''Dănilă Prepeleac''

de I. Creangă
Rezumat
În această operă literară autorul Ion Creangă ne
prezintă povestea lui Dănilă Prepeleac.
Într-un sat locuiau doi fraţi ,amândoi însuraţi.Cel mare
era harnic şi grijuliu însă cel mic era sărac şi avea o mulţime de
copii.Fratele mai mic avea o soţie bună la suflet,iar cel mare
avea o soţie zgârcită şi nu avea copii.
Cel mic avea o pereche de boi buni la muncă,dar nu
avea car aşa că insista mereu la fratele său să-i mai lase carul.
Soţia celui mare încerca să-l convingă să nu îi mai dea
carul fratelui său deoarece îl va strica.Într-o zi ,convins de
soţia sa îi spuse fratelui său mai mic,să îşi vândă boii şi să-şi
cumpere alţii mai mici,iar din banii rămaşi să-şi cumpere un
car.Aşa a şi făcut.Îşi ia boii de frânghie înspre iarmaroc.Pe
drum,Dănilă Prepeleac,că aşa i se spunea în tot satul,se
întâlneşte cu un om care venea din târg cu un car nou.El îi
propune să facă schimbul,să-i de-a boii şi să ia carul care
mergea la vale singur.Cei doi fac schimbul.Omul cu boii pleacă
spre casă iar Dănilă rămâne în drum deoarece carul nu mergea
şi la deal.
Deodată vede un alt om care se ducea iute spre târg
pentru a vinde o capră.Aceştia fac schimbul mai greu deoarece
acesta spune că,capra lui e bună de lapte.Dănilă pleacă mai
departe în urma schimbului făcut.Capra se dă greu la drum
trăgând în dreapta şi-n stânga şi-napoi chinuindu-l pe Dănilă
Prepeleac,dar chinul nu i- fost lung că apare un om pe drum cu
o gâscă în braţe de la târg.Ei îşi dau bineţe şi Dănilă îi propune
să facă schimbul.Omul cu gâsca îşi laudă marfa că este
gâscan,nu gâscă.După negocieri Prepeleac mărită capra,îşi i-a
gâscanul şi pleacă înspre târg.
Ajuns în târg gâscanul începe a găgăi iar Prepeleac de
gălăgie spune că îl însoară.Aşa a şi făcut.La dat în schimbul
unei pungi cu baiere pe care şi-a pus-o în gât şi îşi zice''Dintr-o
pereche de boi am rămas c-o pungă goală,măi,măi,măi,măi''.
După ce zăboveşte prin târg se întoarce
acasă,poveşteşte fratelui său cum dintr-o pereche de boi s-a
ales cu o pungă a pustiu.Fratele său i-a zis că este un mare
nătărău.Dănilă gândindu-se la cei de acasă insistă la fratele
său să-i mai dea boii şi carul pentru a aduce lemne din
pădure.Fratele său îl avertizează că este pentru ultima oară.
În pădure acesta chiteşte un copac mare pe care îl taie,îl
doboară în car şi peste boi pe care i-a omorât.Văzând prostia
pe care a făcut-o îşi face un plan să împrumute şi iapa fratelui,
să fugă în lume,să uite de nevastă şi copii.În buimăceala lui
prin pădure a dat peste un eleşteu unde a văzut nişte
lişiţe,lişiţe după care a aruncat cu toporul.Toporul s-a dus la
fund.Ajuns la fratele lui cârpeşte o minciună precum în pădure
a ploat,este mâzcă,gheaţă şi va trebuie să mâne boii
călare.Fratele său plictisit de el îi dă şi iapa cu care Dănilă fuge
imediat până la eleşteu şi îşi zice că acolo înalţă o mănăstire
cum i-a spus fratele său că era bun de călugăr.Face o cruce din
lemn,o înfige în pământ şi apoi caută lemn pentru construcţie.
Totul era bine până când iese dracul din iaz spunându-i
că iazul,locul şi pădurea sunt al lor.Dracul văzând că nu se
înţelege cu Dănilă se duce la Scaraoschi.Acesta mâhnit îi oferă
un burduf de bani numai să plece de acolo.Pe când Dănilă îşi
făcea planuri cum să plece cu banii acasă Tartorul s-a răzgândit
şi propune lui Dănilă şă-şi încerce puterile.Cel ce câstigă,i-a
banii.Prima probă a fost înconjurarea de trei ori a iazului cu
iapa în spate.A doua probă a fost la fugă la care Dănilă s-a
descurcat cu un iepure.A tria probă ,trânta ,i-a adus succus lui
Dănilă moş Ursilă.A patra probă propusă de drac a fost chiuitul
,probă la care Dănilă a făcut-o pe surdul,nu a auzit cât de tare
a chiuit dracul,se foloseşte de metode banale de-l leagă pe
drac la ochi şi urechi lovindul îngrozitor cu o bucată de
lemn.Acesta îngrozit fuge la Scaraoschi dându-i raportul.
Pe când Dănilă vrea să plece acasă cu banii ,din iaz
apare alt drac care-i propune altă probă;aruncarea buzduganului.
Dracul aruncă buzduganul atât de tare încât cade pe
pământ peste trei zile şi trei nopţi.Dănilă a stat şi s-a gândit o
zi după care i-a arătat dracului luna spunându-i că acolo
locuiesc fraţii lui care au nevoie de fier să-şi potcovească
caii.Buzduganul fiind moştenirea dracilor nu l-a lăsat să-l
arunce.
Scaraoschi mâniat spune dracilor că cel care îl va
doborâ pe Prepeleac va fi mare.Unul dintre ei se oferă să se
întreacă cu Dănilă în blesteme.Toate blestemele l-au trecut pe
Prepeleac numai cea cu achiul l-a durut foarte tare.Dănilă la
păcălit pe drac precum că blestemele lui sunt acasă.
Ajunşi acasă Dănilă îi pune pe copii să aducă
blestemurile părinteşti care erau ragila,piaptenele şi
călţi.Dracul fuge de aceştia.Dănilă Prepeleac a rămas cu banii
şi a trăt fericit până la bătrâneţi.