestui teritoriu I resume the turmoils of that territory by

citând din Istoria Românilor volumul VIII Tabelul
cronologic editată de Academia Română,
…citez……
1918 18 noiembrie – 1 decembrie Marea
Adunare Naţională de la Alba Iulia votează
rezoluţia privind Unirea Transilvaniei, Banatului,
Crişanei şi Maramureşului cu România.
Pe scurt partea nordică a Maramureşului a fost
atribuită Cehoslovaciei în 1920, acceptînduse
frontiera consemnată şi prevăzută în tratatul de
alianţă cu Antanta Mică în 1916 pe Tisa.
Sprijinul acordat de armata Română
Cehoslovaciei pentru a bloca expansiunea
Ungariei bolşevice din 1919 înspre Slovacia a
redat României pentru puţin timp întregul
Maramureş având la bază înţelegerea dintre
comisiile militare Româno-Cehoslovace.
Neînţelegerile interne din guvernul României au
făcut ca aceasta înţelegere să nu fie pusă în
practică. Astfel teritoriul Maramureşului de pe
malul drept al Tisei a rămas la Cehoslovaci, nu
pentru mult timp, teritoriu fiind ocupat în 1939
de Ungaria, în 1944 de Uniunea Sovietică, iar
din 1991 aparţine Ucrainei.
citing from The History of Romanians, Volume
VIII, the Chronological Table, edited by the
Romanian Academy ... quote......
1918, November 18 to December 1, Grand
National Assembly of Alba Iulia voted the
resolution on unification of Transylvania, Banat,
Crisana and Maramures with Romania.
In short, the northern part of Maramures was
attributed to Czechoslovakia in 1920, the border
established and provided in the treaty of
alliance with Little Entente in 1916 on the Tisa
being accepted. The military support granted by
Romania to Czechoslovakia to block the
expansion, in 1916, of Bolshevik Hungary
towards Slovakia, briefly returned the whole of
Maramures to Romania, on the basis of the
understanding between the Romanian-
Czechoslovak military commissions. Internal
disagreements in the Romanian government
made this agreement not to be implemented.
Thus, Maramures territory on the right bank of
the Tisza remained to Czechoslovakia, but not
for long, because this territory was occupied by
Hungary in 1939, in 1944 by the Soviet Union
and since 1991 it belongs to Ukraine.

Fig. 09 1 Noul pod peste râul Tisa văzut de pe mamlul stâng (malul românesc)(S. Florea, 2008)
3 Spaţiul geografic al Românie sub Mihai Viteazu (1600)
1 The new bridge over Tisa, as seen from the left bank (the Romanian side). (Photo by Sabin Florea, 2008)
2 The Romanian geographic space under Mihai Viteazul, or Michael The Brave

Arhitectul Gheorghe Radu
Stănculescu, consultant al Primăriei Sighetu-
Marmaţiei pentru proiectul cu finanţare
transfrontalieră PHARE-CREDO “ CREDO, "Reconstruction of historical bridge over
Reconstruirea podului istoric peste râul Tisa ” în
articolul său “ Povestea podului peste Tisa ” ne
spune ….citez…..
Puţini români mai ştiu că dincolo de
Tisa, în nordul ţării, dincolo de judeţul
Maramureş, în dreptul Municipiului Sighetu
Marmaţiei, în Ucraina de astăzi, trăieşte o
comunitate compactă de câteva zeci de mii de
etnici români. Istoria a fost aspră cu aceşti
maramureşeni “uitaţi de soartă”, vorbitori ai unei
frumoase şi curate limbi româneşti, păstrători ai
unor mişcătoare tradiţii locale româneşti.
Inainte de 1944, chiar dacă locuiau în
ţări deosebite (începând cu 1920, graniţa dintre
România şi Cehoslovacia s-a stabilit pe talveg-
ul râului Tisa, prin voia lui I.I.C.Bratianu si
Masaryk), românii de pe ambele maluri ale
Tisei, erau încă în legături foarte apropriate.
Tisa era traversată de 11 poduri rutiere şi de
cale ferată, mai mari sau mai mici. Românii de
aici şi de dincolo erau rude, prieteni, aveau
pământuri de-o parte şi de alta a graniţei.Totul a
mers cum a mers, intre cele două războaie, mai
mult bine decât rău, până când Cehoslovacia a
cedat acest teritoriu (Ucraina subcarpatică), in
1944, Uniunii Sovietice, printr-o inţelegere
încheiată la Moscova în 1943 între Beneş şi
Stalin. După terminarea războiului, şi mai ales
din cauza luptelor, dar nu numai, n-a mai rămas
nici un pod rutier în picioare peste Tisa.
Toate au fost aruncate in aer! …………
S-au regăsit urmele vechiului pod
amplasat pe traseul străzii N. Titulescu (Sighetu
Marmaţiei-România) şi str. Z. Mozgovogo
(Solotvino-Ucraina), în 1998 într-o stare tehnică
foarte bună, anume culeea C02 şi pilele P04,
P06 de pe malul Ucrainean. Să cităm în
continuare povestea spusă cu atâta dăruire de
arhitectul Gheorhe Radu Stănculescu…..
citez…….
Doar două poduri de cale ferata, cu linie cu
ecartament larg, rusesc, au fost menţinute de
sovietici, cu scop strategic.
12
Architect Gheorghe Radu Stanculescu,
consultant to Sighetu Marmaţiei Municipality for the
cross-border financed project from PHARE-
the River Tisa", in his article "The story of the
bridge over the Tisza" tells us, I quote .....
Few Romanians still know that on the
other side of River Tisa, in the north of the
country, beyond Maramures County, in line with
Sighetu Marmatiei Town, in today’s Ukraine,
lives a compact community of several tens of
thousands of ethnical Romanians. History has
been harsh with these “fate forgotten”
Maramuresans, speakers of a beautiful and
clean Romanian language, preservers of
moving local Romanian traditions.
Before 1944, even if living in diferent
countries (since 1920, the border between
Romania and Czechoslovakia was established
along the Tisa River thalweg, by the will of I. I.
C. Bratianu and Masaryk), Romanians on both
sides of the Tisa were still very closely
connected. Tisa was crossed by 11 bridges for
road and railway traffic, some big and some
small. Romanians, here and beyond, were
either relatives or friends, and had land
possessions both sides of the border.
Everything went better or worse, between the
two wars, more good than bad, until
Czechoslovakia ceded this territory (called sub -
Carpathian Ukraine), in 1944, to the Soviet
Union, through a deal concluded in Moscow in
1943 between Benes and Stalin. After the war,
especially because of the fightings, but not only,
no road bridge was left in operation accross
Tisa. All were blown up! ...
Traces of the old bridge located on the
alignment of Titulescu Street (Sighetu
Marmatiei, Romania) and Z. Mozgovogo Street
(Solotvino-Ukraine) were found, in 1998, in very
good technical condition, namely the abutment
C02 and piers P04, P06 the Ukrainian bank. Let
us resume quoting from the story told with so
much dedication by architect Gheorhe Radu
Stănculescu. I quote .......
Only two railway bridges, Russian broad
gauge line, were maintained by the Soviets, for
strategic purposes.

Oamenii nu au mai putut să-şi vadă
neamurile, prietenii, locurile copilăriei, de
dincolo şi de dincoace, graniţa devenind practic
de netrecut, timp de aproape 50 de ani, cu toată
apropierea fizică, de câteva sute de metri, între
cele două maluri ale Tisei. Cei de dincolo
vedeau casele şi oamenii din oraşul Sighet,
auzeau clopotele bisericilor, dar nu mai aveau
nici o legatură peste o frontieră, deacuma bine
protejată, cu sârmă ghimpată electrificată şi
turnuri de pază, a “ marelui frate ” de la răsărit.
Când, in 1991, Ucraina şi-a declarat
independenţa (in cadrul, insă, al Comunităţii
Statelor Independente, ce a apărut pe ruinele
U.R.S.S.), pentru cei de dincolo de Tisa au
inceput să mijească unele speranţe că situaţia
din vechime se va putea reface, adică se va
putea reface măcar un pod terestru, ruiter,
peste Tisa, si peste frontieră.
Sighetul era pentru toti acesti români,
locuitori ai vechilor aşezări maramureşene,
Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba,
Slatina, si altele, “ oraşul ” prin excelenţă.
Aceste frumoase şi bogate sate româneşti,
fiecare în parte cu o istorie de peste o jumătate
de mileniu, au fost dintotdeauna “ hinterlandul
imediat ” al centrului regional ce a fost Sighetu
Marmatiei (capitala vechiului comitat austro-
ungar al Maramureşului, din care o treime este
astăzi în România şi restul in Ucraina).
Fig. 10 Noul pod peste râul Tisa văzut de pe malul drept. (malul Ucrainean) Arhitectul Gheorghe Radu Stănculescu
la inaugurarea podului în 2002, împreună cu două românce de pe malul Ucrainean al râului Tisa, rude prin alianţă
.(Foto Ileana Stănculescu, 2002)
The new bridge over the River Tisa, as seen from the righ bank. (Ukrainian side). Architect Gheorghe Radu Stănculescu at
the opening of the bridge in 2002, along with two Romanian women from the Ukrainian side of the river Tisa, being relatives
in-law. (Photo Ileana Stanculescu, 2002)
13
People were unable to visit their
relatives, friends, childhood places, on this and
on the other side; the border became virtually
impassable for almost 50 years, despite
physical closeness of a few hundred meters
between the two sides of the Tisa. Those
beyond the border would see the houses and
people of the town of Sighet, they could hear
the church bells, but did not have any
connection over the border, it being now well
protected by electrified barbed wire and guard
towers, by the "big brother" from the east.
When, in 1991, Ukraine declared its
independence (but in a special context, i.e. the
Commonwealth of Independent States which
arose on the ruins of the former USSR), for
those on the other side of the Tisa some hope
started to show up, i.e. that the “previous
situation” will be settled, and they will be able to
reconstruct at least one road bridge over Tisa,
and across the border.
Sighet was for all these Romanians,
inhabitants of ancient Maramures settlements,
Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba, or
White Church, Slatina, and others, "the city" par
excellence. These beautiful and rich Romanian
villages, each of them with a history of over half
a millennium, always have been "the immediate
hinterland", the regional center being Sighetul
Marmatiei (the capital of the old Austro-
Hungarian county of Maramures, of which one
third is today in Romania and the rest in
Ukraine).

Să ne reamintim că unele dintre primele
scrieri în limba română au apărut pe aceste
meleaguri, la mânăstirea din Peri-Hrushevo,
(care se află la câţiva km. de Sighet, pe malul
nordic al Tisei, in Ucraina de azi). In acelaşi loc,
pe malul sudic, românesc, al Tisei trăieşte o
comunitate semnificativă de ruteni (vorbitori de
ucraineană). Şi pentru ei această legătură între
cele două maluri a lipsit dramatic timp de
decenii.Ca rezultat, şi cu timpul, in primii ani de
după 1990 s-a cristalizat ideea refacerii acestor
legături istorice între cele două maluri ale Tisei.
Încet, încet, această idee a devenit una
oarecum obsesivă, mai ales pentru cei de
dincolo de Tisa, din afara României.
………………………………………………………
………………………………………………………
In 1998, fostul primar liberal al
Sighetului (un partizan infocat al reluării
legăturilor cu românii de dincolo de Tisa, chiar
familia lui fiind originară din zonă), inginerul
Ioan Bledea, a fost invitat la o masa rotundă
organizată sub egida programului de finanţări
europene PHARE - CREDO, la Baia Mare.
PHARE - CREDO este un program de finanţare
al Uniunii Europene adresat “cooperării
transfrontaliere” intre statele candidate (in acea
vreme) la accesul în Uniunea Europeană, iar în
acel an, pentru prima oară, se puteau depune
cereri de finanţare şi pentru proiecte ce vizau
“cooperarea transfrontalieră” cu state din fostul
spaţiu sovietic.
Proiectele se adresau numai autorităţilor
locale sau organizaţiilor neguvernamentale din
zonele de frontieră (si nu guvernelor sau altor
autorităţi centrale), si presupunea realizarea
unor parteneriate transfrontaliere, incheiate
intre organizaţii şi / sau autorităţi locale de pe
ambele părţi ale graniţei.
Primăria Municipiului Sighet, a propus,
ca atare, conducerilor localităţilor locuite de
românii din dreapta Tisei (în Ucraina), încheirea
unui asemenea parteneriat, in vederea
reconstruirii “podului istoric” peste râul Tisa
între Sighet şi localitatea Solotvino (Slatina).
14
Let us remember that some of the first
writings in the Romanian language appeared in
this region at the monastery of Peri-Hrushevo
(which is a few kilometers from Sighet, on the
north bank of the Tisa, in today's Ukraine). In
the same place, on the southern shore of Tisa,
the Romanian side, a significant community of
Ruthenians (Ukrainian speakers) is living. For
them too, this link between the two sides has
dramatically been missing for decades. As a
result, and with time, in the early years after
1990, the idea of restoring these historical links
between the two banks of the Tisza has
crystallized. Gradually, the idea became a
somewhat obsessive one, especially for those
on the other side of the Tisa, outside
Romania……………………………………………
………………………………………………………
In 1998, the former Mayor of Sighet, (a
liberal and an ardent advocate of resuming ties
with the Romanians on the other side of Tisa,
his own family being originally from that area),
engineer Ioan Bledea, was invited to a
roundtable organized under the aegis of the
European funding program PHARE - CREDO,
in Baia Mare. PHARE - CREDO is a funding
program of the European Union aiming at
"cross-border cooperation" between the
countries (at that time) candidate to accessing
the European Union; and, in that year, for the
first time, applications for funding projects
aimed at "cross-border cooperation" with
countries of the former Soviet Union, could be
placed.
Projects were addressing local
authorities or NGOs only, in border areas, (and
not central governments or other central
authorities); they would involve the
development of cross-border partnerships,
concluded between organizations and / or local
authorities on both sides of the border.
Therefore, the Municipality of Sighet,
proposed to the leadership of the localities
inhabited by Romanians on the right side of
Tisa (in Ukraine), the conclusion of such a
partnership, to reconstruct the "historic bridge"
over the river Tisa, between Sighet and
Solotvino (or Slatina).

Fig. 11 Plan de situaţie de ansamblu. (Colecţia Arh. G. R. Stanculescu)
General site plan (Collection of architect Gheorghe Radu Stanculescu)
De ce refacerea “unui pod istoric”? Şi de
ce nu continuarea ideii conducerii judeţului
Maramureş de a face marele pod nou de la
Sighet – Cămara? Pentru simplul motiv că
finanţarea nerambursabilă PHARE - CREDO
era plafonată la cca. 300.000 Euro (cota U.E.)
pe proiect, iar pentru construirea podului nou ar
fi fost nevoie de peste 20 milioane Euro (de
câteva ori mai mult).
“Partenerii” transfrontalieri, primarii din
Sighet, şi respectiv, din Slatina, din cele doua
Apse, din Biserica Albă, din Ucraina, cât şi
oamenii locului îşi aduceau aminte că undeva,
ascunse in lunca din albia Tisei, se mai găsesc
vechile elevaţii ale infrastructurii podului “ istoric
” antebelic. În mai 1998, căutându-le, au fost
surprinşi să găsească mare parte din aceste
vechi infrastructuri de pod intr-o stare
excelentă, executate impecabil de către cehi,
prin 1933 -1936. Un week-end de entuziastă
muncă voluntară a fost de ajuns pentru ca elevii
din satele româneşti “ de dincolo”, din Ucraina,
să defrişeze lunca şi să scoată la lumina aceste
vechi infrastructuri de pod.
15
Why restoring "a historical bridge"? And
why not the continuation of the idea of the
management of Maramures county to build the
new big bridge of Sighet - Camara? Simply
because the non-reimbursable PHARE -
CREDO funding had a ceiling of approx
300,000 Euro (the EU quota) for each project,
and for the construction of the new bridge over
20 million Euro was needed (i.e. several times
more).
Trans-border "Partners", the mayors of Sighet
and Slatina respectively, of the two Apse’s, of
Biserica Alba, or the White Church, in Ukraine,
as well as the locals, would remember that
somewhere, hidden in the bed of the Tisa
valley, the elevations of the old “historical”
bridge infrastructures, built before the war,
could still be found. In May 1998, looking for
them, they were surprised to find most of the
old bridge infrastructures in excellent condition,
impeccably performed by Czechs, in 1933 -
1936. A weekend of enthusiastic volunteering
was enough for the pupils of the Romanian
villages from "beyond", in Ukraine, to grub the
meadow and bring to light the old bridge
infrastructures.
 16

Fig. 12 Vechile elevaţii ale podului construit de Cehi în 1933-1936 (Colecţia Arh. G. R. Stanculescu)
1 Elevaţia culeii C02 a vechiului pod de pe malul drept al râului Tisa (Malul Ucrainean)
2 Releveul vechiului pod peste râul Tisa din timpul ocupaţiei ungare a Maramureşului (1940-1944)

The elevations of the old bridge built by the Czechs in 1933-1936 (Collection of architect Gheorghe Radu Stanculescu)
1 Elevation of abutment C02 of the old bridge, on the right bank of the river Tisa (the Ukrainian side)
2 Surveyed reconstruction of the old bridge over the River Tisa during the Hungarian occupation of Maramures (1940-1944)

Cum se explică soliditatea lor, care le-a
permis să reziste aşa de bine peste ani?
Podurile peste Tisa făceau parte dintr-o
componentă strategică a Micii Antante
interbelice, care căuta soluţii de apărare
împotriva expansionismului Germaniei lui Hitler,
după venirea acestuia la putere in 1933.
Marele Nicolae Titulescu era pe punctul
să convină cu ministrul sovietic de externe de
atunci, Maxim Litvinov, un “troc“ diplomatic:
permiterea trecerii trupelor sovietice peste
nordul teritoriului României, în sprijinul
Cehoslovaciei lui Benes, impotriva lui Hitler, in
schimbul recunoaşterii, de către U.R.S.S., a
unirii Basarabiei cu România.
Aceasta propunere de “troc” l-a costat pe
Titulescu postul de ministru, care părea să-l
deţină pe viaţă, regele Carol al II-lea
neacceptând riscul prezenţei trupelor sovietice,
chiar şi temporar şi limitat, pe teritoriul
românesc.
How is xplained their strength, which
allowed them to resist so well over the years?
The bridges over Tisa were part of a strategic
component of the interwar Little Entente that
sought solutions for defense against German
expansionism of Hitler, after his coming to
power in 1933.
The Great Titulescu was about to agree
with Maxim Litvinov, the then Soviet Foreign
Minister, a diplomatic "barter": allowing the
passage of Soviet troops across northern
territory of Romania, in support of Benes of
Czechoslovakia against Hitler, in exchange for
recognition by USSR of the union of Bessarabia
and Romania.
This proposal for a "bargain" cost Titulescu
the post of minister, who seemed to have it for life,
the Romanian King Charles II not accepting the risk
of the presence of Soviet troops on Romanian
territory, not even temporarily and restricted.

Decizia regelui, din acel moment,
probabil ca l-a costat pe rege, la rândul lui, şi
ceva mai târziu, chiar propria coroană, şi, în
orice caz, pierderea, pentru încă cel puţin o
jumătate de secol, a Basarabiei. România a fost
târâtă, astfel, intr-un nefericit război, pierdut
până la urmă, în ciuda marilor sacrificii umane
făcute, înfrângere militară şi politică care a lăsat
urme ce se mai simt si astăzi.
Dar, în acea perioadă, în anii 1930, pe
teren (inclusiv în zona Tisei superioare), cehii
începuseră să pregatească deja infrastructura
rutieră şi feroviară de la graniţa cu România
pentru eventualul acces al trupelor sovietice
contra lui Hitler, ei, cehii, oferindu-se, in acelaşi
timp, să investească masiv şi în refacerea
infrastructurii corespunzătoare de pe teritoriul
României.
17
The King’s decision, at that time,
probably cost him, in his turn, and little later, his
own crown, and, in any case, the loss of
Bessarabia for at least half a century. Romania
was dragged thus in an unfortunate war,
eventually lost, despite great human sacrifices
made: a military and political defeat that left
traces still being felt today.
But, in that time, in the 1930s, on the
ground (including the upper Tisa area), the
Czechs had already started to prepare road and
rail infrastructure in the area of the border with
Romania for a possible access of Soviet troops
against Hitler; they, the Czechs, at the same
time volunteered to invest in the reconstruction
of the appropriate infrastructure in Romania.

Fig. 13 Braşovul gazdă a statuii şi monumentului funerar al marelui Diplomat Român Nicolae Titulescu (imagini de pe internet)
1 Statuia.
2 Monumentul funerar
4 Portretul diplomatului Român Nicolae Titulescu

Brasov, the host of statue and funerary monument of the great Romanian Diplomat Nicolae Titulescu (image from internet))
1 The statue
2 The funerary monument
3 The portrait of the Romanian Diplomat Nicolae Titulescu

Asta este explicaţia existenţei în albia
Tisei a unor solide infrastructuri de pod din
beton armat, placate cu piatra de talie, în
excelentă stare, care puteau fi acum foarte bine
refolosite, dupa 50 de ani, cu posibile mari
economii de bani si eforturi.
This is the explanation of the existance
of such solid reinforced bridge infrastructures in
Tisa river bed, lined with wrought stone blocks,
in excellent condition, which could very well be
reused now, after 50 years, with potentially
large savings of money and efforts.
 18

Fig. 14 1 Imagine cu vechiul pod. (Colecţia Arh. G. R. Stanculescu)

2 Imagine a vchiului pod cu deschiderile dinspre malul românesc rupte de inundaţii
1 Image of the old bridge (Collection of architect Gheorghe Radu Stanculescu)
2 Image of the old bridge, showing the spans on the Romanian side destroyed by floods

Reacţia artiştilor plastici ai momentului,
în care Cehii au realizat podul, nu am reuşit să
stabilesc exact care a fost acest moment,
presupun că este anul 1934, nu s-a lăsat
aşteptată. Artistul plastic Livius Bordeaux
imortalizează deschiderile de pe malul drept al
râului Tisa, tabliere mtalice, grinzi cu zăbrele
calea jos, sistem triunghiular cu talpa
superioară cu variaţie parabolică, presupun cu
deschideri de circa 30 m.
The reaction of the artists of the time
when the Czechs have built the bridge was not
delayed; we were unable to determine exactly
what was that time, but I suppose it was 1934.
The artist Livius Bordeaux captures the spans
on the right bank of the river Tisa, the steel
decks, the trusses with the carriageway at the
bottom, a triangular system having the upper
chord with a parabolic variation, I presume with
spans of about 30 m.

Distrugerea vechiului pod in 1944 - Destruction of the old bridge in 1944 -

1945, a făcut ca cele două regiuni 1945, made the two border regions, Maramures
transfrontaliere, judeţul Maramureş (România) (Romania) and the Region Zakarpatina
şi Regiunea Zakarpatina (Transcarpatica- (Transcarpathia, Ukraine), to have no road
Ucraina) să nu aibe nici o legătură rutieră. connection.

Fig. 15 Aquarelă de Livius Bordeaux (Colecţia ing. I. Bledea)
Water colors by Livius Bordeaux (Collection of engineer I. Bledea)
Soluţia adoptată pentru podul nou.
Legătura rutieră dintre cele două
localităţi, Municipiul Sighetul Marmaţiei
(România) şi Solotvina (Ucraina) se putea face
numai pe la Halmeu rută ce impune o distanţă
de parcurs de circa 250,00 km in condiţiile in
care distanţa dintre cele două localităţi
despărţite de cursul râului Tisa este de numai
250,00 m.
Chiar şi o legătură transfrontalieră
pedestră era imposibilă, deoarece trecerea
pietonală pe podul de cale ferată ce leagă
Câmpulung la Tisa (de partea română) cu
Teresva (Ucraina) era interzisă. Autorităţile
regionale române, utilizând fonduri, incă
insuficiente, din alocările anuale de la bugetul
Guvernului României, au inceput pregătirea
realizării unui pod modern, din beton armat
precomprimat, cu 4 benzi de circulaţie, care
presupunea şi realizarea a circa 5 km de artere
noi de acces, intr-o zonă la est de Sighet (in
punctul denumit Cămara Sighet, Romania) –
(Bila Tzerkva, Ucraina). Autorităţile ucrainiene
au acceptat, in principiu, ideea acestui pod
modern, dar au precizat ca Ucraina nu poate
suporta financiar nimic legat de această
investiţie. Astfel, Guvernul României a trebuit să
asigure singur, in intregime, mijloacele
financiare necesare acestui obiectiv.
19
The solution adopted for the new
bridge
Road link between the two towns,
Sighetu Marmaţiei (Romania) and Solotvina
(Ukraine) could be done only on the Halmeu
route, which requires a travel distance of
approximately 250 kilometers, in conditions in
which the distance between the two towns
separated by the Tisa river is only 250.00 m
Even a pedestrian border crossing
connection was impossible because the
pedestrian crossing on the railway bridge which
connects Campulung to Tisa (on the Romanian
side), with Teresva (Ukraine), was forbidden.
Romanian regional authorities utilizing funding,
yet insufficient, from the annual allocations from
the budget of the Romanian Government,
started preparing to achieve a modern bridge,
made of reinforced prestressed concrete, 4
traffic lanes, which entails the construction of
approximately 5 kiolometers of new access
roads in an area east of Sighet (the point called
Camara Sighet, Romania) - (Bila Tzerkva,
Ukraine). Ukrainian authorities have accepted in
principle the idea of this modern bridge, but said
that Ukraine can not financially support anything
related to this investment. Thus, the Romanian
Government had to provide unilatterally and
entirely the financial resources necessary for
this objective.

Datorită valorii mari estimate de
investiţie (nu mai puţin de 10-15 milioane dolari
SUA), Statul român nu a avut altă variantă
decât sa utilizeze puţinele sale resurse
financiare sub formă de mici alocaţii anuale, de
la bugetul central, ceea ce ar fi amânat
realizarea investiţiei pentru noul pod din beton
armat precomprimat peste ani şi chiar peste
decenii de-acum inainte.
Fig. 16 Carosabilul podului de lemn peste râul Tisa văzut de pe malul stâng al râului Tisa (malul Românesc). (Foto, S. Florea, 2008)
The wooden bridge carriageway over River Tisa as seen from the left bank of the river (Romanian side). (Phot by Sabin Florea,
2008)
Această situaţie a stat la baza cererii de
finanţare din fondul PHARE-CREDO, pentru
reconstruirea vechiului pod istoric ce legă
Sighetu Marmaţiei de Solotvino. In baza cererii
formulate s-a obţinut sprijin financiar din partea
comunităţii europene pentru o variantă locală
de reconstruire a vechiului pod istoric în soluţia
de pod de lemn, cu rolul imbunătăţirii
contactelor directe intre locuitorii regiunilor
frontaliere implicate.
20
Given the high estimated value of this
investment (about 10-15 million U.S. dollars),
the Romanian Government had no choice but to
use their limited financial resources in the form
of small annual allocations from the central
budget, which would have delayed the
realization of the investment, in the solution of a
new reinforced prestressed concrete bridge, for
many years, or even decades in the future.
This formed the basis for the request for funding
from the PHARE-CREDO program, for the
reconstruction of the old historic bridge
connecting Sighetul Marmatiei to Solotvino.
Following a request formulated, financial
support from the European Community was
obtained for a local variant: to rebuild the old
historic bridge, in a wooden bridge solution, with
the role of improving the direct contacts
between the inhabitants of the two border
regions involved.

Argumentele in favoarea unei astfel de idei ar
putea fi sintetizate după cum urmează ;
 Soluţia adoptată corespundea perfect
cerinţelor actuale şi nu a intrat in
contradicţie cu soluţia de perspectivă,
soluţie care vizează răspunsul pentru
traficul greu, trafic care impune variante
de ocolire a localităţilor, pe când soluţia
adoptată viza traficul uşor de
autoturisme şi pietonal. Soluţia permitea
asigurarea unei legături rutiere
funcţionale cu reţeaua rutieră existentă
în zonă, atât pe malul Românesc cât şi
pe malul Ucrainean.
 importantă parte din infrastructura veche
(peste 50% din investiţie) exista incă, şi
a putut fi utilizată cu mici si nu cu foarte
costisitoare intervenţii.
 Deschiderea punctului de frontieră
pentru micul trafic conducea la
stimularea dezvoltării turistice a zonei al
cărei potenţial natural nu poate fi pus in
discuţie;
 Folosind o soluţie tehnică uşoara pentru
tablierul podului (aşa cum era inainte de
distrugerea acestuia), se puteu utiliza pe
scară largă resursele locale în ceea ce
priveşte mâna de lucru calificată,
buştenii de lemn, utilaje existente, etc.
 Păstrând podul deschis numai pentru
traficul de autoturisme, impactul asupra
străzilor existente din cele doua oraşe
de graniţă ce acced chiar şi astăzi la
capetele podului, putea fi păstrat sub
control, asigurând protecţia şi
conservarea mediului ambiant;
 Principalul argument il reprezintă faptul
ca, resursele financiare fiind limitate, dar
însă suficente, se putea restaura rapid
cea mai lesnicioasă legătură rutieră
pentru populaţia locală din zonă de pe
ambele maluri ale Tisei
 could be rapidly reestablish ;
21
The arguments in favor of such an idea could
be synthesized as follows:
 The solution adopted would perfectly
correspond with the current
requirements and did not conflict with
the perspective solution, i.e. the solution
that seeks a response to the problem of
heavy traffic; that would impose
bypasses of the localities, while the
solution adopted easily covers car and
pedestrian traffic. The solution would
ensure a functional road connection with
the existing road network in the area,
both on the Romanian and Ukrainean
side.
 An important part of the old
infrastructure (more than 50% of this
investment) is still there, and could be
utilized with small and not too costly
interventions.
 The opening of the border crossing point
for the local traffic would lead to
fostering the touristic develoment of the
area of which natural potential can be
taken into considerartion.
 By using a light alternative for the bridge
deck (as it was before its destruction),
the local resources in terms of skilled
manpower, timber, existing equipment
etc, could be used on a larger scale,
 By keeping the bridge open only for
passenger cars traffic, the impact upon
the existing streets in the two border
towns which have access even today to
the bridge ends, could have been
maintained under control, thus ensuring
the environment protection and
conservation ;
 The main argument is the fact that the
financial resources in spite of being
limited were still sufficient, the easiest
road connection for the population of the
area, on both sides of the River Tisa
 22

Fig. 17 Elevaţia amonte a podului peste râul Tisa. (Foto, S. Florea, 2008)
Upstream elevation of the bridge ovet Tisa (Phot by Sabin Florea, 2008)

Execuţia lucrării The construction of the project

Plecând de la datele problemei, soluţia Starting from the scope of the problem, the
adoptată a folosit integral resursele existente la solution adopted has fully used existing
infrastructură, a recuperat două tabliere resources in terms of infrastructure; two steel
metalice de cale ferată, rămase peste Tisa la railway decks, left over Tisa, north east of
Nord est de Sighetul Marmaţiei, la circa 5,00 km Sighetul Marmaţiei, at about 5.00 km upstream,
amonte şi a readus in actualitate were salvaged, and the timber bridge
suprastructurile de poduri de lemn cu deschideri superstructures, with spans of about 30.00 m,
de circa 30,00 m. were brought back into modernity

Fig. 18 Tablierele metalice de cale ferată din amplasamentul liniei cf părăsite de la Cămara Sighet refolosite pentru noul pod
rutier peste râul Tisa. (Foto, Roman Petru, 2001)
The railway bridge decks from the abandoned rail line at Camara Sighet were reused in the new road bridge over River
Tisa (Photo by R. Petru, 2001)

Fig. 19 Detaliu de rezemare a contrafişelor pe culeea C01, culeea mal stâng. (Foto, S. Florea, 2008)
Detail of support of braces on abutment C01, left bank (Photo by Sabin Florea, 2008)
S-a construit astfel o lucrare care
asigură deschiderile de 3 x 29,86 m. + 2 x
28,00 m.+ 2 x 27,00 m. asigurând o lungime
totală de 226,51 m. cu un carosabil pentru o
singură bandă de 3,75 m. cu trotuoare de 1,00
m. pentru clasa E de incărcare, convoi A 30 – V
80. Podul a fost recepţionat şi terminat gata de
a fi pus în funcţiune în luna octombrie 2001.
Variaţia deschiderilor a fost generată de
utilizarea maximă a infrastructurilor existente şi
a celor două tabliere metalice existente în
ultimele două deschideri de pe malul drept al
rîului Tisa (malul Ucrainean).
Astfel, structura realizată din lemn
acoperă integral 172,16 m din lungimea
podului, iar calea la tablierele metalice este
realizată tot din lemn. Ca lungime totală de pod
de lemn, podul peste Tisa este cu 4,20 m mai
lung decât podul Vihantasalmi dar performanţa
in deschidere rămâne în umbra podului din
Finlanda (29,86 m. de comparat cu 42 m.)
Podul peste râul Tisa rămâne însă cel mai lung
pod de lemn transfrontalier din Europa
23
It was built thus a project which ensures
the following spans : 3 x 29.86 m + 2 x 28.00 m
+ 2 x 27.00 m ; they make up a total length of
226.51 meters with one 3.75 m traffic lane
carriageway and 1.00 m sidewalks, for Loading
Class E, i.e. convoy A 30 – V 80. The bridge
was completed and accepted, ready for
operation, in October 2001. The variation of
spans was generated by the utmost utilization
of existing infrastructures and of the two
salvaged steel decks on the last two spans on
the right deck of Tisa River (Ukrainian side).
Therefore, this structure, made entirely
of wood, entirely spans 172.16 m of the length
of the bridge, and the carriageway on the steel
decks is also made of wood. As concerns the
total wooden legth, the bridge over River Tisa is
4.20 m longer than Vihantasalmi bridge in
Finland, but with regard its span performances
it is behind the Bridge in Finland (i.e. 29.86 m
as compared with 42.00 m). The bridge over
Tisa, however, remains the longest border
crossing timber bridge in Europe.
 24

Fig. 20 În timpul execuţiei pe malul românesc. (Foto, S. Florea, 2001)

De la stânga la dreapta, ing. S. Florea preşedinte SC VIACONS SA,
Ing. Vaida Ion director SC NORD CONFOREST Cluj, Maistrul Gal Iuliu,
economist Cernea Corina , dr ing. Cernea Petre SC ZUBLIN ROMÂNIA,
ing. Roman Petru drigintele din partea Primăriei Sighetu Marmaţiei,

During the construction, on the Romanian side (Photo by Sabin Florea)

From left to right: eng Sabin Florea, president, VIACONS Co S.A., eng Ion Vaida, director, NORD CONFOREST Co,
Cluj, Iuliu Gal, master builder, Corina Cernea, economist, Petre Cernea, PhD, CE, ZUBLIN Co Romania, Petru Roman,
resident engineer, Sighetu Marmatiei municipality

Pe lângă încărcarea din trafic mai mare
în cazul podurilor rutiere, în comparaţie cu
podurile pietonale sau pentru biciclişti,
încărcarea pe roată joacă un mare rol.
Încărcarea pe roată concentrată, repartizată
numai pe suprafaţa de rezemare a anvelopei,
trebuie asimilată de fiecare loc al carosabilului.
Încărcările din trafic nu sunt ”acţiuni fără
însemnătate”, de aceea trebuie să se ia în
considerare solicitarea alternativă. În principal
lemnul este potrivit pentru solicitarea
alternativă, însă sunt necesare analize, în
special pentru mijloacele de asamblare. Pentru
calculul deplasărilor s-a ţinut cont de cedările
care au loc la forfecare luându-se in calcule şi
efectele acestui fenomen pentru determinarea
rigidităţii structurii.
In addition to higher traffic loadings in
case of road bridges, as compared with
pedestrian bycicle bridges, wheel loading plays
a big role. Concentrated wheel load, distributed
only on the contact surface of the tire, must be
repeated every place of the roadway. Traffic
loads are not "meaningless actions”, because of
that the alternative stress should be taken into
consideration. Basically, wood is suitable for
alternative loadings, but analyses are needed,
especially for assembly means. For the
calculation of displacements, shear failures
were taken into consideration, and, for
determining the structure’s rigidity the effects of
this phenomenon was taken into account in
calculations.

Fig. 21 Elevaţia amonte văzută în lungul podului de pe malul stâng al râului Tisa .(Foto, S. Florea, 2008)
Upstream elevation as seen along the bridge from the left bank of River Tisa (Photo by Sabin Florea, 2008)
Secţiunea transversală adoptată a trebuit
să ţină cont de două elemente şi anume ;
1. Dimensiunile standard acceptate pentru
un singur fir de circulaţie.
2. Distanţa dintre grinzile principale ale
celor două tabliere metalice existente
folosite pe malul drept al râului Tisa,
(malul Ucrainean), care au servit pentru o
singură linie ferată.
3. Aceste restricţii au obligat adoptarea in
secţiune a următoarelor dimensiuni, 5,08
m intre axele grinzilor principale, 3,75 m
pentru partea carosabilă, şi două trotuare
de câte 1,00 m fiecare.Lucrările de
execuţie ale podului peste râul Tisa au
avut prilejul aplicării unor soluţii
tehnologice în premieră naţională pentru
realizarea noilor fundaţii ale pilelor din
albia râului.
Pentru prima oară în România se
foloseşte la execuţia fundaţiilor pentru poduri,
soluţia modernă de fundare indirectă pe
minipiloţi cu radier la partea superioară. Nu poţi
să nu aminteşti pe cel a cărui amprentă este
majoră în aplicarea acestui sistem de fundare,
doctor inginer Cernea Petre.
25
The cross section adopted had to take into
account two essential elements, namely :
1 The standard dimensions for one traffic
lane
2 The distance between the main girders
of the two existing steel decks on the
right bank of Tisa River, (the Ukrainian
side), which served only one railway line
3. These restrictions have called upon the
adoption of the following dimensions in the
cross section: 5.08 m between the axes of the
main girders, 3.75 m for the carriageway, and
1.00 m for each of the two sidewalks. The
construction works on the bridge over River
Tisa have brought about the application of
some technical solutions for the first time in
Romania for the completion of the new
foundations to the piers in the river bed.
For the first time in Romania the modern
solution of indirect founding the bridges on mini-
piles with a slab at the top, was applied to
building the foundations for the bridge. One
cannot realy miss mentioning the memory of the
one whose major hallmark is found on this
founding system, engineer doctor Petre Cernea.
 26

Fig. 22 1 Model de protecţie hidrofobă cu şindrilă păstrândtradiţia maramureşeană în prelucrarea lemnului, a

elementelor structurale . (Foto, Ileana. Stanculescu, în imagine, 2002)
2 Sectiunea transversală (Desen, S. Florea)
1 Model of hydrophobic protection of structural elements, with shingles, preserving the Maramures
tradition in wood processing. (Photo by Ileana Stanculescu, in this picture, 2002)
2 Cross section (drawing by Sabin Florea)

De la execuţie se desprind două There are two outstanding personalities

personalităţi de excepţie care pot afirma fără
putinţă de tăgadă că tot ce s-a executat sa făcut
sub îndrumarea şi ochii lor, inginerul Roman
Petru şi maistrul Gal Iuliu.
Sper că cele expuse demonstrează că
in domeniul construcţiilor inginereşti de lemn
este posibil să se construiască şi pentru traficul
rutier poduri de lemn, care pot îndeplini cu
succes cerinţele în ceea ce priveşte capacitatea
portantă şi durabilitatea. Durabilitatea este
foarte importantă, se poate obţine mai ales
printr-o construcţie hidrofobă şi mai puţin prin
protecţia chimică a lemnului. Acesta este
motivul pentru care în documentaţie s-a
prevăzut acoperirea grinzilor principale cu
şindrilă păstrând în acest mod tradiţia locală în
prelucrarea lemnului.
Aşa cum Maramureşul are o istorie
frământată, tot aşa şi lucrarea prezentată are o
istorie frământată. Durabilitatea lucrării
prezentate a avut de suferit la începuturile ei.
Să urmărim împreună evoluţia lucrării.
who dominated the construction process;
everything that was achieved was done under
their guidance and eye supervision: engineer
Petru Roman and master builder Iuliu Gal.
I do hope that the facts laid above
demonstrate that in the timber engineering
construction field it is equally possible to build
wooden bridges for the road traffic, which can
successfully meet the requirements regading
the bearing capacity and durability. Durability is
very important; it can be achieved especially by
a hydrophobic construction and less by a
chemical protection of the wood. This is the
reason for providing in the design
documentation, the coverage of the main
girders by shingles, and preserving in this way
the local tradition in wood processing.
As Maramures has a tumultuous history,
similarly the project described here has an
agitated history. The durability of the project
presented had a lot to suffer in its beginnings.

Fig. 23 1 Fundaţia pilei P01. În planul doi instalaţia pentru execuţia minipiloţilor.(Foto, P. Roman, 2001)
1 Foundation of pier P01. In the background it is the installation for mini-pile fabrication (Photo by Petru Roman,
2001)
1999 – Se elaborează proiectul.
1999-2001 –Perioada de execuţie
2001-Octombrie - Recepţia Terminării execuţiei
lucrărilor.
Să lăsăm pe arhitectul Gheorghe Radu
Stănculescu, să ne amintească sentimentele
trăite….citez………
Toata lumea aştepta atunci, cu sufletul
la gură, deschiderea lui!
Nu se putea însă deschide, pentru că
cele două guverne trebuiau să cadă de acord
asupra stabilirii formale a unui nou punct de
frontieră româno-ucrainean, Sighetu Marmaţiei
–Solotvino. După îndelungi insistenţe, tratative
(influenţate defavorabil si de dezinteresul
autorităţiloilor centrale din cele două ţări, cât
mai ales de problemele diplomatice apărute în
alte zone ale frontierei comune, cum ar fi Insula
Şerpilor si canalul Bîstroe din Delta Dunării), s-a
căzut de acord asupra stabilirii noului punct de
frontieră. Dar podul, care era gata, tot nu se
deschidea!
In vara anului 2002, in mod neaşteptat,
preşedintele Iliescu, aflat într-o scurtă vizită la
Sighetu Marmaţiei, împreună cu laureatul
premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel
(născut in Sighet),
27
1999 The design is prepared.
1999 – 2001 Construction period
2001, October Completion of project. Final
acceptance
Let architect Gheorghe Radu Stanculescu
remind for us the sentiments he lived. I quote:
Everybody was waiting, breathless, its opening!
But it could not be opened because the
two governments had to agree on formal
establishment of a new Romanian-Ukrainian
border point, Sighetu Marmatiei - Solotvino.
After long insistancies, and talks (which were
adversely affected by the lack of interest on the
part of the central authorities of the two
countries, and especially the diplomatic
problems arising in other areas of their common
border, such as Insula Serpilor, or Snake
Island, and Bistroe channel in the Danube
Delta), an agreement was reached to establish
the new border point. But the bridge, which was
ready, still not opened!
In the summer of 2002, unexpectedly,
President Iliescu, who was on a brief visit to
Sighetu Marmatiei, together with with Nobel
Peace Laureate Elie Wiesel (born in Sighet),

a păşit şi pe podul reconstruit, in uralele celor
prezenţi. Toată lumea din zonă, din România şi
din Ucraina, spera ca această vizită va grăbi
deschiderea podului.
Din pacate, n-a fost aşa! Ce lipsea?
Lipseau clădirile punctelor de trecere a
frontierei…
Aşa incât, podul gata, realizat, printre
altele, şi cu bani europeni, stătea nefolosit, ca
un monument tipic “al indolenţei şi al lipsei de
motivaţie” a, autorităţilor în a promova proiecte
“de suflet”, pentru românii de pretutindeni.
Au existat si anumite zvonuri privind
lipsa de interes, şi privind obstrucţia unor
“baronaşi” locali, în cooperare cu autorităţile
locale, de a se deschide podul, pentru că
aceştia ar fi pierdut controlul total pe care-l au,
asupra unei forţe de muncă locală, oarecum
“captive” şi oricum, destul de prost plătită, şi
care, prin deschiderea podului, ar fi avut
alternative mai favorabile în a-şi câştiga traiul
zilnic.
Zonele de graniţă sunt, prin definiţie,
zone în care înfloreşte micul trafic
transfrontalier de mărfuri şi servicii, şi mulţi
localnici ar fi putut găsi posibilităţi de trai mai
bun, dacă puteau trece mai uşor dincolo de
graniţă.
Drama acestui pod, reconstruit, cu bani
relativ puţini, cu eforturi si ingeniozitate, dupa
50 de ani de aşteptare, cu scopul de readuce
împreună comunităţi de limbă şi cultură, pe care
istoria le-a azvârlit, fără voia lor, în ţări diferite,
şi care continuă să nu-l folosească, ani la rând
după reconstruirea lui, a devenit chiar si
subiectul unui film documentar.
Filmul “Podul peste Tisa”, al tinerei
documentariste românce Ileana Stănculescu, a
câştigat o largă audienţă la festivalele
internaţionale de profil, câştigând Premiul
pentru debut la cel mai mare festival european
al filmului documentar IDFA 2004 din
Amsterdam (Olanda), si Marele premiu la
festivalul internaţional de film de la Miskolc
2005 (Ungaria).
Publicul european, şi nu numai, de la
diferitele festivale la care a fost prezentat cu
success acest film, mişcat de povestea
despărţirii artificiale şi stupide a acestor
comunităţi, a sezizat ridicolul existenţei unui
pod, atât de dorit, dar incă inchis, revoltându-se
bineinţeles pentru această situaţie absurdă.
28
has stepped on the reconstructed bridge, in the
cheering of those present. Everyone in the
area, in Romania and in Ukraine would hope
that this visit will hasten opening of the bridge.
Unfortunately it was not so ! What was
missing ?
The buildings needed for the operation
of the border crossing point were missing …
So, the bridge, in spite of being ready,
completed, among other things, with European
money, was staying unused, as a typical
monument "of indolence and lack of motivation"
of the authorities in promoting “soul projects”
for the Romanians of everywhere.
There were some rumors regarding the
lack of interest, and the obstructions from the
part of some local “little barons”, in cooperation
with local authorities, with regard to opening of
the bridge, because they would have lost their
total control, which they had over the local
workforce, somewhat "captive" and, somehow,
still quite poorly paid, and which, by opening the
bridge would have more favorable alternatives
to earn their living.
Border areas are, by definition, areas
where the “little border traffic” of goods and
services prospers, and many locals could find
better ways of living, if they could move easily
across the border.
The drama of this bridge, rebuilt with
relatively little money but with effort and
ingenuity, after 50 years of waiting, with the
goal of bringing together communities of
language and culture, which history has thrown,
unwillingly, in different countries, and which still
do not use it, for years after its reconstruction,
has become the subject of a documentary.
The film "Bridge over Tisa", by the
young Romanian documentary film maker
Ileana Stanculescu, won a wide recognition in
international specialized film festivals, winning
the prize for the debut at the European
Documentary Film Festival, IDFA 2004, in
Amsterdam (The Netherlands), and first prize at
the International Documentary Film Festival in
Miskolc, 2005 (Hungary).
The European public, and not only,
participating in various festivals where this film
has been successfully introduced, and moved
by the story of this stupid and artificial
separation of these communities, noticed the
ridiculous status of a bridge, so much desired
but still closed, and revolted, of course, over
this absurd situation.

Filmul şi problematica tratată, din
păcate, nu a avut, in România, audienţa de care
s-a bucurat pe plan internaţional, fiind refuzat,
la diverse festivale de profil din ţară, pe diferite
motive inconsistente.
Dar cei ce au inţeles cel mai puţin de ce
lucrurile s-au blocat au fost românii din
Maramureşul de dincolo de Tisa, din Ucraina.
Prin repetate memorii, intervenţii, solicitări, atât
la autorităţile ucrainiene, cât şi la cele
româneşti, au insistat pentru deschiderea
acestui pod. Un argument mişcător al românilor
de “dincolo”, a fost cel prin care se cerea
deschiderea podului mai repede pentru ca cei
care îşi mai aduceau aminte de vechiul pod,
astăzi oameni de peste 80 de ani, să apuce să-
l mai treacă încă odată, înainte să dispară.
Surprinzător, iniţiava deblocării lucrurilor
a avut-o autorităţile de la Kiev, care in 2004 au
hotărât, unilateral, sa aloce fondurile necesare
construirii punctului de trecere a frontierei de pe
partea ucraineană a graniţei. Dacă, iniţial,
iniţiativa legării celor două maluri aparţinuse
părţii române, prin primarul liberal al Sighetului
din 1998, inginerul Ioan Bledea, iar autoritatile
ucrainiene au acceptat cu destulă greutate si
rezervă proiectul, acum ucranienii au luat-o
înaintea românilor, spre ruşinea noastră.
Trecând şi anul 2005, s-a reluat şirul de
memorii adresate tuturor autorităţilor
competente românesti, dar şi celor europene,
inclusiv adresate Delegatului Uniunii Europene
la Bucureşti, care a promis sprijin. Se pare că
cel mai eficace demers a fost un memoriu
adresat Curţii Europene de Conturi de la
Strassburg, chemată să auditeze şi să
controleze modul în care au fost cheltuiţi banii
europeni la proiectele din Romania. Guvernul
român, de data aceasta sensibil la orice ar fi
putut periclita sau amâna aderarea Romaniei la
U.E., a reacţionat prompt. La jumatatea anului
2006 s-a decis alocarea unor noi fonduri către
Primăria Sighet, pentru realizarea construcţiei
Punctului de Trecere a Frontierei pe malul
romanesc al Tisei. Ucrainienii îl terminaseră
deja, în linii mari, pe al lor.
Banii sosiţi în iulie, trebuiau cheltuiţi în
mai puţin de două luni, pentru că inaugurarea
podului fusese iniţial anunţată la 25 septembrie
2006.
29
The film itself and the subject it dealt
with, unfortunately, in Romania did not have the
audience it enjoyed internationally, being
rejected at various festivals in the country, on
various insubstantial reasons.
But those who understood the least why
the things have been blocked were the
Romanians from the Maramureş on the other
side of Tisa, in Ukraine. By repeated
memoranda, interventions, requests, addressed
both to Ukrainian and Romanian authorities,
they insisted on opening the bridge. One
moving argument of the Romanians from
"beyond", was the one asking the bridge to be
opened sooner for those who remember the old
bridge, being today people over 80 years old, to
be able to cross it again before their
disappearance.
Surprizingly, the initiative of deblocking
the standoff was on the part of the authorities in
Kiev, who in 2004 have unilaterally decided to
allocate funds needed to build the border
crossing point facilities on the Ukrainian part of
the border. While, initially, the initiative of
connecting the two sides had belonged to the
Romanian side, through the liberal mayor of
Sighet in 1998, engineer Ioan Bledea, and the
Ukrainean authorities have quite hardly
accepted the project, this time the Ukrainians
went ahead of Romanians, to our shame.
Passing into 2005, the series of
memoranda addressed to all Romanian
competent authorities, and European as well,
were resumed ; that included those addressed
to European Union delegate at Bucharest, who
promised support. It seems that the most
efficient move was the memorandum addressed
to the Europen Court of Auditors in Strassburg,
requesting to audit and control how the
European funds were spent on projects in
Romania. The Romanian Government, this
time, being sensitive to anything that could
jeapardize or delay Romania’s accession the
the European Union, has had a propt reaction.
In the mid 2006 the allocation of new funds to
Sighet Municipality was decided, for the
construction of the border crossing point on the
Romanian side of River Tisa. The Ukrainians
had completed their part already, in broad lines.
The money, which arrived in June,
should have been spent in less than two
months, since the innauguration of the bridge
had been initially announced for 25 September,
2006.

Se va deschide oare pe 2 noiembrie
2006, aşa cum anunţa cu destulă emfază (şi,
dealtfel, cu destul de puţine merite) prefectul
actual de Maramureş, D-na Böndi Gyöngyike?
Ucrainienii din partea locului cred că însuşi
preşedintele Ucrainei, Iuscenko, va fi de faţă la
inaugurarea oficială a podului peste Tisa. Copii
din scolile româneşti “de dincolo” deja repeta, în
coruri, cântecele ce se vor cânta la festivitate.
Din partea Romaniei oare cine va fi
prezent?
Sau, având in vedere că …puţini români
mai ştiu că, dincolo de Tisa, in nordul ţării,
dincolo de judeţul Maramureş, în dreptul
Municipiului Sighetu Marmatiei, in Ucraina de
astăzi, trăieşte o comunitate compactă de
câteva zeci de mii de etnici români…, aproape
nimeni, din partea Bucuresti-ului, nu va
participa la inaugurarea oficiala a podului istoric
peste Tisa de la Sighet si a noului punct de
trecere a frontierei?
În toată această perioadă practic
lucrările de întreţinere la pod nu au existat. În
anul 2006 se solicită o expertiză tehnică de
evaluare a degradărilor apărute după 5 ani de
la terminarea execuţiei lucrărilor, în vederea
deschiderii traficului pe pod.
După numai 5 ani de la terminarea
lucrărilor, la o evaluare a stării tehnice în
condiţiile în care podul nu a fost dat în
exploatare din motive legate de deschiderea cu
întârziere a punctului de trecere a frontierei s-au
constatat o serie de degradări care impuneau
intervenţii urgente asupra structurii.
 În proporţie foarte mare elementele
structurale principale, contrafişele,
prezentau atacul materiei organice a
lemnului datorat acţiunii
microorganismelor, bacteriilor de
putrefacţie, insectelor şi ciupercilor.
 Fenomenul era prezent în toate
deschiderile podului, deschiderile de
lemn şi deschiderile metalice unde
podina căii este realizată tot din lemn.
 În unele deschideri, deschiderea 01 şi
deschiderea 06 apariţia efectului de
putrezire în elementele structurale cum
sunt contrafişele şi traversele, era
prezent în secţiunile de îmbinare
amplasate la nivelul podinii trotuoarului.
30
Was it going to be opened on November
2, 2006, as it was emphatically announced
(and, in fact, with very few merits) by the current
prefect of Maramures County, Mme Bondi
Gyongyke ? The Ukrainians from that area think
that President Iuscenko of Ukraine himself, will
take part in the official opening of the bridge
over Tisa River. The school children of the
Romanian schools « from the other side »
already started rehearsing, in choruses, the
songs that will be sung at the event.
Who is going to be present from the
Romanian side?
Or, having in view that very few
Romanians still know that, on the other side of
Tisa, in the north of the country, beyond
Maramures County, sided in line with Sighetu
Marmatiei, in today’s Ukraine, a dense
community of ethnical Romanians, of several
thousand people, are living …, almost nobody
from Bucharest will participate in the official
inauguration of the historical bridge over Tisa at
Sighet, and of the new border crossing point ?
During all this period the maintenence
works on this bridge did not exist actually. In
2006 a technical survey to examine and assess
the distresses occured in the 5 years from
completion was requested, in view of opening
the bridge to traffic.
After only 5 years from the completion of
construction works, during the distress
identification mission, under conditions in which
the bridge was not put in operation due to
reasons relating to a delay in opening the
border crossing point, a series of degradations
were found which required immediate
interventions upon the sturcture.
 In a large proportion the main structural
elements, the braces, would show the
aggression over the organic matter of
the wood by the action of
microorganisms, decaying bacteria,
insects and fungi.
 This phenomenon was present in all
spans of the bridge, both the wooden
spans and the steel spans where the
bridge deck is also made of wood.
 In some of the spans, e.g. span 01 and
06, the appearanec of the decaying
effect in the structural elements such as
braces and cross beams, was found in
the jointing sections located at the
sidewalk floor level.

 S-a constatat o deplanare a elementelor
structurale, cu deplasări stânga dreapta
la nivelul traverselor superioare de
ordinul a 100,00 – 150,00 mm.
 Elementele secundare, podina de pe
carosabil, podina pe trotuoare este
atacată de microorganisme în proprţie
foarte ridicată necesitând înlocuirea ei
imediată.
 Cea mai mare degradare prin putrezire
a podinei de lemn se inregistrează pe
deschiderile metalice de pe malul drept
(malul ucrainean). Mare parte din podina
existentă nu corespundea soluţiei din
proiect, folosindu-se o categorie de
material lemons contraindicată unor
astfel de utilizări.
 Grinzile de lemn principale din tablierele
independente ale suprastructurii, 4
grinzi în secţiunea transversală nu
prezintă fenomenele enunţate mai sus,
starea lor înscriindu-se in condiţiile
normale de exploatare.
Cauzele care au condus la această
situaţie nu pot fi definite cu exactitate,
momentul constatării lor nedând posibilitatea
stabilirii lor, ele pot fi enunţate numai cu
caracter general. Apariţia acestor fenomene
poate fi generat de:
 Selectarea trunchiurilor de arbori din
natură într-un moment neprielnic acestei
operaţii.
 Scurtarea duratei de tratament natural a
lemnului.
 Tratamente superficiale executate
necorespunzător pentru asigurarea
protecţiei lemnului şi a prelungirii duratei
de viaţă a elementelor structurale.
 Utilizarea în elemente stucturale şi
nestructurale a unor esenţe
contraindicate.
 Punerea în operă a masei lemnoase din
elementele structurale ale contrafişelor
în perioade de timp în care executarea
acestora, conform standardelor şi
normativelor nu este permisă.
Expertiza a definit intervenţiile de urgenţă care
să dea siguranţa momentului apropiat de
deschidere a traficului pe pod prin vizita celor
doi preşedinţi, preşedintele României Traian
Băsescu şi preşedintele Ucrainei Victor
Iuscenko finalizată în 15 ianuarie 2007.
31
 A displacement of planes was found in
the structural elements, with left and
right movements at the level of upper
cross beams, of the order of 100 to 150
mm.
 Secondary elements, i.e. bridge deck
and sidewalks floor, are attacked by
microorganisms in a large proportion,
needing immediate replacement
 The most significant degradation by
decay of the wooden bridge floor was
found on the steel spans on the right
side (the Ukrainian side). A large portion
of the existing deck did not correspond
to design requirements, a category of
wood contraindicated for this type of
works having been used,
 The main timber girders in the
independent decks of the
superstructure, 4 girders in the cross
section, do not show the above
mentioned degradations, their condition
being within normal operational
requirements
The causes which led to this situation
can not be exactly defined, the time when they
were found not offering the possibility to
establish them; they can only be generally
stated:
 Selection of the natural tree trunks in an
unappropriate timing for this operation
 Shortening the duration of natural
treatment of the timber
 Surface treatments innappropriately
performed for ensuring the protection of
wood and lengthening the life span of
the structural elements
 Using in the structural and non-structural
elements of contraindicated timber
variety
 Fabrication of the structural elements of
the bridge braces at a time when their
execution, in accordance wiuth
standards and guidelines in force, was
not permitted
The surevy has defined the emergency
interventions which would offer safety for the
approaching moment of bridge opening to
traffic, and the visit of the two presients, Traian
Basescu of Romania and Victor Iuscenko of
Ukraine, finalized on January 15, 2007.
 32

Fig. 24 Existenţa ciupercii care atacă lemnul. (Foto, S. Florea, 2006)

Existance of the fungus which attacks the wood

Fig. 25 Deschiderea traficului pe pod pe 15 ianuarie 2007, în prezenţa celor doi preşedinţi, Victor Iuscenko preşedintele
Ucrainei şi Traian Băsescu preşedintele României (Foto, S. Florea, 2007)
Opening the bridge to traffic on 15th of January, 2007, in the presnce of the two presidents, Victor Iuscenko, president
of Ukraine, and Traian Basescu, president of Romania

O nouă expertiză, în complectare, după
vizita celor doi preşedinţi a impus închiderea
temporară a traficului, sigur decizie care a
stârnit rumoare şi intervenţii cu subiect şi fără
subiect. Citez documentul rezultat în final care a
condus la executarea reparaţiilor capitale care
se impuneau la lucrarea menţionată.....
Încheiat azi 21 august 2007, la iniţiativa
Primăriei, în baza articolului 26 punctul c) din
Legea nr. 10/1995 cu ocazia verificării stării
tehnice a Podului Istoric. La acţiunea de
verificare au participat :
 Ing. Sabin Gr. Florea.- expert tehnic
poduri.
 Ing. Baciu – SC Nordconforest S.A. din
partea constructorului.
 Ing. Condrat Mihai din partea
inspectoratului de stat în construcţii.
 Ing. Codrea Aurel din partea Primăriei.
 Ec. Bărbuş Ioan din partea primariei.
 Comisar Danci Daniel IJPF Maramureş.
Concluziile verificării :
 Deformaţiile generate de putrezirea
lemnului din contrafişe datorat atacului
de ciuperci a crescut foarte mult şi s-au
dezvoltat în toate deschiderile de lemn.
 Fenomenul a fost evidenţiat şi de
solicitările suplimentare la un effort
datorat acţiunilor generate de furtuna din
ziua de 11 august 2007.
 Deformaţiile apărute pot conduce la
prăbuşirea podului (accident tehnic) cu
consecinţe directe privind posibilitatea
pierderii de vieţi omeneşti.
 În raport direct cu deformaţiile
constatate se recomandă suspendarea
temporară a utilizării podului pentru
introducerea în reparaţii capital.
 Urgent se recomandă executarea unor
palei provizorii în deschiderile 2,3,4,5
pentru scoaterea din funcţiune a
contrafişelor în dreptul fiecarui tirantţ
 Pentru deschiderea 1 se va elabora o
solutie de urgenţă pentru preluarea
eforturilor din contrafişe prin
intermediul a două grinzi metalice cu
deschiderea de 30,00 m.
 Asigurarea urgent a surselor financiare
necesare pentru execuţie şi proiectare.
Comisia…… Semnături.
33
A new, complementary, technical
survey, after the visit of the two presidents,
required closing the traffic temporarily, certainly,
a decision which stirred rumors and
interventions, with or without a subject. I quote
from the final document which led to the
execution of capital repairs required by the
mentioned project ...
Concluded today, 21st of August, 2007,
at the initiave of the Municipality, based on the
article 26, letter c) of the Law No 10/1995, on
the occasion of surveying the technical
condition of the Historical Bridge. In the
verification process the following have
participated :
 Eng Sabin Florea, bridge technical expert
 Eng Baciu, Nordconforest Co S.A.,
contractor
 Eng Mihai Condrat, State Inspectorate for
Constructions
 Eng Aurel Codrea, Sighet Municiplity
 Ec Ioan Barbus, Sighet Municipality
 Daniel Danci, head, Border Police County
Inspectorate Maramures
Conclusion of the survey :
 Deformations generated by the decay of
wood in the braces due to fungus attack
has increased very much and developed
into all wooden spans
 The phenomenon was also accelerated
by the additional stresses caused by the
action of the storm of August 11, 2007
 Deformations occured could lead to the
colapse of the bridge (technical
accident) with direct consequencies
implying loss of human lives
 Directly proportional to the deformations
found, the temporary suspension of the
use of the bridge and commenecement
of the capital repairs
 Urgent construction of some provisional
timber piers in the spans 2, 3, 4 and 5,
for freeing the braces from loadings, at
each tie rod
 For the span No 1 an emergency
solution shall be applied to compensate
the stresses in the braces by means of
two steel girders of 30.0 meters span
each
 Urgently securing the financial
resources needed for design and
execution
The commission …. Signatures

Fig. 26 Pregătirea materialului lemos, lemn striat, selectat, prelucrat şi pregătit pentru tratamente . (Foto, A. Tiberiu, 2008)
Preparation of wood, checkered wood, carefully selected, processed and ready for treatment (Photo byA. Tiberiu, 2008)
Înlocuirea Contrafişelor.
Pentru executarea reparaţiilor s-au
prevăzut următoarele :ETAPA 1
Introducerea în secţiunea transversală a
unor tiranţi la nivelul traverselor superioare şi
mediane cu intinzători prin filetare stânga
dreapta pentru readucerea contrafişelor în
planul normal şi împiedicarea pierderii
stabilităţii generale prin deplanare. Efortul de
intindere în tirant s-a limitat la valoarea de 1 t,
efort de compresiune pentru traversele de lemn,
cu rolul de a împiedica dezvoltarea deplasărilor
în sens transversal.
Contrafişele din deschiderea 01 şi
deschiderea 06, cele mai afectate de fenomenul
de putrezire, vor fi primele ce se vor schimba.
Pentru siguranţă s-a prevăzut să se preia
efortul de compresiune pe zona manifestării
fenomenului de detiorare prin putrezire prin
manşonare cu tole metalice.
Procurarea materialului lemons din
esenţă de brad uscat pe cale naturală până la
atingerea gradului de umiditate optimă, lemn
striat, necesare înlocuirii tuturor contrafişelor din
elementele structurale, depozitarea în spaţii
inchise şi prepararea materialului lemons prin
tratarea profundă a materialului lemons pentru
contrafişe prin îmbibare după metoda de băi
alternative calde şi reci in soluţiile prevăzute în
vederea protejării.
34
Replacement of Oblique Braces
For carrying out the repairs the following
were provided: Phase 1
Insertion into the cross section, of some
tie rods, at the level of the upper and median
cross beams, with threaded tensing rods both
ends, right and left, for bringing the braces into
a normal plane and preventing the loss of
general stabilty by plane sliding. The tensing
stress in the rod was limited to a 1.0 ton value,
i.e. the compression stress for the wooden
cross beams, having the role of stopping the
development of tansverse displacements.
The braces in span 01 and 06, the most
affected by the decaying phenomenon, shall be
the first to be replaced. For safety purposes it
twas provided that the compression stresses in
the area where the decaying phenomenon is
present, be compensated by means of some
sleeves with steel plates.
The wood to be procured for the
replacement of all the oblique props in the
structural elements should be naturally dried fir,
having reached the optimal humidity, being
checkered surfaced, be stored in closed
spaces ; it should be pre-prepared by an in-
depth treatment by alternative, hot and cold
soakings in the solutions prescribed for its
protection.

Fig. 27 Contrafişele înlocuite în deschiderile 1 şi 2. Maistrul Gal Iuliu. (Foto, A. Tiberiu, 2008)
Braces replaced in the spans 1 and 2. Iuliu Gal, master builder. (Photo by A. Tiberiu)
Pentru substanţele fungicide s-a cerut să
îndeplinească următoarele condiţii ;
 Să fie toxice pentru insecte şi ciuperci.
 Să nu fie toxice pentru om şi animale.
 Să aibă acţiune de lungă durată.
 Să nu reducă rezistenţele lemnului şi să
nu-i mărească inflamabilitatea.
 Să nu favorizeze coroziuneea metalului
cu care lemnul va veni în contact.
Materialul lemons pentru contrafişe trebuie să
fie dintr-o bucată fără îmbinări pe lungimea lor.
ETAPA 2
Executarea inlocuirii contrafişelor de
lemn prin executarea lucrărilor în următoarea
successiune;
Deschiderea i
 Devierea provizorie a albiei din
deschidere.
 Montare palei in dreptul fiecărui tirant (trei
palei provizorii)
 Preluarea tensiunilor din tiranţi pe
raeazemele provizorii de pe palei cu prese
hidraulice de 30 t
 Deschiderea i+1 “Presupunem că in
deschiderea i+1 paleele, operaţiunile de mai sus din
deschiderea I sunt executate”
 Demontarea contrafişelor în succesiunea :
a Contrafişele superioare.
b Contrafişele inferioare
35
For fungicide substances the following
requirements shall be met :
 To be toxic for insects and fungi
 To be non-toxic for humans and animals
 To have a long lasting action
 Not to reduce the wood strength and not to
increase its flammability
 Not to favor corrosion of the steel that wood
is getting in contact with
The wood for the oblique braces shall be one
piece only, with no joints on their length.
PHASE 2
The replacement of the oblique braces by
carrying out the works in the following
sequence:
Span i
 Provisional detouring the river bed from the
span
 Installing the temporary wooden piers in line
with each tie rod (three provisional piers)
 Compensation of tensile stresses on the
provisional supports on the temporary piers
by hydraulic presses of 30.0 ton capacity
 Span i+1: “we presume that in span i+1, the
temporary piers, the above operations, in
span 1 are performed”
 Deinstallation of braces in the following
sequence:
a upper braces
b lower braces

Fig. 28 Fază de lucru la înlocuirea contrafişelor din deschiderea 2. (Foto, A. Tiberiu, 2008)
A work stage at replacing the oblique braces in span No 2. (Photo by Tiberiu Andreicut, 2008)
 Transportul lor in atelierul din organizare.
 Înlocuirea contrafişelor existente cu
contrafişe noi din materialeele prelucrate în
etapa 1.
 Transportul şi remontarea lor în
succesiunea :
a Contrafişele inferioare.
b Contrafişele superioare.
 Demontarea paleelor şi montarea lor in
altă deschidere sau in depozitul antreprenorului.
Executarea în timp a protecţiei hidrofobe
a podului prin acoperire, fie in soluţie individuală
a fiecărei contrafişe fie acoperire generală
păstrând arhitectura dominantei locale cu
utilizarea unor panouri prefabricate de şindrilă.
1 Sablarea şi revopsirea pieselor
metalice existente la noduri.
2 Instituire şi prevederea sumelor
necesare pentru întreţinerea curentă în
exploatare conform normelor în igoare
3 Executarea acestor lucrări cu
respectarea condiţiilor din standarde şi
normele în vigoare, pot prelungi viaţa
podului cu cel puţin 35 de ani.
4 Proiectul a fost elaborat de SC DRUM
POD CONSTRUCT SRL Bucureşti
director ing. Sabin Florea, şef de
proiect ing. Borodi Marian.
36
 Their transfer to the site workshop
 Replacement of existing braces by new
braces made of the materials processed in
PHASE 1
 Their transport and installation in the
following sequence:
a lower braces
b upper braces
 Deinstalling the temporary piers and their
transfer to another span or to the
contractor’s warehouse
Subsequent execution of the
hydrophobic protection of the bridge, either by
an individual coverage of each oblique brace or
by an overall coverage with some panels made
of shingles, but preserving the dominant local
architecture
1 Sandblasting and painting the existing
metal parts in the joint areas
2 Instating and providing the necessary
funds for the routine maintenance and
operation in conformance with the norms
in force
3 The execution of the above described
works, by observing the standard and
guideline provisions can lengthen the life
span of the bridge by at least 35 years
4 The design was done by DRUM POD
CONSTRUCT Co SRL Bucharest, director
engineer Sabin Florea, project lead
engineer Marian Borodi

Fig. 29 Inginerul Andreicut Tiberiu la încercarea podului cu convoi de autobasculante supraîncărcate după terminarea
operaţiilor de înlocuire a contrafişelor. (Foto, A. Tiberiu, 2008)
Engineer Tiberiu Andreicut at the bridge being tested by a convoy of overloaded dump trucks, after the replacement of
qblique braces. (Photo by Tiberiu Andreicut, 2008)
Execuţia lucrărilor a fost asigurată de
SC TIBOLIMP S.R.L. născută în martie 1993
asociat unic ing. Andreicut Tiberiu a cărui
amprentă o regăseşti în fiecare element
structural.
Alături de inimosul inginer îl regăsim pe
maistrul Gal Iuliu un meseriaş deosebit a cărui
deviză sună astfel, ceeace faci trebuie să-i
placă şi Lui DUMNEZEU.
Ca muncitori a căror amprentă o
regăsim în lucrările de refacere amintesc pe
următorii: Holovciuc Ioan, Pop Aurel, Bag
Gheorghe, Indre Vasile si alţii. Partea tehnică la
documentatii sing. Benyey Sybilla. Nu poate fi
trecută cu vederea concursul şi sprijinul acordat
de primăria Sighetu Marmaţiei prin doamna
primar Eugenia Godja, ec Bărbuş Ioan şi ing.
Codrea Aurel.
Intervenţiile realizate au salvat lucrarea
şi ne-a permis să prezentăm imaginile de mai
sus, la care nu trebuie să uităm că pentru
prelungirea vieţii lucrării trebuie să adoptăm
soluţia unei protecţii hidrofobe, soluţie care a
demonstrat pe teritoriul româniei că podurile de
lemn au putut fi menţinute în exploatare peste o
sută de ani.
37
The execution of the works was
performed by TIBOLIMP Co SRL, founded in
1993 by sole owner Tiberiu Andreicut, whose
hallmark can be found in each structural
element.
Along with the heartsome engineer, we
find Iuliu Gal, a master builder and an
outstanding craftsman whose catch phrase is:
„what you’re doing should please God too”
As workmen are concerned, whose
hallmark is found in the rehabilitation works, I
can remember the following: Ioan Holovciuc,
Aurel Pop, Gheorghe Bag, Vasile Indre and
others. Regarding the technical documentation I
like to mention Sybilla Benyey. You cannot
overlook the support received from Sighetu
Marmatiei townhall, Mme Eugenia Gojda,
mayor, Ioan Barbus, economist, and Aurel
Codrea, engineer.
The interventions made have saved the
project and allowed us to present the above
images; we should never forget that for
lengthening the life of the bridge the solution of
a hydrophobic protection should be applied,
which solution demonstrated that on Romanian
territory the timber bridges could have been
maintained in operation for over one hundred
years.

Fig. 30 Podul împreună cu muncitorii care au investi măiestrie în realizarea lui. . (Foto, S. Florea şi A Tiberiu, 2008)
The bridge, together with the workmen who invested their mastership in its construction. (Photo by Sabin Florea and
Tiberiu Andreicut, 2008)
Credem, că Podurile din lemn se pot
afla, bineînţeles, în „competiţie” cu podurile din
alte materiale de construcţie: metal, beton şi
beton armat. Dacă se iau în calcul proprietăţile
lemnului ca materie primă regeneratoare, atunci
domeniul construcţiilor din lemn va cunoaşte o
dezvoltare viitoare înfloritoare.
Pe 13 noiembrie 2012, am făcut o vizită
la Sighetu Marmaţiei. Cu ajutorul autorităţilor
locale am verificat cum se comportă podul după
trecerea timpului, 4 ani de la terminarea
refacerii contrafişelor. Am rămas plăcut surprins
să constat comportarea foarte bună a
elementelor structurale de lemn.
Mă întristează de fiecare dată acţiunile
reprobabile a unor oameni, dacă pot fi numiţi
oameni, acei care fără motive desfac piulţele
de la buloanele metric 20, elemente care
asigură conlucrarea barelor în secţiune a
contrafişelor, acţiuni care pot conduce la
accidente grave. Acest lucru demonstrează
necesitatea reviziilor zilnice în cadrul lucrărilor
de întreţinere şi exploatare curentă a podului.
38
We still think that timber bridges can be
maintained in competition with bridges made of
other construction materials: metal, concrete
and reinforced concrete. If the properties of the
wood, as a regenerating raw material are taken
into consideration, then the field of wooden
constructions shall record a flourishing
development in the future.
On November 13, 2012, I paid a visit to
Sighetu Marmatiei. With assistance from the
local authorities I have checked how the bridge
performs with time passing, that is 4 years from
the completion of the oblique braces
rehabilitation. I was pleasently surprised to find
that the wooden structural elements
performance is very good.
Every time I go there I get sad when I
see the results of the reprehensible actions of
some people, if they could be called people,
who, without any reason, unscrew the nuts from
the metric 20 bolts, the elements that ensure
the composite cross section structure of
braces ; that could lead to serious accidents.
This demonstrates the need for some daily
surveys in the frame of routine maintenance
and operation of the bridge.
 39

Fig. 31 Carosabilul podului de lemn peste râul Tisa după refacereacontrafişelor din 2008. (Foto, S. Florea, 2008)
The carriageway of the wooden bridge over River Tisa after the restoration of the braces in 2008. (Photo by Sabin Florea, 2008)

Fig. 32 Gesturi reprobabile ale oamenilor care traversează podul în calitate de pietoni. Desfac piulitele de la buloanele metric
20 carea asigură conlucrarea elementelor structurale ale contrafişelor. (Foto, S. Florea, 2012)
Blameworthy actions of people who cross the bridge as pedestrians. They unscrew the nuts from the 20 mm bolts, which ensure
composite action of the structural elements of the braces. (Photo by Sabin Florea, 2012)

Fig. 33 Podul istoric Academician Mihai Pop (Foto, S. Florea, 2012)
The historic bridge Academician Mihai Pop (Photo by Sabin Florea, 2012)
Cu această ocazie am fost invitat să
particip în ziua de 18 noiembrie 2012 la
festivitatea prin care podul istoric care face
legătura între România și Ucraina, prin punctul
de trecere a frontierei Sighetu Marmației
(România)-Solotvino (Ucraina), va purta numele
academicianului Mihai Pop (1907 – 2000)
folclorist şi etnolog, renumit cercetător al
culturilor din sud-estul Europei. Festivitatea este
răspunsul pe care actualul primar al
municipiului Sighetu Marmaţiei Ovidiu Nemeş şi
Consiliul local al Municipiului Sighetu Marmației
întrunit în ședință extraordinară vineri 16
noiembrie la ora 13.oo în Sala Transist a
Primăriei au decis în unanimitate atribuirea
numelui Academicianului Mihai Pop, podului
istoric care face legătura între România şi
Ucraina, prin Punctul de trecere a frontierei
Sighet – Solotvino.
Profesorul Academician Mihai Pop s-a
născut acum 105 ani, la 18 noiembrie 1907, în
satul Glod, comuna Strâmtura, el petrecându-şi
o bună parte a copilăriei şi adolescenţei la Apşa
de Jos, unde tatăl său a fost preot greco –
catolic. Bucuria mea, generată de adoptarea
unei astfel de decizii este motivată de două
aspecte :
 Respectul pentru personalităţile care şi-
au lăsat amprenta pe lucrare şi
respectul pentru masa lucrătorilor a
căror amprentă o găsim în fiecare
elemnet al structurii.
 Podul (lucrarea de artă) de suflet, poartă
amprenta inginerului Ioan Bledea, fostul
primar al municipiului Sighetu Marmaţiei
şi a arhitectului Gheorghe Radu
Stănculescu, prietenii mei, ambii rude
prin alianţă cu cel ce a fost
Academicianul Mihai Pop.
40
On that occasion I was invited to
participate, on November 18, 2012, at a
ceremony in which a decision was taken that
the historical bridge which ensures connection
between Romania and Ukraine, through the
border crossing point Sighetu Marmatiei
(Romania) – Solotvino (Ukraine), bear the name
of the Romanian academician Mihai Pop (1907
– 2000), folklorist and ethnologist, renowned
researcher of south-eastern European cultures.
The celebration is the answer which the current
mayor of Sightu Marmatiei, Ovidiu Nemes, and
the Local Council of Sighetu Marmatiei
municiplaity, summoned on Friday, November
16, 2012, at 13.00 h, in Transist Hall of the
townhall, have unanimously decided the
attribution of the name of academician Mihai
Pop to the historic bridge that connects
Romania with Ukraine through the Sighet –
Solotvino Border Crossing Point.
Professor academician Mihai Pop was born
105 years ago, on November 18, 1907, in the
village of Glod, Stramtura Commune; he spent
a big part of his childhood and adolescence at
Apsa de Jos, or Lower Apsa, where his father
was a greek – catholicist priest. My joy,
generated by the adoption of such a decison is
motivated by two aspects:
 Respect for the personalities who left their
mark on the project and respect for the
mass of workers whose mark we find on
each element of the structure
 The bridge, as an engineering work of art, a
work of soul, bears the mark of engineer
Ioan Bledea, the former mayor of Sighetu
Marmatiei town, and of architect Gheorghe
Radu Stanculescu, my friends, both being
relatives in-law with the one who was
Academician Mihai Pop.