Etape în analiza economică a SFF

1. Etapa în care se realizează analiza

În conformitate cu reglementările legislative în vigoare, analizele

tehnico-economice de fundamentare a eficienţei şi oportunităţii
asimilării în fabricaţie a unui nou produs, sunt obligatorii în două
momente ale ciclului de cercetare şi analiză şi anume:
a. la introducerea în plan a obiectivului de cercetare-
inovare (CI) - Studiu de Fundamentare Tehnico-Economică (SFTE),
sau Notă de Fundamentare Tehnico-Economică (NFTE).

b. la introducerea în plan a temei de cercetare - Notă de

Comandă a Proiectului (NCP).

Documentaţia constructivă şi tehnologică elaborată pentru SFF trebuie

să asigure încadrarea viitorului produs în nivelurile aprobate prin nota
de comandă a proiectului şi de aceea analiza efectuată în cadrul ei are
caracter de verificare.

1
Poziţia acestor documentaţii tehnico-economice în ciclul de cercetare-
dezvoltare, determină şi caracterul lor normativ (nivelurile
caracteristicilor tehnice şi economice nu rezultă din analiza soluţiilor
constructive şi tehnologice ale viitorului produs, ci din necesitatea de a-
i asigura acestuia competitivitate faţă de produsele de concurenţă de
pe piaţa mondială).

Indicatorii utilizaţi în cadrul acestor analize sunt:

- estimaţi (în cazul SFTE sau NFTE şi au un grad crescut de
subiectivism);
- calculaţi (în cazul NCP şi au nivel mai ridicat de probabilitate).

Întrucât estimările se realizează evaluând prin similitudine mărimea

unor indicatori, aceştia trebuie să fie cât mai sintetici, situaţie care nu
se mai regăseşte în cazul indicatorilor din NCP care se calculează pe
baza rezultatelor cercetărilor întreprinse în faza anterioară a ciclului de
cercetare -inovare.

2
Se pot reţine următoarele concluzii majore:
- soluţiile constructive şi tehnologice adoptate de
proiectant trebuie să asigure încadrarea SFF în indicatorii
aprobaţi, indicatori care conferă competitivitatea viitorului produs;
- documentaţia de execuţie (DE) include şi calculul de
eficienţă economică a utilizării SFF prin care se atestă încadrarea
acestuia în limitele aprobate prin NCP;
- indicatorii din SFTE, NFTE şi NCP au un caracter
normativ; sunt estimativi, sintetici, în cazul SFTE şi NFTE şi
calculaţi, cei din NCP.

Metodologia de analiză propusă este aliniată la cerinţele

„Notei de comandă a proiectului”, care în cazul SFF trebuie să fie
precedată obligatoriu de o cercetare ştiinţifică introdusă în plan pe
baza unui SFTE. Indicatorii propuşi sunt determinabili prin calcul
şi prin estimări.
3
2. Cunoaşterea condiţiilor specifice ale întreprinderilor care
urmează să se doteze cu SFF

Sistemele flexibile destinate „eficientizării“ proceselor de producţie

ale unităţilor care le exploatează au fost realizate în majoritatea
cazurilor la temă, pentru a răspunde concret unor cerinţe
specifice ale beneficiarilor.

În general, SFF se integrează într-o unitate existentă – mărind

capacitatea de producţie a acesteia iar mai rar cu noul SFF se
creează o nouă capacitate de producţie independentă.

Implementarea unui SFF într-o capacitate existentă de producţie

impune măsuri radicale de adaptare a sistemului convenţional
de producţie, ca urmare a exigenţelor ce le ridică sistemul
flexibil (CAD/CAM, sisteme de măsură, control, de calculatoare
şi de comunicaţii etc., interconectate între ele şi la calculatorul
central al procesului productiv).
4
Implementarea SFF într-o unitate existentă ridică, în principal,
probleme de compatibilitate care de cele mai multe ori nu sunt
generate de aspectele tehnice ci de organizarea funcţională şi de
planificarea neadecvată care se menţine şi după dotarea cu SFF.

Un proces productiv clasic în care s-a implementat un SFF suferă

transformări radicale, noi fluxuri interne, care-i modifică structura şi
mărimea cheltuielilor şi în anumite condiţii ridică eficienţa întregului
sistem.

Evidenţierea noilor fluxuri în cadrul procesului productiv analizat ca

sistem unitar complex – calculul indicatorilor şi a mărimii
influenţelor implică de multe ori studii deosebit de complexe care
cer în afară de o metodologie de analiză şi posibilitatea de a utiliza
informaţii, date primare de evidenţă, din diverse activităţi ale unităţii
– proiectare, planificare, programarea producţiei, aprovizionare,
desfacere, depozitare, financiar etc.
5
Schema de relaţii a elementelor şi obiectivelor sistemului
întreprinderii care se dotează cu SFF

6
PARTICULARITĂŢILE CONSTRUCTIVE ŞI
CINEMATICE ALE M-U DIN S.F.P.
PRIN AŞCHIERE
• In sistemele flexibile de prelucrare prin aşchiere, 75-80% din
ponderea maşinilor-unelte, sunt destinate prelucrării pieselor de tip
carcasă.

• În prelucrarea pieselor de tip carcasă, 60-65% din operaţiile

tehnologice sunt de frezare.

• Astfel se justifică atenţia care trebuie acordată maşinilor de frezat-

găurit-alezat cu CN (centre de prelucrare), care sunt capabile, cu
grad maxim de flexibilitate, să realizeze operaţiile de mai sus
specifice pieselor de tip carcasă.

• Ponderea acestor maşini-unelte în cadrul sistemelor flexibile de

prelucrare prin aşchiere, în prezent, depăşeşte 55%.

7
Particularităţi ale m-u din SFP prin aşchiere
Principalele particularităţi ale m-u utilizate în cadrul sistemelor flexibile
sunt:
1. Construcţia pe principiul modular;

2. Concentrarea mare a operaţiilor de prelucrare datorită dotării cu:

– a) magazine de scule;
– b) casete de scule schimbabile;
– c) depozite centrale de scule și roboți
– d) capete multiax.

3. Dotarea cu diferite sisteme de control şi diagnosticare a stării de

funcţionare;

4. Precizie termică ridicată, prin realizarea arborelui principal în

construcţie capsulată cu răcire forţată şi sistem de compensare
automată a deformaţiilor termice;

5. Simplificarea lanţurilor cinematice, prin montarea directă a

electromotorului pe arborele final pentru mişcări de translaţie sau
construcţie directă a electromotorului în lagăre pentru mişcările de 8
rotaţie, utilizarea motoarelor liniare, etc.
1. Construcţia pe principiul modular
• La baza compunerii maşinilor-unelte pe principiul construcţiei
modulare trebuie luate în considerare cele trei aspecte
fundamentale:
– funcţional;
– tehnologic;
– constructiv.

• Construcţia de tip modular a maşinilor-unelte permite atingerea unei

flexibilităţi foarte ridicate a producţiei, prin modificarea
“reconstruirea” lor fără înlocuirea subansamblurilor de bază
costisitoare.

• Proiectarea maşinilor-unelte specifice acestor SFP prin aşchiere se

caracterizează prin tendinţa creării unor module (box-type-capsule)
pentru funcţiuni cu caracter tehnologic cum ar fi:
– module de strunjire;
– module de frezare;
– module de rectificare.

9
Exemplul aplicării concepţiei modulare în cazul maşinilor de frezat

10
Exemplul concepţiei modulare plecând de la aceeaşi structură de bază

11
Exemplul unor module pentru funcţiuni cu caracter tehnologic diferit

FREZARE STRUNJIRE

BURGHIERE RECTIFICARE 12
2. Concentrarea mare a operaţiilor de prelucrare

Concentrarea operaţiilor tehnologice se face prin:

a) utilizarea magazinelor de scule, cu tendinţă de majorare a capacităţii
de la 30-40 de scule pentru m-u cu destinaţie generală, la 50-60 de
scule la m-u din componenţa SFP (există maşini şi cu magazine de
capacitate foarte mare 200-300).
• Mărirea capacităţii magazinelor de scule are următoarele motivaţii:
- posibilitatea prelucrării pieselor de complexitate ridicată;
- posibilitatea prelucrării unei diversităţi mari de piese;
- necesitatea existenţei sculelor de rezervă (scule dubluri) pentru
cele mai utilizate sau supuse pericolului de rupere;
- tendinţa de a instala sculele în ordinea stabilită în prealabil, pentru
eliminarea posibilităţii completării greşite de către operator a
magazinului de scule.

13
Variaţia numărului de scule din magazin pentru diferite maşini-unelte
multifuncţionale

14
Tipuri de magazine şi sisteme de dotare cu scule

15
Magazine de scule aşchietoare cu lanţ

16
Exemplu de magazin de scule tip disc orizontal (30 scule)

17
Exemplu de magazin de scule tip disc vertical (30 scule)

18
Exemplu de magazin de scule tip coș (20 scule)

19
b) utilizarea casetelor de scule schimbabile – care elimină
dezavantajul timpului de căutare mare al magazinelor cu lanţ
de mare capacitate.

CASETA DE SCULE MANIPULATOR MAGAZIN DE SCULE 20

21
Depozit central de scule cu robot

22
23
c) utilizarea capetelor multiax – în general pentru piese
care au multe găuri grupate liniar sau circular.

24
25
26