Carnea

Apa 47-78 %
conc vzr in fct de vârstă/ specie
animal tânăr/slab –conț mare apă
Proteine 18,5%
sursa de proteine de calit sup
are valoare nutrit mare si conț toti aa esentiali
A. o sursă de vitam, îndeosebi cele din grupul vit B
are acţiune eritropoetică şi antianemică
carnea de pasare valoare biologica net superioar,pt muschiul
are fibre fine fara tesut conjunctiv dezvoltat;
are conț scazut de grasime
D. acț acidifianta
conț mare de cholesterol si lipide
Carne peste
A.Conț mic de grasimi
asigura aport de saruri minerale, iod
sursa de vit A,D,E
icrele au val nutrit mare dat conț in proteine, lipide, vit liposol, saruri minerale
D. este o carne perisabila, alterandu-se ft repede
unele specii contin in sangele lor subs hemolizante
icrele pot fi daunatoare fiind consum crude ( infect cu salmonella, streptoc)
Recomand: carnea se spala ft bn inainte de congelare
Lapte

Apa 87,7%
proteine
lipide
Proteine – cazeina 80-85% , lactoalbumina 10-12%, lactoglobulina 5-8%
Laptele matern si de vaca cont o cant mai mica de protein ,
dar calitativ sunt superior tuturor celorlalte tipuri de lapte
A. laptele reprez o sursa bogata in protein, lipide, glucide, saruri minerale, vit
Lactoza intervine in absorbia Ca, P
Mareste rezistenta organismului, dat Ac
Laptele de mama conț Ac in cant mare
D. este ft sarac in Fe, Cu, Mn si vit C
In lapte se pot gasi urme de dif subst toxice, ducand la consec :
scad val nutrit a produselor, pun in pericol sanatatea popul
lactoza are efect laxative : la pers vu duodenita provoaca diaree,
la pers cu intoleranta la lactoza- colici abdominali diaree

Ouale
1. Albus : apa 87%, subst proteice ( ovoalbumina, ovoglobulina) 11-12%,
lipide 0,3, glucide 0,5
Galbenus : Subst proteice ( ovovitelina), lipide32-36%,
Ovovitelina cont mai multi aa decat ovoalbumina
2 . A. sursa de protein, de grasimi usor digerabile, vit,
galbenusul cont de 20-30 de ori mai multe minerale decat albusul
Oul este un aliment complet imp pt alimentatie
prescolari- juma de ou/zi
elevi, adulti- 1 ou
Vârstnici -2-4 /sapt
Sunt recoemand in ulcere si gastrite ptc nu sunt excitosecretoare
ouale de gasca si de rata nu se fol crede
D. pot transmite ag dauratori sanatatii (salmon, stafil)
în albus crud exista ovidina( subt glicoproteica) se combina
cu biotina(vit H), ajunge la carenta de biotina
Grasimi
Sunt esteri ai glicerolului cu acizi grasi saturati si nesaturati
Val calor ft ridic 700-925 cal/100g
rezerv energy pt organism pet imp indelung
Surse de acizi esentiali( arachidonic, linolenic, linoleic)
Surse de vit liposol
Micsor acivit secret a stomac si intarzie evac gastrica
Grasimea ranceda dauneaza starea sanatatii oului: inactiv vit liposol A, E
scade ef hipocolesterolemiant al AGPN
provoaca tulburari gastrointest
Prod dulci
Zahar cont : zaharoza 96-98,8%, subst reducatoare 0,05%
mierea cont : zahar invertit 67-70%, zaharoza 3-5%
Zaharul fol in aliment ca atare sau materie prima pt opt prod dulci
zah invertit are put de indulcire mai mare fata de zahar
Mierea-energizant, expectorznt, calmant al tusei, act tonica,
stimulenta, antianemica, laxative
Prod zaharoase-surse de energie
dat cont mare de glucide si redus de apa, nu const medii prielnice
de dezvol a microorg
Prin tartare termica isi pierd vit
Sunt produse cu act cariogena
Consumul exagerat duce la: obezitate, diabet, cresterea glicemiei
facilit instalarea aterosclerozei, infarct miocard,
La Inghetata congel nu se adaug cele dezghet

Faina
1. Glucide 60-80%, subt proteice 40-50%, lipide 12-14%
glucide fermentescibile ( glucoza, maltoza, fructoza, zaharoza)-amidon
Cea mai importanta proteina este glutenul
2.A. surse imp de energie si glucide
Sunt surse de vit din gr B( exc B12) si vit E
Prot din secara sunt mai bog in lizina decat cele din grau
Asigura aportul proteic cantitat, nu si calitat
cele din faina neagra au material fibros, celulozic
Paine graham recom in diabet
painea proteica pt diabetici
D. cerealele cont ac fitic care complexeaza Ca, Fe, Mg, Zn,
form complecsi ce micsoreaza coef de absorb interstin
Deriv cerealiere sunt consider rahitizante si decalcifiante

Fructe si legume
1.Apa 64-98%
castaveti 99%, usturoi 64% capsuni 92%, gutui 88%
Glucide: fructoza, zaharoza,
In salata spanac, varza 1-2% , in cartof,guli 20-22%
2.Val nutrit este data de cont crescut in vit, saruri miner, glucide
constituie unica sursa de vit C, P
fructele bog in fruct sunt ma bn tolerate in diabet si in colitele
de fermentatie decat in cele ce prod glucoza sau zaharoza
Pot avea act terapeutica: antibact sau antifungica : ceapa, usturoi, hrean
Act diuretica: ridichi, sal verde, papadie
anticancerigen vit C A E
D. in leg si fructe sunt subst antinutritive: enzima ascorbicoxidaza ce inact vit C
prin interm lor pot vehicular ag patogeni din sol ( dezinteria, febra tifoida, ascorioza)
E bine sa se spele cu multa apa inainte de a se consuma
Bauturi
Cu exceptia suc de fructe si leg, bauturile nealcoolice
au val nutrit mica ptc contin multa apa si subst nutrit reduse
Sucurile natur: prin continutul in glucide sunt o sursa de
energie superioara, sunt o sursa de vit C si P si saruri minerale
Infuzia de ceai si cafea stimul activit SNC, inlatura starea de oboseala
apele minerale se pot folosi ca racoritoare cat si in sc terapeutic
D. consum in cant mari dat cont mare de alcool sunt daunatoare si nu au val nutrit