Reflexia totala a luminii

In cazul in care lumina trece dintr-un mediu optic mai dens in

unul mai putin dens (de exemplu, din apa in aer, din sticla in aer,
din sticla in apa etc.), unghiul de refractie este totdeauna mai mare
decat unghiul de incidenta si de aceea marind treptat unghiul de
incidenta creste si unghiul de refractie, astfel ca pentru o anumita
valoare a unghiului de incidenta unghiul de refractie este de
90o.(vezi figura)

Valoarea l a unghiului de incidenta pentru care unghiul de

refractie este de 90o se numeste unghi limita.

Pentru orice valoare a unghiului de incidenta mai mare decat

unghiul limita, l, lumina nu mai trece in mediul al doilea, ci se
reflecta in punctul de incidenta, intorcandu-se in primul mediu
conform legilor reflexiei, suprafata de separare comportandu-se ca o
oglinda. Absenta completa a luminii in mediul al doilea pentru
unghiuri de incidenta mai mari decat unghiul limita si intoarcerea ei
integrala in mediul intai, a facut ca acest fenomen sa fie numit
reflexie totala.

Unghiul limita are o valoare bine determinata pentru o pereche data

de substante adiacente.

Daca i=l si r=90o, atunci legea refractiei devine

n1·sin l = n2·sin 90o,
de unde

sin l = n2/n1,

ceea ce arata ca unghiul limita, l, depinde numai de indicii de

refractie a celor doua medii aflate in contact.

Exemplu: Pe fundul unui vas de inaltime h plin cu apa cu indicele de

refractie n se afla o sursa de lumina punctiforma asezata in centrul
vasului. Ce diametru maxim formeaza fasciculul de lumina pe
suprafata apei?

Rezulta ca atunci cand lumina trece dintr-un mediu mai dens in unul
mai putin dens se produce reflexia totala, iar daca lumina trece
dintr-un mediu mai putin dens in altul mai dens, valorile unghiului
de refractie r sunt cuprinse intre zero si l pentru toate valorile
unghiului de incidenta i cuprinse intre zero si 90o. Nu exista in acest
caz, nici un unghi de incidenta i pentru care unghiul de refractie r sa
fie mai mare decat unghiul limita (nu are loc reflexia totala).