LP1. Norme de protecţia muncii în laboratorul de microbiologie.

Demonstrarea ubicuităţii microorganismelor în mediu. Bazele asepsiei.

I. Norme de protecţia muncii în laboratorul de microbiologie

In laboratorul de microbiologie se lucrează cu material infectios. Microorganismele
potenţial patogene sau patogene, pot fi izolate din diferite produse patologice (prescurtat
p.p.) (ex. sânge, urină, materii fecale, puroi, diferite alte secreţii etc) sau din culturi.
Pentru prevenirea răspandirii germenilor din materialul infecţios, precum si pentru a evita
suprainfectarea acestor materiale cu germeni straini, trebuie aplicate strict reguli de
ordine interioara:
1. Este strict interzis accesul persoanelor străine în laborator. Cei care pot intra, o vor
face după însuşirea regulilor de protecţia muncii si semnarea fiselor aferente.
2. Toate produsele biologice sunt considerate ca potenţial infecţioase.
3. Echipamentul de protecţie este obligatoriu (halat cu maneci lungi); în funcţie de
situaţie ar putea fi necesară purtarea de mănuşi, ochelari, mască etc.
4. Când becul de gaz este aprins, nu purtăm mănuşi de latex, în apropierea acestuia.
5. Nu este voie să se mănânce sau să bea în sala de lucrări practice.
6. Este interzisă introducerea în gură a oricărui tip de obiect din laborator; pipetarea
cu gura nu este permisă.
7. Dacă există materiale contaminate, acestea vor fi aruncate în coşul cu sac galben
daca sunt confecţionate din material plastic (ex: pipete Pasteur), fie vor fi
introduse în cristalizorul cu dezinfectant timp de 24 de ore iar apoi vor fi spălate,
clătite cu apă distilată şi sterilizate în cazul materialelor din sticlă (ex: pipete de
sticla).
9. Însămânţările se efectuează la flacăra becului de gaz (bec Bunsen). Ansa
bacteriologică de platină se sterilizează "la roşu" iar portansa se flambează înainte
şi după folosire.
10. În cazul răspândirii accidentale a materialului infecţios se vor lua măsurile
necesare pentru dezinfecţia suprafeţelor, echipamentului individual de protecţie şi
antiseptizarea regiunilor corpului care au venit în contact cu materialul infecţios.
11. Este obligatorie decontaminarea locului de muncă la terminarea lucrului şi ori de

1
 câte ori este nevoie.
14. La sfârşitului lucrului în laborator trebuie să se spele mâinile cu apă şi
săpun.
Respectarea acestor norme de protecţie este strict necesară.

Exemple de echipamente care pot fi utilizate în laborator.

Exemple de echipamente care pot fi utilizate în laboratorul de microbiologie

In laboratorul de microbiologie putem utiliza:
- microscoape, truse de coloranţi;
- termostate, frigidere, centrifugi şi balanţe, mojare, agitatoare, aparate pentru distilarea
apei;
- aparate şi dispozitive pentru sterilizare şi dezinfecţie;
- cosuri cu saci galbeni pentru materialul contaminat;
- inventar de sticlărie, inventar de materiale plastice;
- alte articole de laborator: becuri Bunsen, anse bacteriologice, diferite portampoane.

II. Demonstrarea ubicuităţii microorganismelor în mediu

De la naşere, omul intră în contact cu microbii stabilind cu aceştia relaţii ce pot
îmbrăca diverse aspecte: saprofitism, comensalism, patogenitate (parazitism).
În cazul saprofitismului, microorganismul saprofit şi omul sunt complet independenţi
unul faţă de celălalt. Unele bacterii pot exista pasager pe suprafaţa pielii şi a mucoaselor,
dar prezenţa lor este total inofensivă.
Relaţia de comensalism sau mutualism presupune că germenii comensali nu pot
trăi decât în contact sau în imediata apropiere a celulelor umane sau animale. Aceştia se
dezvoltă pe seama produşilor de metabolism celular fără a produce manifestări
patologice. De exemplu: bacteriile care se găsesc în mod normal, se multiplică şi se
dezvoltă pe tegumente, pe mucoasele orală, nazo-faringiană, intestinală constituind flora
comensală normală.
În unele situaţii, microorganismul şi gazda pot avea un beneficiu din această
asociaţie iar relaţia se numeşte simbioză. De exemplu: unele bacterii (lactobacili,
Escherichia coli) ale tubului digestiv sintetizează vitamina K, vitamina B, indispensabile

2
omului şi pe care el nu le poate produce. Simbioza se poate manifesta şi prin efectul
antagonizant, de barieră pe care îl are flora normală faţă de unele bacterii sau ciuperci
patogene.
Prezenţa florei intestinale normale şi implicit a unor antigene microbiene după naştere
solicită sistemul imunitar şi formarea de imunoglobuline.
Patogenitatea este capacitatea unui microorganism de a provoca gazdei
parazitate un proces infecţios. Puterea patogenă a unei bacterii ţine pe de o parte, de
capacitatea de invazie şi multiplicare (virulenţă) în interiorul organismului iar pe de altă
parte, de producerea unor substanţe toxice (toxigeneza).

III. Bazele asepsiei

Asepsia reprezintă ansamblul metodelor care permit protejarea organismului
împotriva contaminării în timpul lucrului cu germeni microbieni din exterior.
Antisepsia reprezintă ansamblul metodelor de prevenire a infecţiilor prin
distrugerea microorganismelor sau prin inhibarea creşterii lor în plăgi, pe suprafaţa
tegumentelor şi mucoaselor precum şi pe obiectele ce pot avea un contact direct sau
indirect cu organismul.
Concluzionând, asepsia este o activitate la adăpost de microorganisme. Pentru aceasta
trebuie să se lucreze la adăpost de curenţii de aer şi să se respecte următoarele condiţii:
1. Se ordonează pe masa de lucru echipamentul strict necesar.
2 .Persoana care lucrează trebuie să se aşeze comod pe scaun, cu antebraţele complet pe
blatul mesei şi toate mişcările trebuie făcute sub controlul vederii.
3. Se ţine ansa în mâna dreaptă, ca pe un creion, de extremitatea opusă firului.
4. În mâna stângă recipientul din care se prelevă sau în care urmează să se introducă
materialul manipulat, cât mai aproape de extremitatea inferioară, astfel încât conţinutul şi
traiectul ansei să rămână sub controlul vederii.
5. Se scoate dopul recipientului cuprinzându-l între auricular, inelar şi palma mâinii
drepte.
6. Se sterilizează prin flambare gura recipientelor închise cu vată, înainte şi după ce s-a
prelevat proba.
7.Se introduce ansa în recipient pentru prelevarea sau depunerea materialului microbian.

3
Se va evita cu atenţie atingerea cu ansa a gurii şi a pereţilor în zona superioară a
recipientului (de ex: a eprubetei).
8. Imediat după retragerea ansei se va flamba gura recipientului şi se va introduce dopul.
9.Se va steriliza ansa prin ardere "la roşu" şi se va flamba portansa.