Proprietăţile fizice şi

chimice ale apei

CIUMAC SORINA
 Cuprins

1. Introducere în studiul proprietăţilor apei

2. Structura moleculei de apă
3. Formula chimică a apei
4. Compoziția apei pure
5. Proprietățile fizice ale apei
6. Proprietățile chimice ale apei
7. Circuitul apei în natură
8. Proprietățile chimice ale apei
9. Concluzii
1. Introducere în studiul proprietaţilor
apei
 Apa este foarte mult răspandită în natură, în toate trei stările de agregare, sub
formă de gaz sau vapori de apă – ceață, aburi și nori - în atmosferă, sub formă
lichidă în râuri, mlaștini, lacuri, mări sau oceane și sub formă solidă sau gheață.
Ea acoperă mai mult de 70% din suprafața Pământului, atât lichidă cât și solidă,
fiind necesară vieții și constituie o mare parte a lucrurilor vii. Vă invităm să
descoperiți prin intermediul acestei lecții mai multe lucruri despre acest element
absolut esențial al vieții.
2. Formula chimică a apei

Apa este substanţa chimică anorganică, formată din molecule obţinute prin combinarea a doi atomi
de hidrogen şi un atom de oxigen.
3. Strucura moleculară a apei

 În molecula de apă, nucleele celor doi atomi de hidrogen formează cu centrul

atomului de oxigen un unghi de 104054’. Ca urmare a acestei structuri, molecula
de apă are un moment electric pronunțat.
 Molecula de apă nu conține atomul de oxigen în stare fundamentală-dovadă
că unghiul dintre legăturile O2-H2, este de 900- ci într-o stare de hibridizare de tip
sp3. Doi din acești orbitali sunt de legatură și formează cu câte un orbital de la cei
2 atomi de H, doi orbitali moleculari localizați, adică două legături dicentrice. La
atomul de O mai rămân doi orbitali moleculari de nelegatură.
 Pentru explicarea particularităților apei ca: densitate maximă la 40C, creșterea
volumului la trecerea apei în stare solidă, valoarea ridicată a căldurilor latente de
topire și de vaporizare etc. s-a admis că moleculele de apă sunt prin legaturi de
hidrogen.
4. Compoziția apei pure

 Stabilirea compoziției apei se poate face pe cale de analiză sau pe cale de sinteză.
 Molecula de apă fiind foarte stabilă, descompunerea apei în componentele ei
poate fi realizată prin disociere termică la temperaturi înalte. (peste 1000 0C): 
H2OH2+1/2O2; H= -284.4 kJ*mol-1

sau prin electroliză.

În laborator se poate folosi în acest scop voltametrul.
 Pentru stabilirea compoziției apei pe cale de sinteză, în laborator se folosește
eudiometrul.
5. Proprietățile fizice ale apei

 Apa pură este un lichid fără miros și gust are o nuanță albăstruie care poate fi
observată numai la straturi de o adâncime considerabilă.
 La presiunea atmosferică standard (760 mm coloană de mercur sau 760 torr)
temperatura de înghețare este de 0oC (32oF), iar punctul de fierbere de 100o C
(212 o F). Apa atinge densitatea maxima la 4o C (39 o F) şi se extinde la înghețare.
6. Circuitul apei în natură
7. Proprietățile chimice ale apei

a) Acţiunea apei asupra metalelor

 Metalele: potasiu, calciu, sodiu reactionează violent cu apa, la rece, cu formare de
hidroxid şi degajare de hidrogen.
Na + H2O = NaOH + 1/2H2
 Magneziul reacţionează cu apa la cald sau în stare de vapori:
Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2
 Aluminiul este atacat de apă numai dacă este curățat de stratul protector de oxid:
2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2
 Fierul înroşit reactioneaza cu apa în stare de vapori și formează oxid feroferic (oxid al Fe
II şi Fe III):
3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2
7. Proprietățile chimice ale apei

b) Acţiunea apei asupra nemetalelor

 Clorul în reacțe cu apa formează apa de clor:
Cl2 + H2O = HCl + HClO
HClO = HCl + [O]
 Trecând un curent de vapori de apă peste cocs(carbon) la temperatura de cel putin
10000C se formează un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen, denumit gaz
de apă. Reacția are importanță industrială:
C + H2O = CO + H2
7. Proprietățile chimice ale apei

 c) Acţiunea apei asupra oxizilor

 Apa reacţionează cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi.
CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q – stingerea varului
 La dizolvarea dioxidului de sulf în apă are loc și o reacție chimică din care rezultă
o soluție acidă, acid sulfuros.
SO2 + H2O = H2SO3
 Reacția cu carbidul sau carbura de calciu ,CaC2, duce la formarea acetilenei,
substanță organică utilizată la sudarea și tăierea metalelor în suflătorul
oxiacetilenic:
CaC2 + 2H2O = HC-CH + Ca(OH)2 + Q. 
 8. Utilizările apei

 Apa are un rol esenţial în întreţinerea vieţii. Fără apă nu ar putea exista viaţa. În organism
apa intră în compoziţia organelor, ţesuturilor şi lichidelor biologice. Ea dizolvă şi
transportă  substanţele asimilate şi dezasimilate; menţine constantă concentraţia sărurilor
în organism şi, evaporându-se pe suprafaţa corpului, ia parte la reglarea temperaturii.
Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante şi are o deosebită importanţă în
procesul de fotosinteză.
 Întrebuinţările apei
Apa se întrebuinţează la:
-         Prepararea soluţiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;
-         Obţinerea oxigenului şi hidrogenului prin electroliză;
-         Prepararea celor mai importanţi acizi anorganici;
-         Producerea energiei electrice;
- Spălat, albit, colorat.
 9. Concluzii

 Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate

de până la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituită din
apă. Apa este solventul principal pentru produșii de digestie, fiind esențială
pentru eliminarea reziduurilor și toxinelor din organism.
 O altă proprietate importantă a apei ar fi aceea de a disipa căldura prin
evaporare. La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primește mult
mai multă căldură decât are nevoie. Dacă această căldura nu ar fi
disipată, organismul ar avea de suferit. Astfel, fiecare gram de apă
evaporat de pe suprafața pielii la temperatura camerei facilitează
pierderea a 580 de calorii.