Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ”ION CREANGĂ”


DIN MUNICIPIUL CHIȘINĂU

Tema:Strategii de valorificare a relaționării profesorului


determinate de aplicarea principiilor autoeducației

Student:Rudnic Marina
Coordonator:Sadovei Larisa, conf. universitar, dr.în Pedagogie

Chișinău 2016
Introducere
Actualitatea temei
Societatea de azi a accentuat importanța autoeducației în cadrul sistemului de
învățămînt.  Importanţa ei nu a fost niciodată mai mare ca astăzi şi creşte pe zi ce
trece. Realizările societăţii au dus la apariţia unor profesii care au cerinţe din ce în ce
mai mari. În secolul XXI autoeducaţia este deosebit de importantă pentru procesul de
învăţare deoarece ea face ca educaţia să se realizeze pe deplin, asigură succesul şcolar
al elevului şi pregătirea acestuia pentru a continua autoinstruirea şi autoformarea pe
tot parcursul vieţii.  În absenţa autoeducaţiei, procesul de învăţământ s-ar reduce la
simpla transmitere a cunoştinţelor iar obiectivul general al sistemului de învăţământ
nu ar putea fi atins. Autoeducaţia presupune conştientizarea faptului că nici o fiinţă
nu trăieşte de una singură, ci este parte a unei societăţi.Pedagogul contemporan
uneori se poate confructa cu problema că elevii ajung singuri prin autoeducație la un
nivel destul de înalt, ce poate duce la plictisirea în cadrul orei. Societatea de astăzi
oferă modele, membrii ei se pot influenţa reciproc, se pot ajuta dar se pot şi verifica
între ei. Factorii care influenţează autoeducaţia sunt familia, colegi, prieteni,
personalităţi cultural-ştiinţifice. Școlarii sunt influenţaţi de mediul social cel mai
apropiat care este clasa de elevi iar aceste influenţe pot fi pozitive şi negative. 
Ținînd cont de cele menționate mai sus putem ferm deduce de ce această temă
este importan de studiat și nu își va pierde niciodata actualitatea.
Astfel problematica cercetării este determinarea metodelor de aplicare a
principiilor autoeducației.
Scopul cercetării este stabilirea metodelor de aplicare a principiilor
autoeducației.
Obiectivele cercetării sunt:
-reflectarea asupra abordării autoeducației în secolul XXI;
-stabilirea necesității autoeducației;

2
Capitolul I

Autoeducaţia reprezintă o direcţie de evoluţie a activităţii de formare-dezvoltare


a personalităţii umane care implică transformarea obiectului educaţiei în subiect al
educaţiei, capabil de autoevaluare şi de autoproiectare pedagogică.Definirea
autoeducaţiei, la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune înţelegerea
funcţiei şi structurii specifice activităţii de (auto)formare-(auto)dez- voltare a
personalităţii umane.Funcţia principală a autoeducaţiei angajează transformarea
obiectului educaţiei în subiect al educaţiei în urma unui proces care implică
valorificarea unui ansamblu de acţiuni educaţionale, proiectate şi realizate permanent
la un nivel calitativ superior, într-o perioadă de timp determinată.
(Cristea S., Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şl Pedagogică,
R.A-Bucureşti, 1998. 21 pag.)

Autoeducația înseamna autodeclanșarea acțiunii de a învăța singur, ce vizează


toate laturiile devenirii umane și îmbracă forma autoinstruirii/autoformării sub aspect
moral, estitic, intelectual tehnologic, psihofizic. Ea nu este o calitate a omului modern
și nu privește doar lumea contemporană ci este o preocupare a trecutului, o tendință a
prezentului și o cerință a viitorului.(Cojocaru-Borozan M., Fundamentele științelor
educației, Tipografia UPS”I. Creangă”, 2014, 109 pag.)

Autoeducaţia a fost considerată fie ca finalitate, fie ca scop al procesului de


educaţie. Considerarea acesteia ca finalitate presupune conceperea şi realizarea unor
lecţii care să urmărească sprijinirea elevilor în cunoaşterea de sine. Procesul de
formare a omului începe de la cea mai fragedă vârstă, prin îngrijirile date de părinţi.
Pe parcursul ontogenezei, o dată cu dezvoltarea conştiinţei de sine, omul devine din
obiect al educaţiei, subiect al acestui proces. ( Competențe pedagogice, 2015)
[Online] https://competentepedagogice.wordpress.com/2015/01/11/autoeducatia/

3
Potrivit sursei electronice dexonline.ro termenul de relaționare semnifică :
RELAȚIONÁRE, relaționări, s. f. (Rar) Acțiunea de a relaționa. [Pr.: -ți-o-]
– V. relaționa.substantiv
RELAȚIONÁ vb. tr. (rar) a pune în relație fenomene, evenimente etc. (< relație + -ona)

Relaţionarea cu persoanele din jurul nostru se realizează prin comunicare. Din


acest motiv trebuie să acordăm o atenţie sporită modului în care transmitem ceea ce
ne dorim, şi nu altceva. Cuvintele nu sunt singurele purtătoare de mesaje. Uneori,
gesturile pot transmite mai mult decât cuvintele. O persoană care doreşte să comunice
eficient trebuie să ţină cont şi de o serie de elemente: postura corpului, privire,
inflexiunile vocii, proxemica, haine şi accesorii, de modul în care gesturile susţin
informaţiile transmise verbal sau le contrazic.(Revista Unica, 7 septembrie 2013)
Online http://www.unica.ro/comunicarea-mijloc-relationare-36368

Luînd în considerare că în cadrul educațional relaționarea dintre profesor-elev se


numește”relație profesor-elev” deducem că prin specificul activităţii şcolare, relaţia
profesor-elev, este: asimetrică sub raportul vârstei şi/sau al experienţei sociale şi
profesionale; influenţată de trăsăturile de personalitate ale profesorului şi de
concepţia sa pedagogică; determinată de particularităţile individuale şi de vârstă ale
elevilor. (Nicu A. Conf. univ. dr., Curs de Pedagogie, RELAŢIONARE ŞI
COMUNICARE DIDACTICĂ, 2012, 5 pag.)

4
1.Tabelul evoluției conceptelor
Autorul Definiția Anul
dexonline RELAȚIONÁRE, relaționări, s. f. (Rar) Acțiunea de a
relaționa. [Pr.: -ți-o-] – V. relaționa.substantiv 2016
RELAȚIONÁ vb. tr. (rar) a pune în relație fenomene, evenimente etc.
(< relație + -ona)
Online Autoeducaţia a fost considerată fie ca finalitate, fie ca scop al 2015
procesului de educaţie. Considerarea acesteia ca finalitate
presupune conceperea şi realizarea unor lecţii care să
urmărească sprijinirea elevilor în cunoaşterea de sine.
Procesul de formare a omului începe de la cea mai fragedă
vârstă, prin îngrijirile date de părinţi. Pe parcursul
ontogenezei, o dată cu dezvoltarea conştiinţei de sine, omul
devine din obiect al educaţiei, subiect al acestui proces. 
Autoeducația înseamna autodeclanșarea acțiunii de a învăța 2014
Cojocaru- singur, ce vizează toate laturiile devenirii umane și îmbracă
Borozan forma autoinstruirii/autoformării sub aspect moral, estitic,
Maia intelectual tehnologic, psihofizic. Ea nu este o calitate a
omului modern și nu privește doar lumea contemporană ci
este o preocupare a trecutului, o tendință a prezentului și o
cerință a viitorului.
Revista Relaţionarea cu persoanele din jurul nostru se realizează prin
Unica comunicare. Din acest motiv trebuie să acordăm o atenţie 2013
sporită modului în care transmitem ceea ce ne dorim, şi nu
altceva. Cuvintele nu sunt singurele purtătoare de mesaje.
Nicu relaţia profesor-elev, este: asimetrică sub raportul vârstei 2012
Adriana şi/sau al experienţei sociale şi profesionale; influenţată de
trăsăturile de personalitate ale profesorului şi de concepţia sa
pedagogică; determinată de particularităţile individuale şi de
vârstă ale elevilor.
Sorin Autoeducaţia reprezintă o direcţie de evoluţie a activităţii de 1998
Cristea formare-dezvoltare a personalităţii umane care implică
transformarea obiectului educaţiei în subiect al educaţiei,
capabil de autoevaluare şi de autoproiectare pedagogică.

5
2.Tabelul perspective de interpretare
Perspectiva psihologică Perspectiva socială Perspectiva pedagogică
Relaţionarea cu relaţia profesor-elev, este:
Relaționarea este influențată persoanele din jurul asimetrică sub raportul
de particularitățile nostru se realizează prin vârstei şi/sau al
individuale și de vîrstă ale comunicare. experienţei sociale şi
elevilor. profesionale;

În concluzie pot spune că autoeducaţia este deosebit de importantă pentru procesul de


învăţare deoarece ea face ca educaţia să se realizeze pe deplin, asigură succesul şcolar
al elevului şi pregătirea acestuia pentru a continua autoinstruirea şi autoformarea pe
tot parcursul vieţii. Autoeducaţia poate fi privită şi ca un criteriu de evaluare a
educaţiei deoarece o educaţie este cu atât mai eficientă, cu cât ea reuşeşte să implice
în mai mare măsură educatul în propria sa formare.  Preocupări de autoeducaţie au
existat din cele mai vechi timpuri. S-au elaborat numeroase lucrări care abordează
această temă, dar nu s-a ajuns la un consens privind conţinutul noţiunii de
autoeducaţie datorită legăturii foarte strânse care există între acest concept şi cele de
educaţie, instruire, autoinstruire, educaţie permanentă.