Sunteți pe pagina 1din 37

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH.

ASACHI” IAŞI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ
APLICATĂ

MANAGEMENTUL PRODUCŢIEI
ELECTRICE

Îndrumător:
Pîslaru Marius

Studenți:
Antoche Daniel
Gherasim Laurențiu Costel
Crăciun Alin
Luca Catalin
Aparat de aer
condiționat

2
CUPRINS:

1. Analiza funcțională

2. Stabilirea importanței relative a funcțiilor

3. Dimensionarea tehnică a funcțiilor

4. Dimensionarea economică a funcțiilor

5. Analiza sistematică a funcțiilor

6. Concluzii

7. Bibliografie

3
Aparat de aer condiționat Whirlpool Slim AMD 055 Inverter Plus

Principiul de funcționare și elemente componente

Aparatele de aer condiționat cele mai comune și mai des întâlnite sunt cele de tipul split.
Termenul "split" provine din limba engleză și poate fi explicat prin termeni ca: "împărțit",
"divizat", "despicat", etc. Cu alte cuvinte, aparatele de aer condiționat de tipul split se numesc
astfel pentru că sunt "împărțite" în două unități: unitatea exterioară și unitatea interioară.

Având în vedere că acest tip este unul dintre cel mai des întâlnite modele, vom explica în cele ce
urmează principiul de funcționare al aerului condiționat având în vedere un sistem split.

Pentru a înțelege cum funcționează un aparat de aer condiționat, trebuie înlăturate încă de la
început două idei preconcepute și, evident, greșite:

1. Aerul rece generat de unitatea interioară nu provine din exterior; cu alte cuvinte, nu există
niciun transfer de aer între unitatea exterioară și unitatea interioară prin intermediul

4
tuburilor care conectează respectivele unități. Singurul transfer care are loc între cele două
unități este un transfer de căldură, care este cu totul altceva;

2. Unitatea interioară nu produce aer rece; unitatea interioară recirculă aerul cald din interior
pe care îl răcește și îl retransmite răcit înapoi în interior.

Acestea fiind punctate încă de la început, înțelegerea funcționării aerului condiționat pleacă de la
principiul fundamental care arată că există un transfer de căldură de la o zonă caldă către o zonă
mai puțin caldă (rece). Totodată, elementelor fundamentale care se găsesc în fiecare din cele două
unități ale unui aparat de aer condiționat sunt:

 Unitatea exterioară cuprinde: compresor, condensator, ventilator, rezervor pentru agentul


refrigerent;
 Unitatea interioară cuprinde: ventilator, vaporizator, filtru, elemente de control la distanță
(remote).

Agentul refrigerent este o substanță cu proprietăți speciale care trece din starea solidă la starea
gazoasă în anumite condiții, fapt care facilitează transferul de căldură de la cald la rece. Cel mai
des întâlnit tip de agent refrigerent este freonul.

În rezervorul situat în unitatea exterioară, agentul refrigerent este rece și se găsește în stare
lichidă. Acest lichid rece ajunge în vaporizatorul situat în unitatea interioară (vaporizatorul este
un dispozitiv construit din țevi prin care circulă agentul refrigerent). Datorită mișcării
ventilatorului din unitatea interioară, aerul cald intră în unitatea interioară, este filtrat, răcit în
contact cu vaporizatorul și apoi eliberat din nou în interior ca aer rece.

Astfel, la nivelul vaporizatorului are loc transferul de căldură de la aerul din interior către agentul
refrigerent. Pe măsură ce agentul refrigerent preia căldura aerului din interior, își pierde starea
lichidă și devine un gaz rece cu presiune mică. Cum aparatul de aer condiționat este un circuit
închis, este nevoie ca agentul refrigerent care are acum presiune mică și stare gazoasă să redevină
din nou un lichid rece, pentru a începe un nou circuit de răcire.

Starea lichidă nu poate fi atinsă decât dacă crește presiunea gazului. Astfel, compresorul
transformă gazul rece cu presiune mică într-un gaz fierbinte cu presiune mare.

La nivelul condensatorului și sub acțiunea ventilatorului, gazul fierbinte aflat la presiune mare
este răcit, căldura este eliminată în exterior, iar agentul se transformă în stare lichidă și ajunge din
nou în rezervor de unde începe un nou ciclu de răcire în vaporizator.

Totodată, în tot acest circuit se mai ține cont ca prin transferul de căldură al aerului din interior,
apa aflată în aer condensează și este eliminată în exterior.

5
Pe scurt, instalația funcționează astfel: agentul frigorific este comprimat în compresor, răcit în
condensator, apoi, prin ventilul de laminare i se micșorează presiunea, după care se destinde în
vaporizator și ajunge iarăși în compresor, de unde ciclul se reia.

Detalii tehnice:

Brand compresor: GREE  Minim: 3070 Btu/h

Greutate unitate exterioară (kg): 28.5  Standard: 11942 Btu/h

Greutate unitate interioară (kg): 10.5  Maxim: 13784 Btu/h


Dimensiuni unitate exterioară (mm): 690 x Capacitate de încălzire:
540 x 320
 Minim: 2608 Btu/h
Dimensiuni unitate interioară (mm): 954 x
320 x 159
 Standard: 10700 Btu/h
Temperatura ambientală maximă exterior
(°C): 43  Maxim: 19120 Btu/h

Temperatura ambientală maximă interior Putere consumată:


(°C): 32
 la răcire: MAX 1250 W/h ~ MIN 280
Temperatura ambientală minimă exterior
(°C): -10 W/h

Culoare unitate exterioară: Alb  la încălzire: MAX 1780 W/h ~ MIN

Culoare unitate interioară: Alb 370 W/h

Zgomot unitate exterioară (dB): 62 Intensitate curent:

Zgomot unitate interioară (dB): 34  la răcire: 6.5 A

Agent de răcire: R410a  la încălzire: 6.0 A

Lungime cablu de alimentare (m): 1.5 Caracteristici energetice:

Instalare inclusă: DA  EER: EER 3.24 ~ SEER 5.4

Capacitate de răcire:  COP: COP 3.8 W/W ~ SCOP 3.4

6
Debit de aer: Deumidificare: 1.4 l/h

 Interior mc/min(CFM): 12 Tip filtru: Antibacterian

 Exterior mc/min(CFM): 27 Inverter: Da

Număr trepte ventilator: 7 Kit instalare inclus: Nu

Afișaj: LED Telecomandă: D

1. Analiza funcțională

În mod normal, funcţiile produsului reprezintă însuşirea elementară, care conferă în mod
direct sau indirect utilitate şi valoare produsului.
Pentru conceperea produsului este necesară găsirea principalelor funcţii ale produsului, pe
care utilizatorul trebuie să le regăsească în produs. În continuare, vom prezenta funcţiile
identificate în urma analizării produsului : APARAT DE AER CONDIȚIONAT.

Funcții:

1. Este fiabil ( proprietatea aparatului de a-ș îndeplini funcția, în condiții date și de-a lungul
unei perioade date.)
2. Este mentenabil ( proprietatea aparatului de a fi întreținut și reparat cu ușurință.)
3. Rezistă la agenți mecanici ( Rezistență la: zdruncinături, vibrații, șocuri, căderi, lovituri.)
4. Rezistă la agenți atmosferici ( Proprietatea aparatului de a funcționa în condiții de variații
de temperatură, umiditate, presiunea atmosferică.)
5. Poarta informații înscrise pe aparat.
6. Permite conectarea la o rețea uzuală: 230V/ 50Hz;
7. Are aspect estetic
8. Asigură condiții ergonomice de lucru ( au în vedere parametrii tehnici, precum: poziția
față de echipamentul acționat, necesitatea echipamentelor speciale de racordare la utilaje
antrenate.)
9. Prezintă funcții automate (sleep-mode, auto-restart, anti-îngheț, răcire rapidă)

7
10. Filtrează aerul ( Proprietatea de absorbție a prafului, fumului și a substanțelor nocive din
aer.)
11. Afișează informații pe ecranul LCD aflat în dotare.
12.Prezintă funcția de răcire ( Transformarea energiei electrice prin lucru mecanic in energie
termica , aer rece)

13. Prezintă funcția de încălzire ( Transformarea energiei electrice prin lucru mecanic in
energie termica , căldura)

14. Prezintă funcția de temporizare ( permite pornirea sau oprirea unui aparat de aer
condiționat la o oră prestabilită)
15. Ventilează aerul (prin care se realizează uniformizarea temperaturii în încăpere)
16. Asigură electrosecuritatea ( Proprietatea aparatului de a oferi protective împotriva
electrocutării

Sondaj de funcţionalitate a aparatului de aer condiţionat

1. Care este importanta relative a functiilor, intr-o grila de maximum 100 puncte?

Pentru stabilirea importantei relative a functiilor in cadrul aerului conditionat s-a realizat
un sondaj de opinie in randul unui esantion de utilizatori.

Pe o scara de la 0-100 ce nota acordatii fiecarei functii enumerate mai jos :

12. Este fiabil ( proprietatea aparatului de a-ș îndeplini funcția, în condiții date și de-a lungul
unei perioade date.)
13. Este mentenabil ( proprietatea aparatului de a fi întreținut și reparat cu ușurință.)
14. Rezistă la agenți mecanici ( Rezistență la: zdruncinături, vibrații, șocuri, căderi, lovituri.)
15. Rezistă la agenți atmosferici ( Proprietatea aparatului de a funcționa în condiții de variații
de temperatură, umiditate, presiunea atmosferică.)
16. Poarta informații înscrise pe aparat.
17. Permite conectarea la o rețea uzuală: 230V/ 50Hz;
18. Are aspect estetic

8
19. Asigură condiții ergonomice de lucru ( au în vedere parametrii tehnici, precum: poziția
față de echipamentul acționat, necesitatea echipamentelor speciale de racordare la utilaje
antrenate.)
20. Prezintă funcții automate (sleep-mode, auto-restart, anti-îngheț, răcire rapidă)
21. Filtrează aerul ( Proprietatea de absorbție a prafului, fumului și a substanțelor nocive din
aer.)
22. Afișează informații pe ecranul LCD aflat în dotare.
17. Prezintă funcția de răcire ( Transformarea energiei electrice prin lucru mecanic in energie
termica , aer rece)

18. Prezintă funcția de încălzire ( Transformarea energiei electrice prin lucru mecanic in
energie termica , căldura)

19. Prezintă funcția de temporizare ( permite pornirea sau oprirea unui aparat de aer
condiționat la o oră prestabilită)
20. Ventilează aerul (prin care se realizează uniformizarea temperaturii în încăpere)
21. Asigură electrosecuritatea ( Proprietatea aparatului de a oferi protective împotriva
electrocutării)

2. Lista functiilor propuse de noi este corecta si completa?


…………………………………………………………………………………………
3. Care sunt in opinia dumneavoastra principalele cerinte pe care trebuie sa le satisfaca un
aer conditionat?
………………………………………………………………………………………….
4. Precizati punctele tari si punctele slabe pe care trebuie sa le aiba un aer conditionat.
………………………………………………………………………………………….

Va multumim pentru timpul acordat!

9
2.Stabilirea importanței relative a funcțiilor

Rezultatele investigației statistice

10
11
3.Dimensionarea tehnică a funcțiilor
1. Fiabilitatea

Fiabilitatea a apărut ca efect al importanţei deosebite pe care au căpătat-o problemele


siguranţei în funcţiune a echipamentelor industriale, dispozitivelor şi componentelor, constituind o
tehnică de vârf, indispensabilă ingineriei. Funcţionarea unui produs este limitată de apariţia unei
abateri sau a unui defect. Din acest punct de vedere, fiabilitatea poate fi privită şi ca o ştiinţă a
defectelor.

Se defineşte conceptul calitativ al fiabilităţii, drept aptitudinea unui sistem, bloc, produs,
element, etc. de a-şi îndeplini corect funcţiunile prevăzute pe durata unei perioade de timp date, în
condiţii de exploatare specificate.

Potrivit definiţiei funcţiei de fiabilitate, îi va corespunde expresia:

R(t) = p(t) = Prob(t>T)


unde: p(t) - este probabilitatea de bună funcţionare, adică însăşi funcţia de fiabilitate;

t - variabila timp;

T - o limită precizată a duratei de bună funcţionare.

Pentru determinarea utilității intrinseci, vom considera:

Xmin = 2 ani;

Xmax = 4 ani;

X = 3 ani, unde: Xmin este durata minimă de viață, Xmax este durata maximă de viață, iar X este
durata de viață considerată de noi.

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

2. Mentenabilitate

Acest cconcept se poate aplica la produse complexe, la care elementele defecte pot fi înlocuite
cu altele noi, produsele au caracter reparabil şi sunt denumite cu funcţie repetată sau sisteme cu
reînnoire (restabilire).

Exprimarea cantitativă a acestui concept se face ca şi în cazul fiabilităţii:

tr
M ¿)=
Tr

unde:

12
tr - este timpul de restabilire (se consideră 18 ore);

Tr - este o limită impusă duratei de restabilire (se consideră 24 ore);

M(tr )- este funcţia de mentenabilitate.

Ansamblul tuturor acţiunilor tehnico-organizatorice necesare, efectuate în scopul menţinerii


sau restabilirii unui produs în starea de îndeplinire a funcţiei curente, poartă numele de mentenanţă.
Personalul şi baza materială, necesare acestor acţiuni, constituie suportul mentenanţei.

Ca şi fiabilitatea, mentenabilitatea se crează încă în procesul de concepţie al produselor, între


problemele care trebuie să-și găsească soluţionarea, cu prilejul studiilor de model, cele mai
importante fiind:

- asigurarea accesibilităţii, adică crearea posibilităţii de montare;

-demontare a oricărui element component şi măsurarea directă, pe produs, a unor mărimi


fizice, în condiţii de timp şi efort minim;

- determinarea defecţiunilor tipice care pot avea loc, modul şi mijloacele de înlăturare rapidă a
acestora;

- asigurarea unui timp minim de remediere a oricărei defecţiuni.

18
M ¿)= = 0.75.
24

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

3. Rezistența la agenți mecanici

Rezistența la zdruncinături este determinată de următorii parametri: frecvența și accelerația


maximă a zdruncinăturilor.

Măsuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi componentelor nestructurale din


instalaţiile de ventilare/ climatizare.

Proiectarea antiseismică  a componentelor unei instalaţii pentru ventilare sau climatizare din
cadrul unui proiect tehnic se face de proiectantul de specialitate în colaborare cu specialistul în inginerie
civilă, funcție de cerinţele proiectului tehnic  şi de destinaţia clădirilor.

Pentru satisfacerea cerinţelor de performanţă seismică, categoriile de componente nestructurale


reprezentând echipamente  şi elemente din alcătuirea instalaţiilor de ventilare / climatizare trebuie să fie

13
proiectate şi executate astfel încât să rămână stabile şi să‐şi păstreze integritatea fizică şi, după  caz, să‐şi
păstreze funcţionalitatea, sub acţiunea forţelor şi deplasărilor produse de efectele acţiunii seismice.

F−F min
u' =
F max−F
min

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

4. Rezistența la agenți atmosferici

Această funcție este determinate de măsura în care aparatul poate fi utilizat în condiții de variații
de temperatură, umiditate, presiune atmosferică.

Utilitatea funcției poate fi apreciată printr-o corelație multiplă liniară în raport cu :

t - temperatura minimă

T - temperatura maximă

UM - umiditate maximă

Um -umiditate minimă

PM –presiune atmosferică maximă

Pm-presiune atmosferica mică

Ca – concentrația substanțelor nocive din atmosferă

u 4=αt + βT +γU +δP+ ε C a = 0,55


Pentru aparatul de aer condiționat valorile parametrilor de mai sus sunt :

t = -5 grade C; T= 40 grade C; UM= 80% ; PM=1100x103Pa ; Pm=650x103 Pa

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

5. Funcția informativă

Utilitatea acestei funcții se apreciază prin numărul de informații înscrise pe aparat, deci este egală
cu unitatea.

14
Astfel, avem relația: U5= N / Nmax , unde:

N – nota (media) obținută de aerul condiționat;

Nmax – nota maximă posibilă.

N = 66.56

N = 100

U5=66.56/100=0.6656

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

6. Conectarea la o rețea uzuală (230V; 50Hz)

Aparatul de aer condiționat este dotat cu un cordon cu lungimea de 1.5 metri ce ușurează
conectarea acestuia la rețea. În consecință, apreciem utilitatea acestei funcții egală cu unitatea.

7. Aspectul estetic

Un aparat de aer condiționat trebuie să fie mai mult decât un simplu aparat care răcește aerul. Un
aparat de aer condiționat trebuie să fie plăcut din punct de vedere estetic.

Funcția este subiectivă, iar utilitatea acesteia poate fi apreciată prin note acordate de cei interesați
în achiziționarea unui aparat de aer condiționat.

Astfel, avem relația: U7 = N / Nmax , unde:

N – nota (media) obținută de aerul condiționat;

Nmax – nota maximă posibilă.

N = 52.81

N = 100

52.81
U7 = = 0.5281
100

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

8. Funcția ergonomică de lucru

Alegerea celei mai bune poziții de instalare este unul dintre principalii factori pentru asigurarea
siguranței condițiilor ergonomice de lucru. De aceea, este important ca unitatea interioară:

 Să nu se afle în apropierea surselor de căldură sau abur;

15
 Trebuie instalată într-un loc unde să se realizeze o corectă circulație a aerului în încăpere;
 Să fie instalată într-un loc unde se poate efectua cu ușurință golirea țevilor;
 Trebuie să se găsească o poziție convenabilă pentru evitarea zgomotelor;
 Să nu se instaleze în vecinătatea cadrului ușii, pe când unitatea exterioară trebuie fixată pe un
perete rigid din beton.

La temperatura ridicată din cameră contribuie diverși factori, cum ar fi numărul de persoane aflate în
cameră, câte dispozitive electronice (laptop, televizor, etc.) funcționează, etajul la care se află și poziția
față de soare, în dierite momente ale zilei.

Posibilitatea de a fi acționat prin intermediul telecomenzii reprezintă un parametru ergonomic de care


aparatul de aer condiționat dispune. Distanța maximă de comunicare este de aproximativ 7 metri.

Utilitatea acestei funcții, se poate aprecia, la fel ca și în cazul aspectului estetic, cu ajutorul aceleiași
formule, U8 = N / Nmax .

N – nota (media) obținută de aerul condiționat;

Nmax – nota maximă posibilă.

N = 48.13

N = 100

48.13
U8 = = 0.4813
100

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

9. Funcția automată

Funcția automată - permite atingerea celui mai bun randament, atât în ceea ce privește consumul,
cât și temperatura, indiferent dacă aparatul de aer condiționat funcționează pe încălzire sau pe răcire.
Temperatura şi viteza ventilatorului sunt reglate automat în baza temperaturii detectate în încăpere.

Astfel, avem relația: U9 = N / Nmax , unde:

N – nota (media) obținută de aerul condiționat;

Nmax – nota maximă posibilă.

N = 62.81

N = 100

U = 62,81/100 = 0,6281

16
(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

10. Funcția de filtrare a aerului

Filtrele aerului condiționat fac diferența în calitatea aerului filtrat. Acestea au rolul de a filtra
aerul și a opri virușii și microbii să ajungă în aerul ce îl respiri. Odată trecuți de filtru, aceștia vor ”găsi ”
locul ideal pentru dezvoltare datorat combinației de umezeală, întuneric și aer rece. Mirosul apăsător și
deranjul sunt două semne de luat în calcul pentru a schimba filtrele sau a le curăța.

Tip filtru aparat descris: filtru antibacterian care asigură purificarea aerului de diverși microbi.

Sistemul de filtrare la un aparat de aer condiționat este important, de el depinzând calitatea aerului
din interior. Pentru funcționarea optimă a aparatului, filtrele trebuie curățate periodic (cele lavabile) sau
înlocuite (cele consumabile).

Astfel, avem relația: U10 = N / Nmax , unde:

N – nota (media) obținută de aerul condiționat;

Nmax – nota maximă posibilă.

N = 49.06

N = 100

U10=49.06/100=0.4906

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

11. Afișarea informațiilor

17
Aparatul de aer condiționat este prevăzut cu ecran care afișează informații despre modurile de
funcționare pe care le are în dotare. Câteva dintre acestea sunt:

- Al 6-lea simț
- Senzorii monitorizează permanent ambientul, aparatul combinând funcțiile (răcire, încălzire,
dezumidificare, ventilare) astfel încât să fie atinse condițiile optime în încăpere. Se pot face
mici ajustări.

- Cold Plasma Generator


- Utilizează tensiune înaltă pentru distrugerea bacteriilor și a virușilor.

- 1W Stand-by
- Consum cu până la 66% mai mic în stand –by, fără consum pe timp de noapte (când display-
ul este oprit).

- Power Save
- Odată funcția activată aparatul ajustează automat temperatura setată pentru răcire, pentru a
asigura un consum optim de energie și un mediu confortabil pentru utilizator.

18
- Autocurățare
- La oprirea aparatului, se trece automat pe încălzire și se usucă vaporizatorul.

Utilitatea acestei funcții se apreciază prin numărul de informații înscrise pe aparat, deci este egală
cu unitatea.

Astfel, avem relația: U11 = N / Nmax , unde:

N – nota (media) obținută de aerul condiționat;

Nmax – nota maximă posibilă.

N = 60.94

N = 100

U11=60.94/100=0.6094

(Sursa;http://www.reparatiiaerconditionat.com)

12. Funcția de răcire

BTU/h (British Thermal Units per oră) este o masură de calcul pentru puterea de răcire a aparatului,
exprimată, în general, la alte aparate, în W sau kW. Un BTU este echivalent cu aproximativ 0,293 W/h.
Primul lucru pe care îl vom urmări la aparatul de aer condiționat va fi, așadar, această putere: în funcție
de suprafața încăperii pe care doriți s-o climatizăm, vom avea nevoie de un aparat cu o putere de
acoperire măcar suficientă.

În tabelul de mai jos vom găsi o estimare aproximativă pentru necesarul de putere în funcție de
suprafața şi destinația spațiului unde doreşti să instalezi aparatul de aer condiționat:

19
(Sursa;http://www.reparatiiaerconditionat.com)
13.Funcția de încălzire

Este principala funcție a produsului. Aparatul poate modifica temperatura la minim 16 °C și


maxim 28 °C.
Stabilirea necesarului de BTU:
BTU = British Thermal Units/h, este unitatea folosită pentru determinarea necesarului de
putere pe care trebuie să îl aibă aparatul în funcție de suprafața spațiului în care se dorește
aparatul de aer condiționat.
Calculul necesarului de BTU pentru a stabili capacitatea aparatului este:
suprafața (m˛) x înălțimea camerei x 40 x 3,412 = BTU.
Alege aparatul de aer condiționat în funcție de mărimea spațiului, considerând o înălțime
a camerei de 2.5 - 3m:
Puterea consumata la racire: MAX 3900 W/h- MIN 280 W/h
Capacitatea de incalzie:
Minum; Xmin=2608 Btu/h
Medium; Xmed=10700 Bty/h
Maxim; Xmax= 19120 Btu/h

(Sursa;http://www.reparatiiaerconditionat.com)

14.Temporizare

Funcția de temporizare - permite pornirea sau oprirea unui aparat de aer condiționat la o oră
prestabilită. Funcția este subiectivă, utilitatea acesteia putând fi apreciată prin notele acordate de
cei investigați. Utilitatea produsului se va aprecia prin relația: U=N/Nmax , unde N = nota obținută
și Nmax = nota maximă posibilă.
În cazul nostru: Media: N(media )= 47.50; Nmax = 100;

U = 47.50/100 = 0,4750

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

15.Ventilare

Funcția de ventilare - prin care se realizează uniformizarea temperaturii în încăpere. Utilitatea


produsului se va aprecia prin relația: U = N/Nmax , unde N = nota obținută și Nmax = nota maximă
posibilă. În acest caz, avem: N(media) = 67,81; Nmax = 100.

U = 67,81/100=0,6781.

(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

16.Asigură electrosecuritatea

20
Atâta timp cât este vorba de tensiuni electrice, există cel puțin teoretic pericolul de
electrocutare.
Utilitatea produsului se va aprecia prin relația:
U = N/Nmax , unde: N = nota obținută și Nmax = nota maximă posibilă. În acest caz, avem:
N(media) = 53.44; Nmax = 100.

U=53.44/100=0.5344
(Sursa: Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

 Dimensionarea economică – Kij - %

Cost Cost Cost


Repartizarea pe funcții în % din total
Nr.Crt. Subansamblu Material Manoperă Total
% % % F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16
1 Carcasă interior 6.55 4.56 5.79 5 5 30 10 20 - 20 - - - - - - - - 10
2 Carcasă exterior 6.55 4.56 5.79 5 5 30 40 - - 10 - - - - - - - - 10
3 Filtru de aer 0.65 1.29 0.90 10 - - - - - - - 15 70 - - - - 5 -
4 Panou afișaj 3.74 1.52 2.89 10 10 15 - - - 10 5 10 - 30 - - 10 - -
5 Telecomandă 7.02 11.39 8.68 15 15 10 - 10 - 15 20 5 - - - - 10 - -
6 Filtru de protecție 5.61 5.30 5.49 10 - 10 15 - - - - 5 30 - - - - 30 -
Indicator luminos de
7 3.81 5.32 4.38 30 15 - - - - 15 10 - - - 15 15 - - -
funcționare
8 Receptor de semnal 4.68 3.65 4.28 20 10 - - - - - 30 10 - - 10 10 10 - -
Conducte pentru
9 0.97 1.22 1.07 5 5 15 20 - - 5 - 5 - - 30 10 - - 5
agentul de răcire
10 Tubul de drenaj 0.54 0.30 0.45 5 10 5 20 - - 10 - - - - 20 20 - - 10
11 Cabluri de conectare 1.87 4.56 2.89 5 5 - 10 - 50 - - - - - - - - - 30
12 Suport de bază 0.95 1.67 1.23 10 10 30 10 - - 30 - - - - - - - - 10
13 Condensor 6.55 7.59 6.95 15 15 10 10 - - - - - - - 25 25 - - -
14 Vaporizator 15.90 19.74 17.37 15 15 10 10 - - - - 20 - - 15 15 - - -
15 Compresor 23.39 22.78 23.16 20 20 10 20 - - - - - - - 30 - - - -
16 Ventilator 11.22 4.56 8.68 10 20 10 5 - - 5 - - - - 10 10 - 25 5

21
 Dimensionarea economică – unități bănești

22
 Dimensionarea economică – Materiale – unități bănești

23
 Dimensionare economică – Manoperă – unități bănești

24
5. Analiza sistemică generală
 Cazul în care se realizează ponderea prin notarea de la 1 la 16

Fj Pj' Kj (Pj')2 KjPj' aPj' Kj - aPj' (Kj - aPj')2


F1 1.47 14.47 2.16 21.27 1.14 13.33 177.66
F2 4.41 13.64 19.45 60.14 3.43 10.21 104.27
F3 8.82 11.49 77.79 101.35 6.85 4.64 21.53
F4 6.61 11.93 43.69 78.86 5.13 6.80 46.18
F5 10.29 2.03 105.88 20.85 7.99 -5.97 35.60
F6 9.55 1.45 91.20 13.82 7.42 -5.97 35.65
F7 5.14 4.89 26.42 25.12 3.99 0.89 0.80
F8 2.20 3.60 4.84 7.93 1.71 1.90 3.59
F9 8.08 5.09 65.29 41.11 6.28 -1.19 1.41
F10 2.94 2.28 8.64 6.69 2.28 -0.01 0.00
F11 7.35 0.87 54.02 6.38 5.71 -4.84 23.43
F12 11.76 13.65 138.30 160.54 9.13 4.52 20.40
F13 3.67 6.49 13.47 23.83 2.85 3.64 13.26
F14 0.73 1.59 0.53 1.16 0.57 1.02 1.04
F15 11.02 3.86 121.44 42.58 8.56 -4.70 22.05
F16 5.88 2.68 34.57 15.76 4.57 -1.89 3.56
TOTAL 99.92 100.00 807.71 627.39     510.44

a1 = 0.78

S1 = 0.05

L=37.95

25
 Cazul când se utilizează ponderea realizată în urma sondajului statistic

Fj Pj Kj (Pj)2 KjPj aPj Kj - aPj (Kj - aPj)2


F1 5.19 14.47 26.94 75.10 5.14 9.33 87.12
F2 5.63 13.64 31.70 76.77 5.57 8.06 65.03
F3 6.85 11.49 46.92 78.71 6.78 4.71 22.19
F4 6.07 11.93 36.84 72.41 6.01 5.92 35.07
F5 7.22 2.03 52.13 14.63 7.15 -5.12 26.22
F6 6.89 1.45 47.47 9.97 6.82 -5.37 28.86
F7 5.73 4.89 32.83 28.00 5.67 -0.79 0.62
F8 5.22 3.60 27.25 18.82 5.17 -1.56 2.44
F9 6.82 5.09 46.51 34.70 6.75 -1.66 2.76
F10 5.32 2.28 28.30 12.11 5.27 -2.99 8.93
F11 6.61 0.87 43.69 5.74 6.54 -5.67 32.20
F12 8.58 13.65 73.62 117.13 8.49 5.16 26.62
F13 5.43 6.49 29.48 35.25 5.37 1.12 1.25
F14 5.15 1.59 26.52 8.17 5.10 -3.51 12.33
F15 7.36 3.86 54.17 28.44 7.28 -3.42 11.70
F16 5.80 2.68 33.64 15.55 5.74 -3.06 9.36
TOTAL 99.87 100.00 638.02 631.51     372.70

a2 = 0.99

S2 = 0.037

26
L=44.71
În cele două cazuri, sumele abaterii pătratice, S1, respectiv S2 depășesc norma (0.01), iar ca
urmare, produsul nu este bine echilibrat sub aspectul proporționalității celor două dimensiuni.
Totuși, cele două valori ale pantei dreptei de regresie sunt atât de apropiate de 1, astfel că se
poate analiza cu aproximație foarte bună proporționalitatea față de prima bisectoare.

Analiza sistemică a funcțiilor aparatului de aer condiționat

27
Analiza sistemică cu note de la 1 la 16
16.00

14.47
14.00
13.64 13.65

12.00 11.93
11.49

10.00

8.00
Kj
6.49
6.00
4.89 5.09
3.86
4.00
3.60
2.68
2.00 2.28 2.03
1.59 0.87 1.45

0.00
0 2 4 6 8 10 12 14 16

Pj`

28
16 Analiza sistemică cu note de la 1 la 100

14.47
14 13.65
13.64

12 11.93
11.49

10

8
Kj

6.49
6
5.09
4.89
4 3.86
3.60
2.68
2 2.28 2.03
1.59 0.87 1.45

0
4 6 8 10 12 14 16
Pj

Concluziile acestei analize sunt:

- Indiferent de modul de apreciere a utilităților funcțiilor, proporționalitatea se


încadrează în limite relativ bune, suma disproporțiilor fiind acceptabilă.

- În ambele situații sunt supradimensionate din punct de vedere economic, în ordinea


descrescătoare a supradimensionării, următoarele funcții:

 F1 – este fiabil – kj-a pj = 9.33;

 F2 – este mentenabil - kj-a pj = 8.06;

 F4 – rezistă la agenți atmosferici - kj-a pj = 5.92;

29
 F12 – prezintă funcția de răcire - kj-a pj = 5.16;

 F3 – rezistă la agenți mecanici - kj-a pj = 4.71;

Aceste funcții supradimensionate sunt situate deasupra dreptei de regresie sau pentru care ki-a pi
> 0.

- Funcții bine dimensionate din punct de vedere economic = situate în apropierea


dreptei de regresie, pentru care ki-a pi = 0.

În cazul nostru, am putea considera funcția F13 (prezintă funcția de încălzire) ca fiind o funcție
bine dimensionată. Chiar dacă diferența ki-a pi ≠ 0, totuși se găsește în apropierea acestei valori.

- Funcții subdimensionate din punct de vedere economic = situate sub dreapta de


regresie, pentru care ki-a pi < 0.

Acestea sunt:

 F11 – afișează informații - kj-a pj = -5.67;

 F6 – permite conectarea la o rețea uzuală (230V, 50Hz) - kj-a pj = -5.37;

 F5 – prezintă informații inscripționate pe carcasă - kj-a pj = -5.12;

 F14 – prezintă opțiunea de temporizare - kj-a pj = -3.51;

 F15 – ventilează aerul - kj-a pj = -3.42;

 F16 – asigură electrosecuritatea - kj-a pj = -3.06;

 F10 – filtrează aerul - kj-a pj = -2.99;

 F9 – prezintă funcții automate - kj-a pj = -1.66;

 F8 – asigură condiții ergonomice de lucru - kj-a pj = -1.56.

 F7 – are aspect estetic - kj-a pj = -0.79.

(Sursa : Managementul productiei electrice- Marius Pislaru)

30
Analiza sistemică utilizând costurile cu materiale

Fj Pj Kj (Pj)2 KjPj aPj Kj - aPj (Kj - aPj)2


F1 5.19 14.22 26.94 73.79 5.15 9.07 82.28
F2 5.63 13.70 31.70 77.14 5.58 8.12 65.91
F3 6.85 11.92 46.92 81.64 6.79 5.13 26.27
F4 6.07 12.18 36.84 73.96 6.02 6.16 38.01
F5 7.22 2.01 52.13 14.52 7.16 -5.15 26.50
F6 6.89 0.94 47.47 6.44 6.83 -5.90 34.77
F7 5.73 4.91 32.83 28.14 5.68 -0.77 0.59
F8 5.22 3.37 27.25 17.61 5.18 -1.80 3.25
F9 6.82 4.80 46.51 32.74 6.76 -1.96 3.85
F10 5.32 2.14 28.30 11.40 5.28 -3.13 9.82
F11 6.61 1.12 43.69 7.42 6.55 -5.43 29.50
F12 8.58 13.60 73.62 116.68 8.51 5.09 25.92
F13 5.43 6.39 29.48 34.69 5.38 1.00 1.01
F14 5.15 1.54 26.52 7.95 5.11 -3.56 12.70
F15 7.36 4.52 54.17 33.29 7.30 -2.78 7.70
F16 5.80 2.63 33.64 15.25 5.75 -3.12 9.74
TOTAL 99.87 100.00 638.02 632.65     377.81

a3 = 0.991574

S3 = 0.037781 > 0.01

L=44.71

31
Analiza sistemică a costurilor cu materialele
16.00

14.00 14.22
13.70 13.60

12.00 12.18
11.92

10.00

8.00
Kj

6.39
6.00
4.91 4.80
4.52
4.00
3.37
2.63
2.00 2.14 2.01
1.54
1.12
0.94
0.00
4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00
Pj

32
Analiza sistemică a funcțiilor utilizând costurile cu manopera

Fj Pj Kj (Pj)2 KjPj aPj Kj - aPj (Kj - aPj)2


F1 5.19 14.88 26.94 77.24 5.12 9.76 95.28
F2 5.63 13.53 31.70 76.19 5.56 7.98 63.62
F3 6.85 10.80 46.92 73.96 6.76 4.04 16.30
F4 6.07 11.52 36.84 69.91 5.99 5.53 30.55
F5 7.22 2.05 52.13 14.80 7.13 -5.08 25.76
F6 6.89 2.28 47.47 15.70 6.80 -4.52 20.44
F7 5.73 4.84 32.83 27.76 5.65 -0.81 0.66
F8 5.22 3.98 27.25 20.77 5.15 -1.17 1.37
F9 6.82 5.55 46.51 37.88 6.73 -1.18 1.38
F10 5.32 2.50 28.30 13.28 5.25 -2.75 7.59
F11 6.61 0.46 43.69 3.01 6.52 -6.07 36.82
F12 8.58 13.74 73.62 117.87 8.47 5.27 27.77
F13 5.43 6.66 29.48 36.16 5.36 1.30 1.69
F14 5.15 1.66 26.52 8.53 5.08 -3.43 11.74
F15 7.36 2.79 54.17 20.56 7.26 -4.47 19.98
F16 5.8 2.76 33.64 16.03 5.72 -2.96 8.76
TOTAL 99.87 100.00 638.02 629.66     369.71

a4 = 0.986894

S4 = 0.036971 > 0.01

L=44.34

33
Analiza sistemică a costurilor cu manopera
16
14.88
14 13.74
13.53

12
11.52
10.80
10

8
Kj
6.66
6
5.55
4.84
4 3.98
2.76
2.50 2.79
2 2.28
2.05
1.66
0.46
0
4 6 8 10 12 14 16
Pj

34
16.00

14.00

12.00

10.00

8.00 cost- Kj
utilitate - Pj

6.00

4.00

2.00

0.00
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16

Histograma analizei sistemice

6. Concluzii

35
În urma cercetărilor efectuate în domeniul fabricaţiei de aparate de aer condiționat, prin
intermediul analizei valorii, ajungem la următoarele concluzii:

(1) Cercetările efectuate ne-au arătat faptul că 5 funcții (fiabilitatea, mentenabilitatea,


rezistența la agenți mecanici, atmosferici și funcția de răcire) din 16, potrivit
Histogramei analizei sistemice, sunt supradimensionate. Necesitatea apropierii
acestor funcții de dreapta de regresie sugerează adoptarea unor căi de reconcepere
a produsului:

a) Creșterea utilității, adică a valorii de întrebuințare, mai repede decât


a costului;
b) Creșterea utilității și păstrarea constantă a costului;
c) Creșterea utilității concomitent cu reducerea costului funcției;
d) Reducerea utilității mai încet dect a costului;

(2) Prin definiţie, metoda analizei valorii presupune analiza, concomitent, a valorii de
întrebuinţare (utilizare) a produsului şi a costului, obiectivul metodei, fiind
optimizarea şi nu maximizarea raportului dintre valoarea de întrebuinţare şi cost.

7. Bibliografie

36
1. Managementul Producției Electrice - Marius Pîslaru , editura Performantica Iași 2015
2. http://www.aeroclimatehnic.ro/
3. http://www.reparatiiaerconditionat.com

37

S-ar putea să vă placă și