CURS 2

AERUL
- peste 20% din bolile infectioase recunosc acest mod de transmitere ca
fiind principal
- infectiile respiratorii ale caror agenti patogeni sunt putin rezistenti in
mediul extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma
transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive)
- exista boli infectioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv
calea aeriana (ex: enterovirusurile)
- zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra
Q
- transmiterea agentilor patogeni se realizeaza prin:
- picaturi de secretie (picaturi Flugge)
- nuclei de picatura (nucleosoli)
- particule de praf

Picaturi de secretie- nazofaringiana/bronsica

- sunt eliminate in timpul vorbitului , tusitului , cantatului, stranutului
- prin tuse si stranut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca
intervin curentii de aer ajung pana la 10m
- sunt formate din : apa,mucus,mucoproteine,germeni

Nuclei de picatura(nucleosoli)
- rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie
- au un miez umed ce include agentul patogen
- se mentin in aer 2-4 ore
- se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge

Particule de praf
- provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii
patogeni
- sedimenteaza pe suprafetele din incaperi
- contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta

Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:

- este eficienta numai in spatii inchise
- caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze
- influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acestora
- modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in
mediul urban
APA
- apa de suprafata
 are potentialul cel mai mare de contaminare
 este nepotabila
 are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor
 posibilitati de contaminare:> ape reziduale / meteorice
>dejecte umane/animale
>cadavre
- apa freatica (izvoare , fantani)
 posibila sursa naturala de apa potabila
 posibilitati de contaminare:> infiltrarea apei de suprafata
/apelor reziduale

>scurgeri de pe suprafata solului

> galeata contaminata
>cadavre
- apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare
 teoretic potabila
 posibilitati de contaminare: >prelucrare necorespunzatoare
>racorduri gresite ale
conductelor
>infiltrari prin fisuri ale
sistemului de conducte

- contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare

analize de laborator
- viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de : -compozitia chimica a
apei
-pH si temperatura
-gradul de aerare
-actiunea luminii
-concurenta florei
microbiene saprofite
- in apele de suprafata , supravietuirea agentilor patogeni:
- Salmonella typhi – 10-30zile
- Shigella flexneri – 5-40zile
- vibrion holeric – 1-3zile
- virus hepatitic A – 3-4luni
 - transmiterea hidrica a agntilor patogeni depinde de :
- provenienta si calitatile apei
- intensitatea proceselor de autopurificare ale apei
- gradul de rezistenta a agentilor patogeni in apa
- marimea sursei si teritoriul de distributie a apei
- marimea populatiei consumatoare
- modalitati de folosire a apei
- boli infectioase in transmiterea hidrica
- antroporoze – febra tifoida
- holera
- dizenterie
- poliomielita
- hepatite acute virale A si E

- zoonoze – leptospiroze
- talasemie
- bruceloza
- antrax

SOLUL
- important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se
contamineaza continuu si masiv prin:
- dejecte umane si animale
- produse patologice provenite de la animale ( sange,
placenta)
- cadavre animale
- ape reziduale si de suprafata
- prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul
extern
- germeni sporulati: bacillus anthracis
- clostridium tetani
- clostridium botulinum
- gangrena gazoasa
- germeni nesporulati: enterobacterii (bacil tific, bacil dizenteric,
vibrion holeric)
- piocianic
- leptospirele
- bacil tularemic
- virusuri: virusul poliomielitic
- ricletsii: coxiela burnetti
- supravietuirea agentilor patogeni depinde de:
- tipul solului – supravietuire redusa in:
- soluri nisipoase
 - soluri expuse razelor solare
- soluri cu procese biologice intense
- gradul de rezisntenta al agentilor patogeni
- formele vegetative supravietuiesc 3-30zile
- formele sporulate – ani de zile
- patrunderea agentilor patogeni se face:
- pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)
- pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

ALIMENTE
- asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru
agentii patogeni
- 3 categorii de alimente
 alimente de origine animala
 alimente de origine vegetala
 alimente mixte ( preparate)
- contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum

Alimente de origine animala

- pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
- carne: trichineloza
- lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q
- contaminare secundara ( cea mai frecventa)
- prin urina( materii fecale ale animalelor bolnave sau
purtatoare – salmoneloze, febra Q, bruceloza, TBC)
- prin sol (botulism)
- prin vectori (musca)
- in timpul manipularii, transportului, distributiei
Alimente de origine vegetala
- nu asegura conditii de multiplicare pt agenti patogeni – supravietuiesc 2-4
zile
- boli infectioase: febra tifoida
holera
poliomielita
TIA
hepatite ac.virale A,E
Alimente mixte
- creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare
- boli infectioase: TIA
 febra tifoida
dizenterie
hepatita ac.virala A,E

OBIECTE
- provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice
- contaminate cu :
- produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:
- secretii nazofaringiene
- sputa
- secretii cutanate
- saliva
- urina
- materii fecale
- sange
- apa, sol, muste,pulberi,mana murdara
- agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric, BK, piocianic,
salmonela, bacil tetanic, virus hepatitic A etc

MANA MURDARA
- intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si
mucoaselor, digestive si respiratorii
- contaminare prin : germeni proprii ( autocontaminare)
-contact cu produse patologice provenite de la bolnav/
purtator
-apa, praf, sol, alimente
- poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea
indirecta simpla
- solului de continuitate ale tegumentului
- mucoasa conjunctivala
- mucoasa bucala
- mucoasa nazala
- intervine si in transmiterea indirecta “prin stafeta”, contaminand
ape,alimentele,obiectele

VECTORI
Vectori mecanici (pasivi)
-nu multiplica agentul patogen in organism
-vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului sau in tubul digestiv
Musca
- transmite > 40 agenti patogeni
- vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata de socul contaminarii
- transmite TBC, antrax, infectii stafilococice, dizenteeria, salmoneloze,
holera

Gandaci de bucatarie
- transmit enterobacterii, enterovirusuri, infectii stafilococice
Vectori activi ( biologici, hematofagi)
- inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare
- transmit > 30 boli infectioase

Paduchii omului transmit: tifos exantematic, febra recurenta

Purecii omului, cainelui transmit: ciuma, tularemia
Tantarii: malarie, febra galbena, diferite encefalite
Capuse: tularemie, febra Q, febra butanoasa, encefalite

RECEPTIVITATEA POPULATIEI
- reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate)
susceptibili de a fi afectati de catre o anumita infectie
- in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de
receptivitate va rezulta:
 necontractarea infectiei
 stare de purtator
 infectie inaparenta
 forma usoara de boala
 forma grava/ mortala de boala
- la realizarea receptivitatii intervin 2 componente:
1.Receptivitatea naturala (biologica)
2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)

1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala

a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta
- prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta
clinic)
ex: rujeola,febra tifoida etc

b.Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta

- prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac
infectie subclinica
- contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica
ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria
 c.Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa
- prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre
infectati, majoritatea fac infectii- inaparente
ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%)

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala

ex: germenii oportunisti
- receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori
suplimentari de patogenitate
 doza infectanta foarte mare
 cale de patrundere larga neprotejata
 rezistenta naturala compromisa
2. Rezistenta antiinfectioasa
a.Rezistenta antiinfectioasa nespecifica
- organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni
- 3 categorii de aparare antibacteriana
- bariera cutaneo-mucoasa
- integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor
- descuamarea lor fiziologica
- pH acid
- secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)
- aparat ciliar
- peristaltism
- flora comensala
- bariera cito-tisulare
- reactie inflamatorie
- reactie febrila
-fagocitoza
- producerea de interferon
- bariera umorala sanguina
- complement
- opsonime naturale
- properdina
- lizine
b.Rezistenta antiinfectioasa specifica
- proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi
contactul cu agentul patogen s-a realizat
- este opusul receptivitatii
- rezistenta specifica mostenita
- rezistenta specifica naturala ( de specie)
-protectie fata de agentii patogeni ai diverselor specii de
animale fata de care omul este rezistent (ex: jigodia cainelui)
- rezistenta relativa
 -legata de anumite caractere ereditare sau ecologice ale unor
persoane
ex: rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu anemie
falcipara sau deficit de glucozo – 6- fosfat dehidrogenoza
- rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni
datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril
- rezistenta transplacentara
-mostenita de la mama, pasiv, transplacentar
- temporara ( durata de maxim 9luni)
- este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre
mama in antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare)
- lipseste fata de infectia pertusis
- este intretinuta postnatal prin alaptare

- rezistenta specifica castigata ( dobandita)

- natural – prin trecerea prin boala ( manifesta sau nu clinic)
- artificial – prin imunizare activa si/ sau pasiva
Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:
1) rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, definitiva ; nu permit o a doua
imbolnavire( rujeola, oreion)
2) rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) – permite o a doua
imbolnavire( varicela, tifos exantermatic)
3) rezistenta de scurta durata – febra papataci
4) rezistenta cu instalare tardiva
 permite evolutia cronica indelungata, cu recidive
ex: malarie, bruceloza
 necesita depistare precoce si tratament precoce si corect
5) rezistenta incompleta
- este specifica de tip , varianta sau tulpina
ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze
6) rezistenta disociata
- rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului
patogen
ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica
de lunga durata, nu si de imunitate antibacteriana
 FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI

- prin prezenta sau absenta lor influenteaza factorii epidemiologici

determinanti, favorizand sau limitand dezvoltarea procesului
epidemiologic
- influenteaza modul de aparitie si/ sau evolutia sa

Factorii naturali
- pot stimula sau inhiba dezvoltarea , inmultirea, difuzarea agentilor
patogeni in mediul extern
- pot influenta reactia organismului fata de agresiunea infectioasa

1. factori meteo- climatici: precipitatii, umiditate, temperatura aerului,

miscarile aerului
2. factori cosmici: iradiere solara, ionizarea atmosferica
3. factori geografici: latitudine, altitudine, relief
4. factori tehnici: cutremure, alunecari de teren, erupti

Factori economico-sociali
1. factori ocupationali
- profesia : boli profesionale: tularemia, antrax, bruceloza, leptospiroze, febra
Q

2. standardul economic al populatiei

- conditii de locuit
- alimentatia
-asistenta medico-sanitara

3. standardul cultural si educational al populatiei

4.aglomeratia – favorizeaza diseminarea agentilor patogeni ai bolilor
infectioase aerogene sau a celor transmise prin vectori

Factori biologici
- sunt reprezentati de o serie de vectori specifici unui anumit mediu de viata
si care pot favoriza sau exacerba transmiterea unei anumite boli
infectioase: invazii de rozatoare sau alte animale( pasari, atac cu arma
biologica)
 FORMA DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

1. forma sporadica
2. forma endemica
3. forma epidemica
4. forma paredemica

1.Forma sporadica
- se caracterizeaza prin:
- nr.mic de cazuri
- diseminate teritorial
- apar la intervale neregulate de timp
- fara legatura aparenta unele cu altele
- aparitia este conditionata de :
- nr.redus de surse de infectie
- posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen
- existenta unei populatii refractare la o anumita infectie ; ca urmare
a trecerii prin boala/ vaccinare
- boli infectioase care se manifesta sporadic :
- infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax, tetanos, gangrena
gazoasa, tularemie( trec in mod exceptional de la om la om)
- boli care se transmit prin vectori
- boli care dispun de o vaccinare obligatorie: difteria, tetanos,
poliomielita

2.Forma endemica
- se caracterizeaza prin:
- aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala
- afecteaza un numar mic de persoane
- fara legatura aparenta intre ele
- aparitia este conditionata de:
- germeni cu agresivitate redusa
- cai de transmitere limitate
- existenta unei populatii partial receptive in care exista putine surse
de infectie
- boli infectioase care se manifesta endemic:
- boli digestive: febra tifoida, hepatita acuta virala, dizenterie
 - boli aerogene: scarlatina, tuse convulsiva

3.Forma epidemica
- se caracterizeaza prin:
- aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-un teritoriu/
colectivitate
- pe o perioada de timp variabila, insemnand saptamani/luni
- aparitia este conditionata de:
- conditii de transmitere optime
- receptivitatea la infectie e maxima
- epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin de 10 ori fata de perioada
precedenta
- cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase in teritoriu/
colectivitatea respectiva
- dupa originea si modul de transmitere:
1) epidemii “de contact”
2) epidemii hidrice
3) epidemii alimentare
4) epidemii prin vectori
5) epidemii prin aer

Epidemii “de contact”

- recunosc drept cale de transmitere “mana murdara”
- sunt localizate in colectivitati cu grad mare de interrelatii individuale
(internate, cazarmi, familia, tabere)
- au o arie de distributie restransa
- au intensitate relativ scazuta
- se propaga “in pata de ulei”
- boli infectioase : dizenteria, hepatita acuta virala A,E, enteroviroze

Epidemii de tip hidric

- cazurile se limiteaza numai la cei care au consumat apa dintr-o sursa
comuna contaminata
- se suprapune teritoriului alimentat de acea sursa de apa
- poate surveni in orice anotimp
- izbucnirea este exploziva
- afecteaza persoanele care au consumat apa contaminata in grade diferite,
in functie de masivitatea si durata contaminarii
- curba epidemica descreste brusc imediat ce sursa de apa nu a mai fost
utilizata
- stingerea epidemiei poate avea loc lent prin “coada a epidemiei”, datorita
imbolnavirilor trenante “de contact”
- epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida, holera, dizenterie, hepatita
acuta virala A,E

Epidemii de tip alimentar

- debut exploziv
- cazurile de boala apar la cei care au consumat din alimentul contaminat
- epidemia se suprapune teritoriului de distributie a alimentului
- daca se inlatura alimentul, inceteaza aparitia de noi cazuri

Epidemia prin vectori

- se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul respectiv
- cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al vectorului

Epidemia prin aer

- apare in colectivitatile aglomerate de receptivi
- debut brusc
- cazurile de boala se succed la intervale aproximativ egale cu perioada de
incubatie medie
- nr. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea tuturor receptivilor
- exemple: rujeola, scarlatina, parotida urliana

FORMA PANDEMICA
- cuprinderea in procesul epidemic a populatiei din arii geografice intinse,
ce cuprinde mai multe tari, continente sau intregul glob
- se considera pandemie cand incidenta unei boli infectioase a crescut de
peste 100 ori fata de o perioada anterioara sau o zona diferit, afectand cea
mai mare parte a populatiei
- pandemia se poate realiza cand:
- apare un microorganism patogen nou necunoscut anterior
intr-o populatie
- reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de cateva
decenii
- boala afecteaza toate grupele de varsta
- rol foarte important o au sursele de infectie mobila
- factori favorizanti : mijloace de transport la distante mari, miscarile
populatiei
- pandemii : variola, holera, tifos exantematic, gripe, infectie HIV