Enterocolita

PLANUL LUCRĂRII
MOTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu

enterocolita
A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie
A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita
A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie
A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolita
A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic
A7.Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.Planul de îngrijire al pacientilor cu enterocolita
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor
B3.Planificarea îngrijirilor
B4.Aplicarea planului de îngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Finala
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV - NOŢIUNI DE
ANATOMIE sI FIZIOLOGIE
A1.NOŢIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si

chimice ale alimentelor, adica digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se întinde între cavitatea bucala si anus -
numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care îsi varsa produsii în acesta - numite
glande anexe ale tubului digestiv.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros în toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe segmente,
care poarta diferite denumiri.
Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:

-cavitatea bucala;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezinta caracteristici speciale în alcatuirea lor. Cu toate acestea, în

general au o structura asemanatoare.
STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, în general, din patru tunici care, de la exterior spre
interior sunt:
a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, în regiunea faringiana si în
portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede în tot restul tubului digestiv.
Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele musculare
longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul digestiv, iar fibrele
musculare circulare sunt asezate în interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului
digestiv.
Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza
sub actiunea fibrelor simpatice.
b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul
faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment.
c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv de la orificiul bucal pâna
la orificiul anal, fiind în continuarea tegumentului.
Ea este formata din doua straturi:
1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinzând de functiile pe care le îndeplinesc

segmentele respective.
Astfel, în cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar în restul tractusului
digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe ale mucoasei
tubului digestiv.
Aceste glande pot fi în forma de tuburi simple sau ramificate sau în forma de acini. Ele
produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarâmate (bolul alimentar), fie
pentru transformarile chimice ale alimentelor.
2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite mucoasei
sa aiba o oarecare mobilitate.
Tunica mucoasa îndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de protectie.
Rolul în digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor chimice ale
alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a ajunge în sânge si în limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care
îndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.
În anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi
daunatoare organismului. În felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a

esofagului, stomacul, intestinele.
d)Tunica seroasa - nu este altceva decât peritoneul visceral, una din fetele peritoneului,
care înlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCALĂ
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin
orificiul bucal, iar în interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta doua
repliuri musculomembranoase, având în grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat înapoia cavitatii bucale
si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se
încruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se întinde de la baza craniului pâna la esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Când este gol are aspectul unui tub
turtit, iar când trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la
partea inferioara a laringofaringelui, coborând vertical între coloana vertebrala si trahee, trece prin
mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian)
care se afla anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla în cavitatea abdominala,
în partea stânga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este aproape
orizontal.
Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul supramezocolic, având în partea de sus,

înainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stânga cu splina, în jos cu
colonul transvers, înainte cu peretele abdominal si înapoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând când este plin moderat 25
cmlungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.
Prezinta trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm;
-corpul - este partea mijlocie;
-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai îngusta a
stomacului.
Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi:
-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;
-marea curbura - care este convexa si orientata spre stânga, având o lungime de 40 cm.
Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este în legatura cu esofagul si intestinul
subtire.
Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, având un
muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este închis
printr-un muschi - sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este
îndreptata spre intestin, formând valvula pilorica.
INTESTINUL SUBŢIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungând la 6 - 9 m.
Începe de la orificiul piloric al stomacului si se întinde pâna la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc în cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul sau
este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala.
Intestinul subtire are doua portiuni:
-duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava,

cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputând sa-si schimbe
pozitia, fiind în cea mai mare parte retroperitoneal si în raport cu peretele posterior al abdomenului.
Cavitatea sa înconjoara capul pancreasului si în ea se deschid: canalul pancreatic
(Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - în
grosimea careia se afla ampula Vater.
Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica,
unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. Începe de la unchiul
duodenojejunal si tine pâna la valvula ileocecala.
Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa între duoden si intestinul
gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost împartit în jejun su ileon.
Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de aceea
se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-un mezou -
mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase îndoituri, anse
intestinale, în numar de 14 - 16.
Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina în fosa ileaca dreapta a

abdomenului, deschizându-se în intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula
ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si se
întinde de la valvula ileocecala pâna la orificiul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de
circa7 cm si merge descrescând catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe
partile marginale ale abdomenului, în jurul masei formulate de intestinul subtire, luând forma literei
"U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.
Intestinul gros prezinta trei portiuni:

-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formându-se
astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua în jos si medial
(pozitia cea mai frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm.
-colonul
Colonul este lung de 1,50 m si începe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este
împartit în patru portiuni:
-colon ascendent - care începe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a
ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.
-colonul transvers - care începe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pâna la

splina, unde se îndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stânga si este situat
orizontal sau în forma literei "V";
-colonul descendent - care începe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid, în

fosa iliaca stânga.
-colonul sigmoid - este în forma de "S", începe în fosa iliaca stânga si tine pâna în dreptul
vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine în raport cu oscul
sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul.
Din loc în loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti proeminente -
numite haustre sau boseluri, dând aspectul unor încretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului ca
benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte decât lungimea sa
si din cauza aceasta îl cuteaza .
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau
ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului

gros.
Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale
colonului, pe când celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.
ABSORBŢIA INTESTINALĂ
Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile
minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung în mediul intern. Un procent de 90%
din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari
structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivivente, vilozitati intestinale
cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.
Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procese de absorbtie
reduse la un loc si la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele medicamente si
intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine.
Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective,

care se desfasoara împotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica.
-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai
mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;
-pinocitoza - adica înglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa
intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.
Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi în prima parte a intestinului

subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora în sânge.
Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin

mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia
glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.
Absorbtia lipidelor - se face în prima parte a intestinului subtire, sun trei forme:
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;
-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul cu

sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se reîntorc în ficat prin sistemul port.
Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre
sistemul limfatic.
Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul intestinului subtire si a

intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind în acolo, Na +, Cl -, Ca 2+ , P3 ,
Fe 2+.
Absorbtia vitaminelor - se face în functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile

(complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar
lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.
În urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de

consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.
La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. În

urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat în materii fecale solide, de consistenta moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale,

nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol în formarea si progresia

materiilor fecale de-a lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si saruri minerale, unele vitamine:
vitamina B, vitamina K.
Procesul de fermentatie are loc în prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene
aerobe, formata în principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile
(celuloza), scindându-le pâna la monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara în partea a doua a colonului transvers si în colonul

sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici nedigerati sub control
cortical, determinând decarbogazificarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate în urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si
10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.
Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat
voluntar.
La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub
control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, având o lungime de 15 - 20 cm.

Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un calibru
uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta
se continua cu o portiune relativ dreapta - canalul anal.
Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile rectale
si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:
-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;
-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.
La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt
uniform repartizate în pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un
mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce îi confera o mare mobilitate. Aceasta
lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid în cavitatea bucala;
-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;
-se pot grupa dupa marime în: glande salivare mici si glande salivare mari.
Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;
-se afla situata în cavitatea abdominala în partea superioara dreapta, imediat sub diafragm,
iar lobul sau stâng se întinde pâna la epigastru sau în loja hepatica;
-este asezat transversal în abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero -
posterior de 18 cm, înaltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu - caramiziu
(contine o mare cantitate de sânge).
Pancreasul
I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Functiile aparatului digestiv constau în transformarea alimentelor în asa fel încât sa poata fi
asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin
actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite în sânge si limfa la nivelul
peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se înteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele în
tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga în sânge si limfa.
Substantele alimentare se gasesc în natura împreuna cu unele substante care nu sunt
folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din organism.
Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.
a)Digestia fizica a alimentelor consta, în primul rând, în înmuierea acestora.
Alimentele, desi contin întotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite

digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si înmuiate. Dupa
aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta într-o farâmitare, adica o prefacere a lor în
particule cât mai mici.
b)Digestia chimica a alimentelor consta într-o simplificare a moleculelor substantelor

alimentare.
Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar
prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate în molecule mai simple, care pot sa
strabata peretele tubului digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale glandelor
anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionând prin componentele
lor, în special apa si fermenti digestivi.
APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la
digerarea fizica a alimentelor, întrucât le înmoaie si usureaza astfel sfarâmarea lor.
Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important în transformarea chimica a alimentelor,

contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza. Cantitatea de apa a
diferitelor sucuri digestive variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu natura
alimentelor.
FERMENŢII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive. Sunt

substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin simplificarea
moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai asupra
anumitor substante, provocând anumite transformari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub forma
inactiva si sunt activate numai în prezenta unor anumite substante si într-un mediu cu o anumita
reactie.
Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se grupeaza

în:
-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe care le descompun pâna
la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere;
-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau

dizaharide) pe care le hidrolizeaza pâna la monozaharide;
-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza,

transformându-le în glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, decât daca acestea se
gasesc în stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura înaintarii alimentelor din cavitatea
bucala spre intestin.
1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIŢIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC
Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.
ETIOPATOLOGIE
Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta, putând sa aiba cauze infectioase,
chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt:
enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii
sunt introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella,

Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice
sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele
unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si
bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate
de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la
antibiotice a fost distrusa.
1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul

inflamator poate sa intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai unele parti ale
colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu stafilococi,
coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice
(enterocolita pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz de
laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt

urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut în trecutul mai apropiat sau mai
îndepartat si o enterocolita acuta. În acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe
lânga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau
administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele secundare,

cum sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu
lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele
ce însotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a intestinului
subtire). Poate fi acuta sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari

nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb, medicamente)
sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori,
enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor anexe
(ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENICĂ - rezulta dintr-o eroare biochimica înnascuta: deficit

eritrocitar de L glutamine - peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo unde si
concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. În acelasi sens pledeaza si producerea
de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o

descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativa).
Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta
importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea
lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor contribuie si carenta
malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI PROBLEME ALE

PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ
ENTEROCOLITA ACUTĂ
Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au

ingerat substante toxice.
Simptome:
-inapetenta;
-greata;
-cefalee;
-stare de neliniste;
-dureri abdominale progresive pâna la colici;
-balonare (zgomote hidro - aerice);
-varsaturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri - la început de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urât

mirositoare;
-febra;
-frisoane.
În cazurile mai grave se instaleaza:
-deshidratare - prezinta sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoza;
-racire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscata;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONICĂ
Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte, dulciuri si
anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.
Simptome:
-dureri periombilicale, în fosa iliaca dreapta sau generalizate;
-eructatii;
-balonari;
-barborisme;
-eliminari de gaze;
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare

nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;
-febra;
-frisoane.
Problemele pacientului:
-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul raspândirii infectiei.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAŢIE
Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru evidentierea

complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde
Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior;
Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila
(A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;
-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,

cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare.
Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune
directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena
porta în ficat de unde apoi vor fi excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei
entero-hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul

pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;
-aspiratie continua în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sângelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta coagulanta

uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa.
-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana
într-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga,
pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale
aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de
plastic).
Prezenta urinei în recipientele în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru aceasta,
bolnavul va fi sfatuit sa urineze înainte de defecare.
-recoltarea sângelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa - 5-8 ml

sânge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.
-recoltarea sângelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara.
INTERVENŢII AUTONOME sI DELEGATE ACORDATE
PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ
INTERVENŢII AUTONOME ACORDATE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

-plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe cât se poate
izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;
-acopar patul pacientului cu musama si aleza;
-linistesc pacientul, comunicând permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei

de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de

tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;
-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-încurajez permanent pacientul;
-educ membrii familiei în privinta dietei;
-masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura;
-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA,

comportamentul pacientului);
-calculez bilantul ingestie - excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în

starea de sanatate a pacientului;
-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;
-explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de

vindecare;
-îi explic regimul pe care trebuie sa îl urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;
-la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii;
-fac demersurile necesare externarii;
-însotesc pacientul la garderoba;
-predau pacientul apartinatorilor.
INTERVENŢII DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ
-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultura;
-administrez la indicatia medicului:
-Scobutil 1 f.i.m.;
-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;
-Furazolidon 4x1/zi;
-Algocalmin o fiola f.i.m.;
-Amoxicilina 500 mg/8 ore;
-Piafen o fiola/zi;
-Ercefuril 1-4 capsule/zi;
-administrez tratament infectios recomandat de medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie în scop explorator;
-în caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;
-Streptomicina per os 1-2 g/zi;
-Tetraciclina 2 g/zi;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si îi

administrez aniseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si
solutie glucozata în caz de deshidratare.
EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PRONOSTIC
EVOLUŢIE
Enterocolita acuta
Boala evolueaza în functie de agentul patogen. În mod obisnuit simptomele regreseaza în 2

- 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este neîngrijita, se poate croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile de

exacerbare sunt declansate în majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta
anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi în exces, ciuperci,
dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
În alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la frig,
infectiile generale si curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la câteva saptamâni pâna la 2 - 3 luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active.
Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent enzimatic,
stimuleaza peristaltismul.
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.
COMPLICAŢII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si

sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI
ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este în general bun, bolnavul pastrându-si capacitatea de munca, cu exceptia

perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.
Sunt cazuri când bolnavii redobândesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea
suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele

norme igieno - alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.
Situatia este însa diferita atunci când exista defecte fundamentale ireversibile, ca
aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci când exista inflamatia mucoasei enterale.
Într-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine, respectând
evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu reprezinta
contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de
progresivitate.
Respectând anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sistematica la
medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.
În enterocolita glutenica, prognosticul se îmbunatateste radical, prin introducerea regimului

fara gluten.
În etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. În prezent, se poate obtine
vindecarea clinica si cea morfologica.
Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Alimentatia trebuie sa fie cât mai completa, cu interdictii cât mai putine.
În formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu

ceaiuri amare sau îndulcite cu zaharina sau cu zahar în proportie de 5 %, zeama de orez, supa de
morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate.
Regimul hidric poate fi înlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau
supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.
Când exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se începe o dieta cu

un suport redus de glucide, dar cu administrare în exces de proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate în:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de afine;
-calciu (brânzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.

Alimentatia se îmbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus aîn ratii
mici.
Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mâini si a

fructelor înainte de a consuma alimentele.
Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B,
timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si
barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % înainte de masa cu 10 - 15 minute.
CAPITOLUL II
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL
PACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

PRIMUL CAZ
PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.
CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vârsta: 27 ani
Sexul: M
Religia: Catolica
Nationalitatea: Româna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Profesor
Date variabile:
Domiciliu: Bucov, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu familia într-o casa cu 5 camere, salubre, bine încalzite;
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munca: satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2
ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programele TV, iese în oras cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune

1.2.Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79 kg;
-înaltime - 1,81 m
-grup sangvin AB IV
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate tactila normala;
-acuitate gustativa normala
-somnul - normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica.
1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara importanta
1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14 ani
1.3.Informatii legate de boala
1.3.a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta
1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=18 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca în limite normale;
-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina în limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.

ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR
PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

Nr. crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a respira si -frecventa respiratorie - -
a avea o buna normala vârstei 17 r/min,
1
circulatie respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;
-miscari respiratorii
libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
2 Nevoia de a bea si - -greata, varsaturi; -procesul
2 inflamator
de a mânca -crampe
abdominale; intestinal
-lipsa poftei de
mâncare
3 Nevoia de a elimina - -scaune apoase si -procesul
multiple; inflamator
3
-transpiratii; intestinal
-risc de
deshidratare
4 Nevoia de a se misca - -adinamie; -discomfort
4 si a avea o buna abdominal
-crampe
postura
abdominale;
-varsaturi
5 Nevoia de a dormi si -pacientul doarme ore - -
5 de a se odihni suficiente de somn (6-8
ore) si are somn calm,
fara cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se trezeste
odihnit
6 Nevoia de a se -pacientul se poate - -
6 îmbraca si dezbraca îmbraca singur, îsi alege
vestimentatia în functie
de anotimp si stare
psihica
7 Nevoia de a-si - -usoara hipertermie -procesul
7 mentine temperatura - 38,3 0 C inflamator
corpului în limite
intestinal
normale
8 Nevoia de a fi curat, -par curat, îngrijit; - -
8 îngrijit, de a-si
-urechi de conformitate
proteja tegumentele si
normala, curate;
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu

mucoasa umeda si roz,
gingii aderente dintilor si
roz;
-unghii taiate scurt,

îngrijite;
-pacientul are deprinderi

igienice normale, prezinta
aspect curat, îngrijit
9 Nevoia de a -functionarea adecvata a - -
comunica organelor de simt;
9 -debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre

sine
1 Nevoia de a actiona -are convingeri fata de - -
10 conform propriilor realitate;
convingeri si valori
-pacientul face rugaciuni
la masa si seara
1 Nevoia de a fi -pacientul ia singur - -
11 preocupat în privinta decizii;
realizarii
-uneori îsi manifesta si
stari de bucurie
1 Nevoia de a evita - -starea generala -alterarea
12 pericolele alterata tranzitului
intestinal
1 Nevoia de a învata -pacientul prezinta - -
13 cum sa-si pastreze dorinta de a învata despre
sau sa-si recupereze cum sa-si recapete starea
sanatatea de sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale
1 Nevoia de a se recrea - -momentan -boala în sine;
14 pacientul nu se
-frica de
poate recrea, fiind
complicatii
preocupat de
vindecare
2.2.a)Probleme actuale de dependenta:
-durere abdominala;
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;

-greturi si varsaturi;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale.
2.2.b)Probleme potentiale:
-risc de deshidratare;
-risc de transmitere a infectiei.
2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor

fundamentale pentru o perioada de timp, recurgând la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema
medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când
poseda cunostintele necesare).
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.
1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei în 1- 2 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor

în decurs de 2 zile.
2.INTERVENŢII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate

optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);
-colaborez cu echipa de îngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru

examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-întocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A
PACIENTULUI A.R.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
Probleme de Obiective INTERVENŢII Evaluare

Autonom Delegate
dependenta e
1.Durere -pacientul sa -amplasez -se efectueaza 17.11.2007
beneficieze pacientul în salon, ecografie
abdominala T.A=125/70 mm Hg
în functie de starea abdominala în scop
de conditii de
sa, afectiune explorator;
R=18 r/min
microclimat
receptionate;
-recoltez produse
T=38,3 0 C
si mediu
-asigur conditii de biologice de la
securizat;
mediu pacient; Ficat cu dimensiuni
usor marite.
-pacientul sa
adecvate, fara -recoltez sânge
fie investigat si
curenti de aer, pentru Colecist moderat,
tratat
surse de infectie, hemoleucograma, destins, cu pereti
corespunzator
zgomote ionograma, hiperecogenici, ciudat,
diagnosticului
deranjante; transaminaze septat incomplet.
si zilei de
bilirubinemie;
boala; -masor functiile -Glicemie 105 mg/dj
vitale ale -examen
-Sidermie 59,0
pacientului (P, R, coprocultura si
micrograme %
T, T.A), diureza, coproparazitologic;
scaun, greutate
-VSH 76 mm/h
-însotesc bolnavul
corporala; la explorari; -Timp de protombina
14 sec
-calculez bilantul -administrez
ingesta-excreta; medicamente -Fibrinogen 850 mg %
prescrise de medic.
-observ orice Amilazemie 9 U/l
modificare aparuta
-Uree 38,4 mg/dl
în starea
bolnavuluila F.O.;
-pregatesc
pacientul pentru
orice explorare;
-pregatesc
materialele,
instrumentele,
solutiile pentru
explorari;
-transport probele
de laborator în
sectorul clinic;
-aduc rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de -pacientul sa -reechilibrez Administrez la 17, 18.11.2007
a se alimenta si fie echilibrat hidroelectrolitic indicatia
-pacientul încearca sa
hidrata - risc de hidroelectroliti pacientul, prin medicului:
se adapteze la noul sau
deshidratare c în 24-48 ore; regim hidric 24-48
-Scobutil 1x2 f/zi; rol, declara ca durerea
ore (apa si zeama
-pacientul sa nu nu mai este chiar asa
de orez), apoi
-Algocalmin 1x2
devina sursa de de evidenta.
regim alimentar de
f/zi;
infectie pentru
tranzitie, orez fiert
în apa, brânza de
alte persoane -Papaverina 1x2 19,20.11.2007
vaci, carne fiarta;
pe toata f/zi;
-pacientul îsi reia
perioada -observ instalarea
-Amoxicilina 500 încet-încet functia
internarii; unor reactii adverse
mg la 8 ore digestiva
la administrarea
-pacientul sa
medicamentelor
-Metoclopramid 21,22.11.2007
fie
1x2 f/zi
supravegheat
-stare generala
atent pe tot
ameliorata
timpul
internarii; T Hewell = 230 sec
-pacientul sa
aiba o
alimentatie
completa în
circa 10 zile
-pacientul sa -explorez nivelul Administrez la TGO=25U/L
fie alimentat de cunostinte al indicatia
TGP=30U/L
conform pacientului despre medicului:
diagnosticului alimente, modul lor
Chol=161 mg/dl
-Scobutil 1x2 f/zi;
si zilei de de preparare si
boala, pe tot despre respectarea TRG=100 mg/dl
-Algocalmin 1x2
parcursul meselor;
f/zi;
Creatinina=0,93 mg/dl
spitalizarii
-permit pacientului
-Papaverina 1x2
Na=132 mmol/l
sa-si aleaga
f/zi;
alimentele în
K=3,9 mmol/l
functie de -Amoxicilina 500
preferinte, dar sa mg la 8 ore Cl=203 mmol/l
respecte indicatiile
-Metoclopramid Ex. Urina:
medicului
1x2 f/zi
(regimul); Densitate=1015
-reechilibrez Ph=5
hidroelectrolitic
Leu=neg
pacientul prin
regim hidric 24-48
Nitrati=steril
ore (apa si zeama
de orez), apoi Rare epitelii, rare
regim alimentar de oxalatii de calciu
tranzitie, orez fiert
în apa, brânza de
vaci, carne fiarta,
ou fiert moale,
dupa 8-10 zile se
pot introduce
laptele si
mezelurile
3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul - 17.11.2007
varsaturi aiba o stare de fizic si psihic al
-pacientul prezinta
confort fizic în pacientului;
greturi si varsaturi
urmatoarele 3
-mentin igiena
zile, iar
18,19.11.2007
tegumentelor, a
disparitia diarei
lenjeriei;
în timp de 1-2 -pacientul declara o
zile; îmbunatatire a starii
-administrez
generale
tratamentul
-pacientul sa
antispastic
fie echilibrat 20, 21.11.2007
psihic în decurs
-pacientul nu mai
de 3 zile;
prezinta greturi sau
varsaturi
23.11.2007
-stare generala buna

-servesc pacientul
cu alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate atragator
si la ore fixe;
-calculez ratia
calorica 24 ore în
functie de activitate
si vârsta
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 17.11.2007
recapete pentru examen
-pacientul prezinta
echilibrul bacteriologic
stare de sanatate
hidric si (coprocultura);
alterata, cu diaree
nutritional
-mentin permanent
18, 19.11.2007
în 1-2 zile legatura cu
apartinatorii
-pacientul simte o
pacientului;
ameliorare, nu mai
prezinta scaune
-încurajez
permanent;
20,21, 22.11.2007
-educ membrii
-stare de sanatate buna
familiei în privinta
dietei
5.Hiper-termie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 17.11.2007
prezinte corpului si notez în tratament
-pacientul prezinta
temperatura foaia de antiinfectios
hipertermie (38,3 0 C)
corporala în temperatura; recomandat de
limite normale medic
-supraveghez 18, 19, 20.11.2007
în 1-2 zile
manifestarile de
temperatura în limite
deshidratare,
normale
aspectul
tegumentelor,
21, 22.11.2007
diureza, pulsul,
T.A., temperatura în limite
comportamentul normale
pacientului
6.Anxietate -pacientul sa -sustin permanent
fie echilibrat pacientul,
psihic în decurs încurajându-l;
de 3 zile;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului
si raportez
medicului orice
modificare aparuta
în starea de
sanatate a
pacientului;
-încurajez pacientul
sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri
care s-au recuperat
foarte repede
7.Vulnerabilitat -pacientul sa-si -respect masurile 17.11.2007
e fata de satisfaca singur de prevenire a
-pacientul respecta
pericole. Risc de nevoile în infectiilor
regulile de igiena
transmitere a decurs de 3 noscomiale;
infectiei zile;
18, 19.11.2007
-educ pacientul cu
-pacientul sa nu privire la masurile
-pacientul se
devina sursa de de prevenire a
conformeaza regulilor
infectie pentru infectiilor
de igiena
alte persoane
pe toata durata 20, 21, 22.11.2007
internarii
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de 17.11.2007
a se odihni. doarma ore favorizare a
pacientul nu prezinta
suficiente de somnului,
9.Deficit de interes pentru
somn si sa se semiobscuritate;
cunostinte cunostinte
trezeasca
medicale -rog ceilalti medicale18,19.11.2007
odihnit în
membri ai echipei
decurs de 2-3
-pacientul întreaba
de îngrijire sa
zile
despre tratament,
procedeze
modalitati de
asemanator pentru
recuperare a sanatatii
a ajuta pacientul sa
se odihneasca;
20, 21, 11.2007
-la ora de vizita a

-pacientul a
pacientilor de catre
demonstrat ca a
medic va fi
acumulat cunostintele
externat
medicale din spital
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.
1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii

unica pe 24 indicatii adverse
ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana
larga, cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate -nu se
etiologie variata, produce administreaza
preventiv în efecte extra imediat dupa
chimioteraia piramidale, interventii
antitumorala, mai chirurgicale pe
gastropareza frecvent la abdomen
diabeticilor, copii, tineri
adjuvant în si batrâni;
explorarea
-poate
functionala a
simula
stomacului si
secretia de
duodenului,
prolactina,
profilaxia greturilor
producând
si vomelor
galactoree
postoperatorii,
usurarea intubarii
-poate
interstinale când
produce
pilorul este dificil
dureri
de trecut, sughit,
abdominale
migrena
diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopernie,
dureri, inclusiv alergice alergie la pirazoli
post-operatorii, cutanate,
colici renale si leocupernie
biliare si noduli
cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii
litiaza biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiune
colangita, litiaza intracraniana
renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenorice,
anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,
post-operatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie,
biliare noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic Hiposali- -glaucom;
predominant pe vatie,
-abdomen acut
aparatul digestiv, somnolen-
cai urinare, uter ta, diminu-
area
reflectivi-
tatii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile pacientului

1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11
9 ml sânge + 1 ml oxalat
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml T.H. =1 1 30 11 - 160 11
sânge + 1 ml oxalat 21 30 11
3.Colesterolemie Punctie venoasa, 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
vacutainer cu dop rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
sânge + 0,4 ml citrat de
7 - 13 mm/2 ore
Na
5.Ionograma serica Punctie venoasa 10 ml Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m Eq/l
sânge pe sticlute
K + =3,5-5,4 m Eq/l K + = 4,10 m Eq/l
heparinate
Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg % 94 mg %
sânge sau 2 ml sânge + 4
ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg 241 mg %
sânge + 0,5 ml citrat de
Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg 815 mg %
ml sânge
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
ml sânge
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
ml sânge
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin Negativa Negativa
punctie venoasa pe
mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
punctie venoasa 5 - 10
ml sânge
13.Examen de urina Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
Ph acid -frecvente leucocite
Densitate 1010 - -numeroase hematii

1025
Urdulinogen: normal
Sedimente: rare
epitelii
Leucocite: foarte rare
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a -negativa -negativa
organelor genito -
urinare, se recolteaza
urina din mijlocul jetului
urinar într-o eprubeta
sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în -negativa -negativa
recipiente sterile
speciale, din trei locuri
diferite
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.
Data externarii: 22.11.2007
Numarul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 27 ani, internat pentru stare de

sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent
bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua
de rata;
-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;

-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de
urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenta;
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita bauturile fermentate;
-va respecta conditiile de igiena (spalarea mâinilor, spalarea fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din
complexul B timp de 5-7 zile.
În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masa cu 5-10

minute.
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI R.S. CU
CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientului
a)Date relativ stabile:

Nume: R
Prenume: S
Vârsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Româna
Ocupatia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: Baicoi - Prahova
Conditii de viata: Pacientul locuieste împreuna cu familia într-un apartament cu 3 camere,

baie, bucatarie, salubre, bine încalzite; are trei copii.
Dispune de venituri materiale decente.
Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator
Conditii de munca: Satisfacatoare
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna, toaleta cavitatii bucale de 2
ori pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 în 2

saptamâni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna
c)Date privind starea de sanatate anterioara
1.Date antopometrice:
Greutate corporala: 86 kg
Înaltime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate gustativa normala;
-somnul normal, linistitor, odihnitor;
-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;
-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;
-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;
-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc.

3.Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
4.Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vârsta de 8 ani
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
-durere abdominala difuza;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore
prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca în limite normale
-T.A. =130/65 mm Hg,
-A.V. =75/min
-retea venoasa periferica;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV sI ANEXE:
-tranzit intestinal sever afectat;
-durere abdominala;
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

dificultate
crt fundamentala independenta dependenta
.
1 -Nevoia de a respira -frecventa respiratorie - -
vârstei 20 r/min;
si de a avea o buna
circulatie -respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;
-miscari respiratorii libere;
-amplitudine normala,
egala de ambele
hemitorace.
2 -Nevoia de a bea si a - -greata; -proces
mânca inflamator
-varsaturi;
intestinal
-dureri
abdominale;
-lipsa poftei de
mâncare
3 -Nevoia de a elimina - -scaune apoase si -proces
multiple; inflamator
intestinal
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
4 -Nevoia de a misca si a - -adinamie; -discomfort
avea o buna postura abdominal
-durere abdominala
difuza;
-varsaturi
5 -Nevoia de a dormi si a se -pacientul doarme ore - -
odihni suficiente de somn 6-9 ore
si are somn calm, fara
cosmaruri, adoarme cu
usurinta si se trezeste
odihnit
6 -Nevoia de a se îmbraca si -pacientul se poate îmbraca - -
dezbraca singur;
-îsi alege vestimentatia în

functie de anotimp, stare
psihica si mai ales adecvata
vârstei
7 -Nevoia de a-si mentine - -usoara -proces
temperatura corpului în hipertermie, inflamator
limite normale 37,80 C intestinal
8 -Nevoia de a fi curat, -par curat, îngrijit; - -
îngrijit, a-si proteja
-urechi de conformitate
tegumentele si mucoasele
normala, curate;
-cavitate bucala, nas, cu

mucoasa umeda si roz,
gingii aderente la dinti si
roz;
-unghii taiate scurt,

îngrijite;
-pacientul are deprinderi

normale, prezinta aspect
curat, îngrijit;
9 -Nevoia de a comunica -functionarea adecvata a - -
organelor de simt;
-debitul verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre

sine
10 -Nevoia de a actiona -are convingeri personale - -
conform propriilor fata de realitate;
convingeri si valori
-foloseste obiecte religioase
personale;
-pacientul face rugaciuni

seara
11 -Nevoia de a fi preocupat -pacientul ia singur decizii; - -
în privinta realizarii
-uneori îsi manifesta starile

sufletesti;
-este singur ca se va face

bine si-si va duce viata
normal
12 -Nevoia de a evita - -starea generala -alterarea
pericolele alterata tranzitului
intestinal
13 -Nevoia de a învata sa-si -pacientul prezinta dorinta - -
pastreze sau sa-si de a învata despre cum sa-
recupereze sanatatea si recapete starea de
sanatate;
-acumuleaza cu usurinta
cunostintele medicale
14 -Nevoia de a se recrea - -momentan -boala în sine,
pacientul nu se frica de
poate recrea, fiind complicatii
preocupat de
vindecare
a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENŢĂ
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale
b)PROBLEME POTENŢIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ A PACIENTULUI R.S.

fundamentale, pentru o perioada de timp recurgând la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta temporara - independenta va surveni atunci când pacientul are problema

poseda cunostintele necesare, dar mai ales când constientizeaza gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz, uneori
si sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei

intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea

temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de
deshidratare si de anemiere.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de
probleme.
3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.
OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în aproximativ 1-2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inernarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei în timp
de 1-2 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor

INTERVENŢII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si umiditate

optima - 22 0 C;
-administrez medicatia prescrisa de medic.
4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI
A PACIENTULUI R.S.

Autono Delegate
dependenta me
1.Durere -pregatirea -amplasez -recoltez sânge 20.11.2007
conditiilor de pacientul într-un pentru
abdominala -pacientul prezinta
îngrijire; salon luminat, hemoleucograma,
stare alterata de
linistit, fara ionograma,
-pacientul sa sanatate, dar
factori transaminaze,
prezinte colaboreaza cu echipa
perturbatori - pe bilirubinemie;
disparitia de îngrijire
cât se poate de
durerii în -examen
izolat, macar cu
21, 22.11.2007
câteva zile; coprocultura si
un paravan;
coproparazitologi
-pacientul prezinta o
-pacientul sa
-acopar patul c
ameliorare a starii de
fie alimentat
pacientului cu
sanatate, scaunele
corespunzator
musama si aleza;
diareice s-au rarit
diagnosticului
si zilei de -linistesc
23.11.2007
boala, pe tot pacientul,
timpul comunicând -starea de sanatate a
internarii; permanent cu el; pacientului s-a
îmbunatatit
-pacientul sa -asigur
fie investigat si mediu securizant 24.11.2007
tratat si conditii de
-pacientul prezinta
corespunzator microclimat;
stare de sanatate buna
diagnosticului
-supraveghez
pe timpul
scaunul,
internarii
frecventa,
consistenta;
-supraveghez
durerile
abdominale
2.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul - 20.11.2007
varsaturi aiba o stare de fizic si psihic al
-pacientul prezinta
comfort fizic pacientului;
greturi si varsaturi
în urmatoarele
-mentin igiena
3 zile, iar
21, 22.11.2007
tegumentelor, a
disparitia
lenjeriei;
diareei în timp -pacientul declara o
de 1-2 zile; îmbunatatire a starii
-administrez
generale
tratamentul
-pacientul sa
antispastic
fie echilibrat 23.11.2007
psihic în
-pacientul nu mai
decurs de 3
prezinta greturi sau
zile
varsaturi
24.11.2007
-stare generala buna

3.Diaree -pacientul sa-si -recoltez - 20.11.2007
recapete produsele pentru
-pacientul prezinta
echilibrul examen
stare de sanatate
hidric si bacteriologic;
alterata, cu diaree
nutritional în
-mentin
1-2 zile
21, 22.11.2007
permanent
legatura cu
-pacientul simte o
apartinatorii
ameliorare, nu
pacientului;
simtitor;
-recomand
-scaunele sunt de
pacientului poziti
consistenta
a antalgica de
semisolide;
diminuare a
durerilor 23.11.2007
-stare de sanatate
buna
4.Dificultate de -pacientul sa -reechilibrez Administrez la 20.11.2007
a se alimenta si fie echilibrat hidroelectrolitic indicatia
-pacientul încearca sa
hidrata - risc de hidroelectroliti pacientul, prin medicului:
se adapteze la noul
deshidratare c în 24-48 ore; regim hidric 24-
-Scobutil, sau rol, declara ca
48 ore (apa si
-pacientul sa Algocalmin durerea nu mai este
zeama de orez);
nu devina Papaverina câte chiar asa de evidenta.
sursa de -regim alimentar o fiola din fiecare
21, 22.11.2007
infectie pentru de tranzitie, orez în injectie,
alte persoane fiert în apa, intramuscular;
-pacientul înca nu se
pe toata brânza de vaci,
poate alimenta
-Furazolidon
perioada carne fiarta, ou
normal, se simt slabit
4x1 /zi
internarii; fier moale; dupa
8-10 zile se pot 23.11.2007
-pacientul sa
introduce laptele
fie -pacientul începe sa
si mezelurile
supravegheat manânce în cantitati
atent pe tot mici, respectând
timpul indicatiile medicului;
internarii; mai prezinta scaune
apoase
-pacientul sa
aiba o 24.11.2007
alimentatie
-stare de sanatate
completa în
buna
circa 10 zile
5.Hipertermie -pacientul sa -masor -administrez 20.11.2007
prezinte temperatura tratament
-pacientul prezinta
temperatura corpului si notez antiinfectios
hipertermie (380 C
corporala în în foaia de recomandat de
)
limite normale temperatura; medic
în 1-2 zile
21, 22.11.2007
-supraveghez
manifestarile de
-termperatura în
deshidratare,
limite normale
aspectul
tegumentelor, 23, 24.11.2007
diureza, pulsul,
-temperatura în limite
T.A.,
normale
comportamentul
pacientului
6.Anxietate -pacientul sa -sustin permanent - 20.11.2007
fie echilibrat pacientul,
-pacientul este anxios
psihic în încurajându-l;
decurs de 3
21, 22.11.2007
-calculez bilantul
zile;
ingesta-excreta;
-pacientul începe sa-
si revina, nu mai este
-observ
speroat
permanent starea
pacientului si
23, 24.11.2007
raportez
meidcului orice -stare generala buna
modificare
aparuta în starea
de sanatate a
acestuia;
-încurajez
pacientul sa-si
exprime temerile
si ai dau exemple
de cazuri care s-
au recuperat
foarte repede
7.Vulnerabilitat -pacientul sa-si -respect masurile 20.11.2007
e fata de satisfaca de prevenire a
-pacientul respecta
pericole. Risc singur nevoile infectiilor
regulile de igiena
de transmitere a în decurs de 3 noscomiale;
infectiei zile;
21, 22.11.2007
-educ pacientul
-pacientul sa cu privire la
-pacientul se
nu devina masurile de
conformeaza regulilor
sursa de prevenire a
de igiena
infectie pentru infectiilor
alte persoane 23, 24.11.2007
pe toata durata
-stare generala
internarii
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii - 20.11.2007
a se odihni. doarma ore de favorizare a
-pacientul prezinta
suficiente de somnului,
scaune diareice, ceea
somn si sa se semiobscuritate;
ce îl împiedica sa se
trezeasca
-rog ceilalti odihneasca
odihnit în
membri ai
decurs de 2-3
echipei de 21, 22.11.2007
zile
îngrijire sa
-pacientul se simte
procedeze
mai linistit, spune ca
asemanator
a reusit sa doarma
pentru a ajuta
pacientul sa se
23, 24.11.2007
odihneasca;
-pacientul doarme
-la ora de vizita a
normal
pacientului de
catre medic,
acesta din urma îl
anunta ca în ziua
urmatoare va fi
externat
9. Deficit de -pacientul sa -explic - 20.11.2007
cunostinte capete pacientului orice
-pacientul nu prezinta
medicale cunostinte tehnica
interes pentru
medicale în întreprinsa,
cunostinte medicale
termen de 24 scopul si
ore si sa importanta ei în
21, 22.11.2007
prezinte procesul de
întelegerea lor vindecare; -pacientul întreaba
despre tratament,
-îi detaliez
modalitati de
regimul pe care
recuperare a sanatatii
trebuie sa-l
urmeze pentru 23, 24.11.2007
recuperarea starii
-pacientul a
de sanatate;
demonstrat ca a
-fac educatie acumulat cunostinte
pentru sanatate si medicale din spital
cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare
externarii;
-însotesc
pacientul la
garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor
5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.
Numar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata
Starea pacientului la externare:
Pacientul în vârsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi, durere
abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;
-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;
-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular prezent
bilateral R=18r/min;
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de afumaturi;
-respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;
-evitarea consumului de oua care nu au înscrise pe ele termenul de valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);
-inapetenta;
-infectie urinara;
-risc de transmitere a infectiei.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;
-consumul de lichide de la surse autorizate;
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;

-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea mâinilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;
-respectarea regimului hiposodat;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan,
administrarea antibioticelor - Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.
1.Denumire 2.Doza 3.Doz 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii

unica a pe indicatii adverse
24 ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana
larga, cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMI 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate -nu se
D etiologie variata, produce administreaza
preventiv în efecte imediat dupa
chimioteraia extrapirami- interventii
antitumorala, dale, mai chirurgicale pe
gastropareza frecvent la abdomen
diabeticilor, copii, tineri
adjuvant în si batrâni;
explorarea
-poate
functionala a
simula
stomacului si
secretia de
duodenului,
prolactina,
profilaxia greturilor
producând
si varsaturilor
galactoree;
postoperatorii,
usurarea intubarii
-poate
intestinale când
produce
dureri
de trecut, sughit,
abdominale,
migrena
diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,
postoperatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie
biliare si noduli
cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii
renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenoree, anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,
postoperatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie,
biliare noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva- -glaucom;
predominant pe tie,
-abdomen acut
aparatul digestiv, tahicardie,
cai urinare, uter somnolenta,
diminuarea
reflectivita-
tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului
11
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 12 11
9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m
serica sticlute heparinate Eq/l
+
K =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10
-
Cl =94-111 m Eq/l
mEq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Ca 2+ = 4,7
mEq/l
Fe 3+ =80-120 y%
Fe 3+ =100 m
I 1 =3-8y%
Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %
ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %
ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.

10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
- 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal
hematii
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri
diferite
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI M.T. CU
CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU
PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLITĂ ACUTĂ:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
Nume: M.
Prenume: T.
Vârsta: 54 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Româna
Ocupatie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti într-un apartament cu 3 camere, bucatarie si
baie, salubre, bine încalzite;
-dispune de venituri materiale bune;
-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.
Conditii de munca: bune

-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2
ori pe zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul asculta muzica, îi place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune
1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ:
a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;
-înaltime - 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate gustativa normala
-somnul: normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice normale;

-1scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA TBC,

hepatita, etc
c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II
d)Antecedentele personale patologice: fara importanta
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
b)Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi,

varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.
c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 24.11.2007
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca în limite normale;
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min
Aparat digestiv si anexe:
-tranzit intestinal alterat;

-scaune diareice multiple.
Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a -frecventa respiratorie normala - -
respira si vârstei 22 r/min, respiratii ritmice,
fara zgomote patologice;
a avea o buna
circulatie -miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala, egala, de

ambele hemitorace.
2 Nevoia de a bea - -greata, varsaturi; -procesul
si inflamator
-durere abdominala
de a mânca colicativa; intestinal
-lipsa poftei de
mâncare
3 Nevoia de a - -scaune apoase si -procesul
elimina multiple; inflamator
-transpiratii; intestinal
-risc de deshidratare
4 Nevoia de a se - -adinamic; -disconfort
misca si a avea o abdominal
-durere abdominala
buna postura
colicativa;
-varsaturi
5 Nevoia de a -pacientul doarme ore suficiente - -
dormi si de a se de somn (8 ore) si are somn calm,
odihni fara cosmaruri, adoarme cu
usurinta si se trezeste odihnit
6 Nevoia de a se -pacientul se poate îmbraca - -
îmbraca si singur, îsi alege vestimentatia în
dezbraca functie de anotimp si stare psihica
7 Nevoia de a-si - -T=37,9 0 C masurata -posibil
mentine sub axila proces
temperatura infectios
corpului în
limite normale
8 Nevoia de a fi -par curat, îngrijit; - -
curat, îngrijit, de
-urechi de conformitate normala,
a-si proteja
curate;
tegumentele si
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu mucoasa
umeda si roz, gingii roz, aderente
dintilor;
-unghii taiate scurt, îngrijite;
-pacientul are deprinderi igienice

normale
9 Nevoia de a -functionarea adecvata; - -
comunica
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre sine

10 Nevoia de a -are convingeri personale, pe care - -
actiona conform si le respecta;
propriilor
-citeste carti, poarta discutii cu
convingeri si
colegii de camera si cu echipa;
valori
-pacientul îsi respecta valorile

religioase
11 Nevoia de a fi -pacientul este optimist în - -
preocupat în privinta vindecarii;
privinta
-uneori îsi manifesta si stari de
realizarii
bucurie;
-el spune ca boala lui este ceva

trecator
12 Nevoia de a - -starea generala alterata -alterarea
evita pericolele tranzitului
intestinal
2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ AL PACIENTULUIM.T.

fundamentale si de aceea este internat în spital;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema
poseda cunostintele necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ.


intestinale.
deshidratare si alte complicatii
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.
3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.
3.1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp
de 1- 2 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în

decurs de 2 zile.
3.2.INTERVENŢII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate

optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-colaborez cu echipa de îngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele

de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-întocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;

-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

Autonome Delegate
dependenta
1.Durere -pregatirea -plasez pacientul într- -recoltez sânge 24.11.2007
conditiilor de un salon luminos, pentru
abdominala Pacientul
îngrijire; linistit, fara factori hemoleucograma,
prezinta stare
perturbatori, pe câte se ionograma,
-pacientul sa alterata de
poate izolat, macar cu transaminaze
prezinte sanatate, dar
un paravan daca nu se bilirubinemie;
disparitia durerii colaboreaza
poate o rezerva
în câteva ore; -examen cu echipa de
separata pentru el;
coprocultura si îngrijire.
-pacientul sa
-acopar patul coproparazitologic
beneficieze 25.11.2007
pacientului cu musama
si traversa;
De un mediu Pacientul
confortabil si prezinta o
-linistesc pacientul,
securizant pe tot ameliorare a
comunicând permanent
timpul starii de
cu el;
internarii; sanatate,
-asigur mediu scaunele
-pacientul sa fie
securizant si conditii de diareice s-au
alimentat
microclimat; rarit.
corespunzator
diagnosticului si -supraveghez scaunul, 26.11.2007
a zilei de boala frecventa, consistenta;
Starea de
pe tot parcursul
-supraveghez durerile sanatate s-a
internarii;
abdominale; îmbunatatit
-recomand pacientului Scaunul de

pozitia antalgica de 2/zi, de
diminuare a durerilor consistenta
aproape
normala
27.11.2007
Stare generala
buna
2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 24,
a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia medicului: 25.11.2007
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin regim
-Scobutil -pacientul
deshidratare în 24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa si
+Algocalmin + încearca sa se
zeama de orez), apoi
-pacientul sa nu Papaverina câte o adapteze la
regim alimentar de
devina sursa de fiola din fiecare în noul sau rol,
tranzitie, orez fiert în
infectie pentru injectie declara ca
apa, brânza de vaci,
alte persoane pe intramusculara; durerea nu
carne fiarta, ou fiert
toata perioada mai este chiar
moale; dupa 8 - 10 zile
Furazolidon 4x1/zi
internarii; asa de
se pot introduce laptele
evidenta.
si mezelurile.
-pacientul sa fie
supravegheat 26.11.2007
atent pe tot
-stare generala
timpul
buna simtitor;
internarii;
-scaunele sunt
-pacientul sa
de consistenta
aiba o
semisolida
alimentatie
completa în
circa 10 zile, pe
tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie
investigat si
tratat conform
diagnosticului
pe timpul
internarii
3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul fizic si - 24.11.2007
varsaturi aiba o stare de psihic al pacientului;
-pacientul
confort fizic în
-mentin igiena prezinta
urmatoarele 3
tegumentelor, a greturi si
zile, iar
lenjeriei; varsaturi
disparitia
diareei în timp
-administrez 25.11.2007
de 1-2 zile;
tratamentul antispastic
-pacientul
-pacientul sa fie
declara o
echilibrat psihic
îmbunatatire a
în decurs de 3
starii generale
zile;
26.11.2007
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 24.11.2007
recapete pentru examen
-scaune
echilibrul hidric bacteriologic
diareice
si nutritional în (coprocultura);
1-2 zile
-mentin permanent multiple
legatura cu
25,
apartinatorii
26.11.2007
pacientului;
-frecventa
-încurajez permanent
scaunelor s-a
pacientul;
mai redus
-educ membrii familiei
în privinta dietei
5.Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 24.11.2007
prezinte corpului si notez în tratament
-hipertermie
temperatura foaia de temperatura; antiinfectios
(37,9 0 C)
corporala în recomandat de
-supraveghez
limite normale medic
25,
manifestarile de
în 1-2 zile
26.11.2007
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza,
-termperatura
pulsul, T.A.,
corporala în
comportamentul
limite
pacientului
normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent - 24.11.2007
echilibrat psihic pacientul, încurajân-
-pacientul este
în decurs de 3 du-l;
anxios
zile;
-calculez bilantul
25,
ingesta-excreta;
26.11.2007
-observ permanent
-pacientul
starea pacientului si
începe sa-si
raportez medicului
revina, nu mai
orice modificare
este speriat
aparuta în starea de
sanatate a pacientului;
-încurajez
pacientul sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri care
s-au recuperat foarte
repede
7.Vulnerabili- -pacientul sa-si -respect masurile de - 24.11.2007
tate fata de satisfaca singur prevenire a infectiilor
-pacientul
pericole. nevoile în noscomiale;
respecta
decurs de 3 zile;
Risc de -educ pacientul cu regulile de
transmitere a -pacientul sa nu privire la masurile de igiena
infectiei devina sursa de prevenire a infectiilor
25.11.2007
infectie pentru
alte persoane pe
-pacientul se
toata durata
conformeaza
internarii
regulilor de
igiena
26.11.2007
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de - 24.11.2007
a se odihni. doarma ore favorizare a somnului,
-pacientul
suficiente de semiobscuritate;
prezinta
somn si sa se
-rog ceilalti membri ai scaune
trezeasca
echipei de îngrijire sa diareice, ceea
odihnit în
procedeze asemanator ce îl
decurs de 2-3
pentru a ajuta pacientul împiedica sa
zile
sa se odihneasca;
-la ora de vizita a se odihneasca
pacientilor de catre
25.11.2007
medic, acesta îl anunta
ca mâine va fi externat
-pacientul se
simte mai
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma
26.11.2007
-pacientul
doarme
normal
9.Deficit de -pacientul sa -explic pacientului - 24.11.2007
cunostinte capete orice tehnica
-pacientul nu
medicale cunostinte întreprinsa, scopul si
prezinta
medicale în importanta ei în
interes pentru
termen de 24 procesul de vindecare;
cunostinte
ore si sa
-îi detaliez regimul pe medicale
prezinte
care trebuie sa-l
întelegerea lor
25.11.2007
urmeze pentru
în decurs de 2
recuperarea starii de
zile -pacientul
sanatate;
întreaba
despre
-fac educatie pentru
tratament,
sanatate si cu membri
modalitati de
familiei;
recuperare a
-fac demersurile sanatatii
necesare externarii;
26.11.2007
-însotesc pacientul la
garderoba; -pacientul a
demonstrat ca
-predau pacientul
a acumulat
apartinatorilor
cunostinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.
Numarul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 54 ani, internat pentru stare de sanatate
alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu
stare de sanatate foarte buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent
bilateral, R=20 r/min;
intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de
rata;
-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de

urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobândite pe parcursul spitalizarii;
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea mîinilor

înainte de consumul alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;

-evitarea bauturilor fermentate;
-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu:
Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.
1.Denumire 2.Doz 3.Doz 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicati

a a pe indicatii adverse i
unica 24 ore
1.ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana
larga, cuprinzând
microroganismel
e enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai
la nivelul
lumenului
intestinal,
medicamentul
fiind neresorbabil
- ca urmare nu
apar efecte
secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
2.METOCLOPRAMI 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate produce -nu se
D etiologie variata, efecte administreaza
preventiv în extrapiramidale imediat dupa
(fiole)
chimioterapia , mai frecvent la interventii
antitumorala, copii, tineri si chirurgicale pe
gastropareza batrâni; abdomen
diabeticilor,
-poate simula
adjuvant în
secretia de
explorarea
prolactina,
functionala a
producând
stomacului si
galactoree;
duodenului,
profilaxia
-poate produce
greturilor si
dureri
vomelor
abdominale,
postoperatorii,
diaree
usurarea intubarii
intestinale când
de trecut, sughit,
migrena
3.PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie,
dureri, inclusiv cutanate, alergie la pirazoli
(fiole)
postoperatorii, leucopenie si
colici renale si noduli cutanati
biliare
4.PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii
renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si
duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil,
pancreatita,
dismenoree,
anexita
5.ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie,
dureri, inclusiv cutanate, alergie la pirazoli
(fiole)
postoperatorii, leucopenie,
colici renale si noduli cutanati
biliare
6.SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva-tie, -glaucom;
predominant pe tahicardie,
(fiole) -abdomen acut
aparatul digestiv, somnolenta,
cai urinare, uter diminuarea
reflectivita-tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.

Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile
pacientului
11
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 12 11
9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m
serica sticlute heparinate Eq/l
+
K =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10
-
Cl =94-111 m Eq/l
m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Ca 2+ = 4,7
m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
Fe 3+ =100 m
I 1 =3-8y%
Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %
ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %
ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.

10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
5 - 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal
hematii
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri
diferite
CAPITOLUL III
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colunului.
Am avut sub îngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:

-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.

Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de enterocolita
acuta.
Acestia s-au externat dupa câteva zile în stare foarte buna.
III.2.EVALUAREA FINALĂ
1.Pacientul A.R.:
Vârsta: 27 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
2.Pacientul R.S.:
Vârsta: 49 ani
Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani
3.Pacientul M.T.:
Vârsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente personale patologice: fara importanta
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ sub
forma de crampe.

intestinale.

deshidratare si de adinamie.
probleme.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat difuz, uneori
sub forma de colici.

intestinale.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin cresterea
probleme.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ.

intestinale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.
deshidratare si alte complicatii.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizant.
2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.
3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala.
4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala.
5.Pacientul sa beneficieze de îngrijiri de igiena pe toata perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp
de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata durata internarii.

de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.
de 1 - 2 zile.

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul

internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata durata internarii.

-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
de 1 - 2 zile.

INTERVENŢII AUTONOME:
-Amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, afectiune, receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote
deranjante.
-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T 0 , T.A.), diureza, scaun, greutate corporala.
-Calculez bilantul ingesta - excreta.
-Observ orice modificare aparuta în starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.
-Transport probele de laborator în sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de

orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale;
dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor.
-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si

despre respectarea meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele în functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile
medicului.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore

fixe.
-Calculez ratia calorica pe 24 ore, în functie de activitate si vârsta.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-Încurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei în privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A.,

comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în

starea de sanatate a pacientului.
-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat
foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta

pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.
-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de
izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.

orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert
moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.



foarte repede.

-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de

vindecare.
-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-Însotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de
izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.


orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert
moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.


foarte repede.

-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de

vindecare.
-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-Însotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul în vârsta de 27 Pacientul în vârsta de 49 ani internat Pacientul în vârsta de 54 ani

ani, internat pentru stare de pentru stare de sanatate accentuat internat pentru stare de
sanatate alterata, greata, alterata, greata, voma, durere sanatate alterata, greata,
voma, paloare. abdominala difuza, scaune apoase voma, durere abdominala
multiple si paloare. colicativa, scaune apoase
În urma consultului clinic se
multiple si paloare.
fixeaza diagnosticul În spital se efectueaza examene
clinice si paraclinice în urma carora În spital se efectueaza
se fixeaza diagnosticul. examene clinice în urma
carora se fixeaza
diagnosticul.
RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI:
-regim alimentar echilibrat, -respectarea regulilor de igiena atât -regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor personala cât si alimentara; conform indicatiilor
medicului; medicului;
-evitarea consumului de afumaturi;
-consumul de apa numai de -consumul de apa numai de
la surse sigure, este posibil la surse sigure, este posibil
apa plata; apa plata;
-evitarea consumului de oua care nu
au pe ele data expirarii;
-sa spele ouale înainte de a -fierberea carnii înainte de
le sparge, cu apa, detergent preparare si procurarea ei
-prezentarea periodica la medicul de
si sa nu consume mai ale numai de la surse autorizate;
familie;
oua de rata;
-evitarea consumului de
-revenirea si acutizarea simptomelor
-fierberea carnii înainte de impune prezentarea de urgenta la conserve;
preparare si procurarea ei medic.
numai de la surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte

-evitarea consumului de
ce nu prezinta calitati
conserve;
organoleptice
-evitarea afumaturilor; corespunzatoare;
-evitarea produselor din -respectarea tratamentului

lapte ce nu prezinta calitati medicamentos;
organoleptice
-control periodic la medicul
corespunzatoare;
de familie;
-respectarea tratamentului
-revenirea, acutizarea si
medicamentos, control
prezenta si la alti membri ai
periodic la medicul de
familiei, impune de urgenta
familie, revenirea,
prezentarea la medic
acutizarea si prezenta si la
alti membri ai familiei,
impune de urgenta
prezentarea la medic
Stare generala ameliorata Stare generala buna Stare generala buna
III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta în introducerea unei

sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior.
SCOP
-explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C),
suc pancreatic si secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;

-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea,
compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune

directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor
resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat, de unde apoi vor fi excretate
împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero - hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul

pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;
-aspiratie continua - în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).
GENERALITĂŢI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea cu
continutul sucului duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
PREGĂTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hârtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de masline;
-novocaina;
-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege în functie de scopul

sondajului);
-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul;

-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemâncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul în pozitie sezând la marginea patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;
-i se îndeparteaza proteza (dupa caz);
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
EXECUŢIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mâini;
-îmbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) cât mai aproape de oliva si o introduce cu blândete prin cavitatea
bucala sau nazala pâna în faringe;
-cere pacientului sa respire adânc, cu gura deschisa si sa înghita de câteva ori pâna când
oliva trece în esofag;
-cu miscari blânde ajuta înaintarea sondei pâna la marcajul 45 cm la arcada dentara,
moment în care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns în stomac;
-se aseaza pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos,
coapsele flexate pe bazin;
-se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60 cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de înghitire

a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);
-când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns în duoden (dupa
circa 1 - ½ ore de la patrunderea ei în stomac);
-verificarea pozitiei sondei;
-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a
ajuns în duoden sau s-a încolacit în stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a
ajuns în duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns în duoden, dar poate
fi extras daca ea se afla în stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita
impregnarii cu saruri de plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 - ½ ore de la patrunderea sondei în stomac, la capatul liber al sondei apare bila A,
coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta;
-se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de turmensol;
-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, încalzita la

temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare sau cu o pensa;
-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de culoare

închisa castanie - bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B într-o eprubeta sterila sau pe medii de
cultura pentru examen bacteriologic;
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C,
hepatica (este în cantitate mai mare si se capteaza într-un recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml de aer si se închide capatul liber cu
o pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica

scurgerea continutului ei în faringe sau în cavitatea bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita renala.
Îngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
-i se îndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul în pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;
-se determina cantitatea de bila detinuta;
-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali în timpul senzatiei de varsatura;
-încolacirea sondei în stomac;

-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului

Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vâscoase);
-sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden datorita unui spasm piloric, închiderea si
deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se încearca neutralizarea sucului
acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;
-în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu
ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina,

solutie 1 - 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungita durata sondajului peste 3 ore;
-grabita intrarea sondei;
-depasita durata de executie (3 - ½ ore).
2.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU
EXAMINĂRI HEMATOLOGICE
Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata de tip: EDTA,

Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc în laborator, iar

dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avându-se grija sa nu se formeze
spuma în timpul rasturnarii flaconului.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa.
ETAPELE DE EXECUŢIE ALE PUNCŢIEI VENOASE SUNT:
A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tava medicala acoperita cu un câmp steril se aseaza seringi de diferite marimi, ace
pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte decât cele folosite pentru injectia intra-
musculara, tampoane sterile îmbibate în alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse

substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea recipientilor
sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului
pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza.
În cazul în care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de
calibru mai mic decât la alte persoane.
B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
I se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.
De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei pentru

diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.
I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de

executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia în care trebuie sa se faca punctia.
De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stând întins pe pat în decubit dorsal, însa
daca pacientul este adult si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun.
Recoltarea se face cu manevre blânde si cât mai putin dureroase sau traumatizante pentru
pacient.
C.Pregatirea asistentei la tehnica:

Asistenta medicala se spala pe m
Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mâini, se face badijonarea mâinilor cu alcool de
70%, apoi asistenta medicala sta cu mâinile la aer pâna se evapora alcoolul si îmbraca manusile
sterile.
În timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat în functie de starea sa generala si în

functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar.
Daca pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit

pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama.
Bratul ales pentru punctie va sta în extensie si supinatie si abductie îndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.
Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza vizibilitatea
venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau deschidere chirurgicala pe
vas.
Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu alcool si
se dezinfecteaza cu tinctura de iod.
În cazul în care pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul cu

musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal, cu bratul în extensie, supinatie si
cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de îmbracaminte si în tot acest
timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului.
Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a
bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri când nici dupa aplicarea garoului venele nu se observa si atunci se recurge la
metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate energic cu
degetele pe plica cotului.
Se prinde garoul de capete, se întinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului înspre
cot spre sensul circulatiei de întoarcere.
Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de sânge se face o noua degresare larga a
plicii cotului.
Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel: mâna
stânga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va întinde pielea,
fixându-se astfel vena în momentul punctionarii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.
Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului în sus.
Se punctioneaza întâi perpendicular pe vena cu miscari usoare, pâna se simte senzatia de

cadere în gol, apoi se îndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul în lumenul
vasului; apoi asistenta medicala recolteaza sânge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a
asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.
D.Îngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa punctionarea venei vine sânge în seringa si se desface garoul cu miscari
lente, pentru a nu scoate acul din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon
îmbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de romplast.
E.Reorganizarea locului de munca:
Sângele recoltat se pune în recipiente pregatite anterior recoltarii.
Daca se fac probe serologice, sângele se recolteaza pentru fiecare proba în recipient separat
si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc cât mai repede la laborator.
Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala îsi va spala
mâinile cu apa calda si sapun si îsi va badijona apoi mâinile cu alcool de 70 %.
În cazul în care recoltarea sângelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi

ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un cilindru de
plastic, iar eprubetele sunt special pregatite în fabrici si contin anticoagulant în functie de necesitati.
Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.
ACCIDENTELE PUNCŢIEI VENOASE:
1.Infiltrarea sângelui în tesutul periferic venos cu formare de hematom - se aplica punga cu

gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pâna la disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va retrage putin acul si se

observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si îsi pierde constienta:
-punctia se va întrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei;
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa rece
fata;
-în caz de colaps se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal direct pe podea.
Precautii:
-punctia venoasa se face în conditii de perfecta asepsie;
-la sfârsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea sângelui
n tesutul perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora

a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml sânge pe 4 mg EDTA si se agita
pâna când se obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.
-valori normale Ht:
Barbati 46+ 6 g%
Femei 41+6 g%
-valori normale Hb:
Barbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml

sânge+0,4 citrat de Na, fara staza.
-Valori normale VSH
Barbati 1 - 10 mm/1 h
7 - 13 mm/2 h
Femei 2 - 13 mm h/1 h
12 - 17 mm/2 h
3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient perfect curat,
din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul
macroscopic în conditii cât mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile fecale,
aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii din
plastic sau cutii de chibrituri).
Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze înainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa ce
acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a falsifica si
ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu
ajutorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROBĂ
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material
asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în practica curenta.
Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este
necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.
În principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie

identificabili în scaun, care pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive principale: carne
(fibre musculare) de preferinta în stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si
fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).
Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în care figureaza aceste categorii de
alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA COMPOZIŢIE CANTITATE

Dimineata -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g

Ora 10.00 Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz
-10 g
-unt
-200 g
-lapte
-300 ml
-apa
-1 buc
-ou
Prânz -perisoare -125 g
prajite
-200 g
-piure de cartofi
-10 g
-unt
-100 ml
-lapte
Ora 16.00 -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g

Cina Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI
Scaunul normal este format în proportie de 2/3 din produsele elaborate la nivelul tubului
digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce alcatuiesc
flora intestinului gros normal.
În conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100 - 200
gde materii fecale de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o consistenta
pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu
diametru de 2, 5 - 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza între 6,8
- 7,3.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMINĂRI BIO - CHIMICE
Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de sânge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.
1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de sânge simplu sau 2 ml sânge + 4

ml florura de Na uscat;
-valori normale: 0,8 - 1,20 g%
2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge simplu cu seringa de plastic;
-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge;
-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.
TGP 2 - 16 U.I.
4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge;
-valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0

5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat
de potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde
Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11
6)Timpul de sângerare si timpul de coagulare - se face prin punctie capilara în lobul

urechii, respectiv în degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hârtie de filtru, lame de
sticla.
7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima misciune a zilei, într-o
sticluta sterila;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
-Ph acid;
-densitate 1010 - 1025;
-urobilinogen normal;
-sedimente - rare epitelii;
-leucocite - foarte rare;
-albumina - absenta;
-glucoza - absenta;
-pigmentii biliari - absenti.
8)Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari se fac prin punctie

capilara.
ETAPE DE EXECUŢIE:
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu câmp steril se aseaza:
seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile îmbibate cu alcool sau iod, comprese uro, manusi
sterile, lame de sticla sterile, hârtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca în dimineata

recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti doar

o mica întepatura, ca de tântar.
Punctia capilara se va face cu pacientul sezând pe scaun în cazul în care acestuia nu îi este
teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, când starea de sanatate nu este tocmai favorabila.
c)Participarea asistentei la tehnica - începe cu spalarea atenta pe mâini cu apa calda si

sapun, apoi asistenta va sta cu mâinile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0.
Dupa uscarea mâinilor la aer, asistenta va îmbraca manusile sterile.
Când se recolteaza sânge capilar este foarte important sa avem temperatura constata de 18 -
20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica.
Înteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea naturala a lui
si se face printr-o miscare sigura a degetului în partea laterala externa a degetului, iar la sugari si la
copiii mici se înteapa calcâiul sau fata plantara a halucelui-
TEHNICA PROPRIU - ZISĂ:
Daca extremitatile pacientului sunt reci, încalzim mâna lui într-un vas cu apa calda sau
masam usor locul de punctie.
Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adâncime de 2 - 3 mm.
Aceasta ajuta la venirea spontana a sângelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.
Prima picatura de sânge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa.

Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira în pipete
pregatite sau cu hârtia de filtru.
Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le
contamina cu microbii nostri.
Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de sânge, se aseaza pe lama principala, apoi
pe o alta lama asezata pe prima, înclinata la un unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre capatul
opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.
Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui

pacientului sau un numar de ordine.
9)Îngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon îmbibat cu alcool, pentru
care se aplica un pansament urgo.
Pacientul va ramâne în pat 5 minute, apoi este condus în salon.
Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de sânge recoltate vor fi trimise imediat la
laborator.
1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale:
-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;
-femei 4 - 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 150.000 - 400.000/mm
3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 1
4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm
Forma leucocitara:
-neutrofile nesegmentate 0 - 5%
-neutrofile segmentate 45 - 70 %
-limfocite 20 - 40 %
-bazofile 0 - 1 %
-monocite 1 - 3 %
5.Timpul de sângerare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1
6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1
BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti - Editura
Medicala
2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura
Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri corespunzatoare nevoilor

fundamentale, Lucretia Titirica - Editura Viata medicala româneasca
5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu
Borundel - Bucuresti - Bic All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976
8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis
10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului
11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura Academiei, Bucuresti.

Enterocolita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enterocolita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL LUCRĂRII

A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu

A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie

A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare

A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita

A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie

A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolita

A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic

A7.Educatia pentru sanatate

B.Planul de îngrijire al pacientilor cu enterocolita

B2.Analiza si interpretarea datelor

B4.Aplicarea planului de îngrijire

APARATUL DIGESTIV - NOŢIUNI DE

Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si

Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:

Fiecare segment prezinta caracteristici speciale în alcatuirea lor. Cu toate acestea, în

STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI DIGESTIV

1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinzând de functiile pe care le îndeplinesc

Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul supramezocolic, având în partea de sus,

Prezinta trei portiuni:

-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;

Intestinul subtire are doua portiuni:

-duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava,

Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina în fosa ileaca dreapta a

Intestinul gros prezinta trei portiuni:

-colonul transvers - care începe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pâna la

-colonul descendent - care începe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid, în

Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului

Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.

a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective,

b)Mecanismele pasive sunt:

-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica.

Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi în prima parte a intestinului

Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin

-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;

-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;

-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul cu

Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul intestinului subtire si a

Absorbtia vitaminelor - se face în functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile

În urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de

La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. În

Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale,

Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol în formarea si progresia

Procesul de putrefactie se desfasoara în partea a doua a colonului transvers si în colonul

Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, având o lungime de 15 - 20 cm.

-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;

-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.

GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;

Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;

I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.

a)Digestia fizica a alimentelor consta, în primul rând, în înmuierea acestora.

Alimentele, desi contin întotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite

b)Digestia chimica a alimentelor consta într-o simplificare a moleculelor substantelor

Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important în transformarea chimica a alimentelor,

FERMENŢII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive. Sunt

Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se grupeaza

-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau

-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza,