Sunteți pe pagina 1din 12

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

GENERALIST ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU MENINGITĂ

COORDONATOR
PROF. INSTR.:
SERENCIUC NICOLETA

ABSOLVENT

CIUCIOIU CRISTIAN
Definiţie

Meningită acută este o afecţiune infectocontagioasă


caracterizată prin inflamaţia meningelor provocate de
diverşi agenţi infecţioşi, cu semne şi simptome de
boală generală acută cu o evoluţie variabilă de la
vindecare şi până la letalitate.
Epidemiologie

 Aceasta diferă după agentul cauzal, atât ca incidenţă sezonieră, cât şi


ca distribuţie pe grupe de vârstă.
 Sursa de infecţie care produce meningită diferă - la meningitele cu
Enterovirusuri sursa se face pe cale digestivă, la Mixovirusuri pe cale
aeriană, la Arbovirusuri prin înţepături de artropode, la meningita din
boala ghearelor de pisică prin zgârieturile produse de acest animal.
 Incidenţa sezonieră este în funcţie de modul de transmitere şi în
special de fiecare agent etiologic în parte. Acelaşi lucru se poate
afirma şi despre repartiţia pe grupe de vârstă.
Etiologie

 De obicei, meningita este cauzată de virusuri sau bacterii


precum Neisseria meningitidis (cunoscută ca şi meningococ) şi
Streptococcus pneumoniae (pneumococul). Meningita mai poate fi
cauzată şi de alte microorganisme sau de alte condiţii.
 În cazuri rare, fungii, paraziţii, tuberculoza şi organismele ce
provoaca sifilis şi boala Lyme pot provoca meningita.
 Infecţia se poate dezvolta de asemenea şi ca o complicaţie a altor
afecţiuni, a unei răni (în particular a cutiei craniene sau a feţei) sau a
unei intervenţii chirurgicale pe creier.
Manifestări clinice
 Meningita este caracterizată printr-un debut brusc cu:

 cefalee,
 febră până la 380C,
 frison, fatigabilitate,
 slăbiciune generală,
 vărsături,
 fotofobie,
 poziţie antalgică,
 redoarea cefei,
 semnul Brudzinski de intensitate medie,

 Uneori sunt reprezentate de: ameţeli, mialgii, lombalgii, artralgii, angină, semne de
hipertensiune intracraniană cerebrală, iritabilitate, somnolenţă, convulsii, delir,
comă, respiraţie neregulată.
DIAGNOSTICUL CLINIC

 Se stabileşte luarea corectă a semnelor meningiene (anamneza).


Datele epidemiologice clinice şi rezultatele examinărilor paraclinice
sunt informaţii furnizate de examenul L.C.R.

 Diagnosticul de certitudine , etiologic, îl furnizează numai


laboratoarele de virusologie (pentru precizarea etiologiei este necesară
cercetarea virusului în materii fecale, spălături nazofaringiene, L.C.R.,
sânge).
 Deosebit de important este că diagnosticul pozitiv să fie făcut cât mai
precoce. Întârzierea diagnosticului poate duce la deces sau la
vindecare cu mari sechele neuropsihice mai ales la copii mici
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

 Cel mai important, trebuie făcut cu meningismul bacterian (prezenţa


sindromului meningian, fără a exista modificări citologice şi
biochimice ale LCR-ului) – meningită bacteriană, meningite virale,
hemoragia subarahnoidiană, tumori cerebrale, abcese cerebrale.
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Ca investigaţii, se practică:
 recoltarea L.C.R. în scop de diagnostic pentru examenul citologic,
citobacteriologic şi biochimic.
 examenul sângelui pentru:
 Hemoleucogramă
 V.S.H.
 Glicemia
 Uree sanghină
 Determinarea transaminazelor TGP, TGO
 examen sumar de urină
 urocultură
 recoltarea de materii fecale
 recoltarea de secreţii nazofaringiene prin spălătură
 examen neurologic
 examen radiologic, electroencefalogramă
 tomografia computerizată
 examenul fundului de ochi
TRATAMENTUL
 Tratamentul profilactic: se realizează prin izolarea bolnavului, educaţia
sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor, igienă corespunzătoare.

 Tratamentul curativ sau medicamentos: este obligatorie internarea


bolnavului în spital, precum şi izolarea acestuia de alte boli
infectocontgioase. Tratamentul medicamentos este conform prescripţiilor în
funcţie de etiologie. De asemenea, acesta mai este şi în funcţie de
antibiogramă. Tratamentul simptomatic se face cu antialgice, sedative,
antitermice, antiinflamatorii, antiemetice, vitaminoterapie, corticoterapie,
oxigenoterapie (unde este cazul). Pe lângă tratamentul medicamentos, se mai
pot efectua cu rol decompresiv puncţii rahidiene.

 Tratamentul igieno-dietetic: se va asigura un repaos la pat,


îndepărtarea tuturor factorilor generatori de boală, fără consum de alimente
iritante şi excitante a Sistemului Nervos Central, bogat în vitamine.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
ROLUL SPECIFIC constă în:

 efectuarea anchetelor epidemiologice în focar;


 efectuează tehnici specifice de aplicare a seroterapiei şi a imunoglobulinelor;
 creează confort, condiţii de mediu corespunzătoare: temperatură, linişte,
luminozitate; (lumina să nu fie puternică), ventilaţie, pat şi lenjerie (lenjeria să fie
schimbată ori de câte ori este nevoie), repaus fizic şi psihic;
 evaluarea şi înregistrarea în foaia de temperatură a valorilor obţinute ale pulsului,
respiraţiei, T.A., diurezei, scaunului, greutăţii corporale etc.;
 pregăteşte bolnavul şi materialele necesare unor investigaţii, că de exemplu puncţia
lombară;
 asigură un mediu de siguranţă şi încredere;
 aplică tehnici specifice de prelevare a produselor patologice şi biologice pentru
însămânţare pe medii de cultură, pentru frotiuri sau pentru examenele de laborator;
 administrează tratamentul medicamentos specific prescris de medic, respectând
calea, doza, orarul, zona de elecţie;
 efectuarea mobilizării active şi pasive a bolnavului;
 asigurarea unui regim igieno-dietetic specific, fără consum de alimente iritante şi
excitante ale Sistemului Nervos Central.
CAZ CLINIC
Pacienta I.S. în vârstă de 17 din mediul urban, fără AHC semnificative , în APP
cu Sinuzită în 2003 şi Apendicectomie în 2005.
SEMNE SUBIECTIVE: pacienta prezintă fotofobie, redoarea cefei, ameţeli,
disconfort manifestat prin greţuri, inapetenţă.
SEMNE OBIECTIVE: pacienta prezintă facies crispat, greţuri, vărsături,
postură inadecvată, hipertermie, buze uscate, cefalee şi gemete.
ISTORICUL BOLII: debut sub formă de viroză respiratorie, în urmă cu 4-5
zile, manifestate prin cefalee, hipertemie, disfagie (stare patologică cu dureri
musculare, însoţite de pronunţată senzaţie de oboseală, întâlnită în perioada
de început a unei boli infecţioase - gripă).
Fiind la şcoală la orele de curs şi simţindu-se extrem de rău, pacienta s-a
prezentat pentru consult, la cabinetul medical al şcolii, unde, medicul, în
urma investigaţiilor, i-a dat bilet de trimitere la secţia de Contagioase.
Asistenta medicală de la cabinet i-a măsurat şi înregistrat funcţiile vitale:
TA=110/80, T =38,8°C, P=80, R=23, după care a anunţat Serviciul
ambulatoriu şi a fost transportat la secţia de Contagioase.
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningită acută de etiologie virală
INTERVENŢII
PROBLEMA OBIECTIVE PE
NEVOI PERTURBATE AUTONOME ŞI EVALUARE PARŢIALĂ
MANIFESTĂRI TERMEN LUNG ŞI
DELEGATE
SCURT
Nevoia de a evita pericolele - pericol de infecţie şi TS - pacienta să nu mai - asigur repaos la pat şi-i - în urma investigaţiilor
apariţia complicaţiilor prezinte dureri în recomand să se liniştească mele, pacient se simte mai
cauzate de infecţie următoarele ore - îi creez un microclimat bine, durerile s-au mai
- redoarea cefei, fotofobie, TL - pacienta să-şi corespunzător diminuat
febră moderată, ameţeli, îmbunătăţească starea de - cu rol delegat, recoltez
- pacienta este în afara
greţuri, anxietate sănătate analize pentru laborator: 2 ml
oricărui pericol:
de sânge pe substanţă
anticoagulat (EDTA) pentru TA=100/ 70 mmHg
hemoleucogramă P=80/min
- îi înregistrez funcţiile vitale R=23/min
şi vegetative, notându-le în T=38,2°C;
foaia de temperatură
- cu rol delegat, administrez
medicaţia prescrisă de
medic: HHC i.v. 100 mg

Nevoia de a-şi menţine - imposibilitatea de a păstra TL - pacienta să aibă o - cu rol delegat, administrez - în urma intervenţiilor mele,
temperatura corpului în limite temperatura corpului în temperatură a corpului în medicaţia prescrisă de medic i-a mai scăzut temperatură cu
normale limite normale limite normale (antitermice, analgezice) 0,8 °C, înregistrându-se o
- febră moderată, TS - pacientei să-i scadă pentru diminuarea febrei şi a stare nefebrilă:
hipertermie, buze uscate, temperatura în următoarea durerii: 1 f (2 ml) T=37,9°C
tegumente fierbinţi, oră cu 1,8°C Algocalmin şi 1 tb (500 mg) - obiectiv personal atins
transpiraţie Paracetamol

Nevoia de a elimina - dezechilibru hidro- TS - pacienta să nu mai verse - aşez pacienta în decubit - în urmă administrării de
electrolitic, vărsături, în următoarea oră lateral, la marginea patului, antiemetice, se observă o
oligurie şi transpiraţie - pacienta să-şi menţină o cu capul într-o parte şi captez uşoară ameliorare a
stare de confort şi de bine, vărsăturile vărsăturilor
fără vărsături - cu rol delegat, administrez - pacienta s-a mai liniştit
tratamentul medicamentos - obiectiv parţial atins
antiemetic ( 1 f de 2 ml i.v. )
Metoclopramid

S-ar putea să vă placă și