Instalatii sanitare

Unitatea de învăţare nr. 5

Instalatii sanitare

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5

5.1 Introducere
5.2 Instalatii de alimentare cu apa
5.3 Distilatoare cu apa
5.4. Tratarea bactericida a apei
5.5. Instalatii de scurgeri
5.6. Tratarea apelor uzate
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 5
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 5

48
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 5

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 5 sunt:

 Introducere
 Instalatii de alimentare cu apa
 Distilatoare cu apa
 Tratarea bactericida a apei
 Instalatii de scurgeri
 Tratarea apelor uzate

5.1. Introducere
Instalaţiile sanitare asigurã:
- - apã potabilã;
- - apã spãlare;
- - apã de mare spãlare obiecte sanitare;
- - evacuarea peste bord a apelor uzate şi a dejecţiilor (respectând MARPOL 1973 / 1978).
Dupã destinaţia lor, vom avea:
A) A) Instalaţii de alimentare cu apã:
- - Instalaţii de apã potabilã;
- - Instalaţii de apã tehnicã;
- - Instalaţii de alimentare cu apã de mare.
B) B) Instalaţii de scurgeri.

5.2. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ

INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ POTABILÃ
Destinaţie: pãstrarea resurselor şi alimentarea cu apã potabilã a consumatorilor din bucãtãrii,
careuri etc. Apa potabilã trebuie sã fie dulce, curatã, transparentã, sã nu conţinã
microorganisme sau substanţe nocive. Apa este furnizatã de la mal sau de la o instalaţie proprie
de desalinizare cu respectarea STAS 1342-84 Apa potabila, Condiţii tehnice de calitate.
Consumul specific de apã potabilã: 30 litri/om/zi.
Rezervele de apã potabilã ale unei nave trebuie sã asigure consumul de apã pentru cel puţin 7
zile.
INSTALAŢII DE APÃ TEHNICÃ
Destinaţie: pãstrarea rezervelor şi alimentarea cu apã pentru spãlarea consumatorilor din cabine
de locuit, bãi, spãlãtorii etc. Sunt instalaţii autonome, fãrã comunicaţie cu instalaţia de apã
potabilã.
Apa provine de la mal, din reţeaua urbanã sau prin desalinizare.
Constructiv instalaţiile sunt similare.
Consum specific: 70 litri om/zi pentru nave cu zona nelimitatã de navigaţie.
Instalaţia de apã tehnicã are un circuit de apã caldã şi un circuit de apã rece. Apa caldã este
preparatã într-un schimbãtor de cãldurã central şi apoi, prin tubulaturi separate, este distribuitã
spre locurile de utilizare. Temperatura la ieşirea din schimbãtor este de 60 – 700C.
INSTALAŢIILE DE ALIMENTARE CU APÃ DE MARE
49
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

Aceste instalaţii asigurã apa necesarã spãlãrii WC-urilor şi pisoarelor.

SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ POTABILÃ

1. - armãturi de închidere;
2. - tancuri de apã potabilã;
3. – armãturã cu trei cai;
4. – tubulaturã de admisie în tancuri, de la mal, doc sau altã navã;
5.- priza de punte pentru racordarea tubulaturii flexibile de alimentare;
6. – aerisiri;
7.- armaturi de reţinere închidere;
8. – pompa;
9. – tubulatura instalatiei de aer comprimat;
10. – hidrofor;
11. – sticla de nivel;
12. – manometru;
13. – Supapa de siguranţã;
14. – tubulatura magistralã a instalaţiei de apã potabilã;
15,16,17. – tubulaturi ce alimenteaza diferite grupe de consumatori;
18. – traductor de nivel;
19. – tubulatura de la sistemul de desalinizare;
20. – aparat bactericid.
Rezerva de apã potabilã se pãstreazã în cel puţin douã tancuri nestructurale, protejate în
interior cu lapte de ciment, polietilenã sau vopsele din rãşini sintetice alimentare. Se amplaseazã
departe de sursele de cãldurã, de alte tancuri; se protejeazã prin utilizarea sticlelor de nivel (nu a
sondelor).
Instalaţia de alimentare cu apã tehnicã şi apã de mare (sãratã) sunt asemãnãtoare constructiv cu
instalaţia de alimentare cu apã potabilã, existând totuşi câteva aspecte specifice.
50
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

Apa tehnicã se pãstreazã în tancuri structurale sau nestructurale, protejând-o prin mãsuri constructive
împotriva murdãririi sau degradãrii. Sunt prevãzute cu serpentine de încãlzire pentru a evita îngheţul.
Instalaţiile de apã sãratã se caracterizeazã prin absenţa tancurilor. Din cauza agresivitãţii apei de mare,
tubulatura se confecţioneazã din ţevi de oţel zincat, din aliaje de Cu, din oţel inoxidabil sau din oţel
cãptuşit în interior cu polietilenã.

DISTILATOARE DE APÃ

Sunt utilaje termice care produc apa distilatã din apa de mare.
În construcţiile navale româneşti cele mai rãspândite tipuri constructive sunt ATLAS şi NIREX.
Ambele funcţioneazã la depresiune atmosfericã, utilizând abur sau apa de rãcire a motoarelor
principale (Fig.2).

Fig. 2
O parte din apa de rãcire din circuitul inclus al M.P., de temperatura 60-650C este trimisã prin
ţevile vaporizatorului 1, încãlzind apa sãratã care circulã prin ţevi la 35-450C.
Depresiunea necesarã vaporizãrii este formatã şi menţinutã cu ajutorul ejectoarelor 5 şi 6.
Eventualii stropi de apã antrenaţi ascendent datoritã presiunii dinamice mari, sunt reţinuţi de
separatorul 2, iar aburul format trece prin condensorul 3, unde îşi schimbã starea de agregare. Agentul
secundar al condensorului este apa de mare din circuitul deschis de rãcire al M.P. Ea circulã prin ţevile
condensorului, iar printre ţevi circulã aburul vaporizatorului 1.
Ejectorul 5 este racordat la condensorul 3. El extrage aerul şi gazele din distilator pentru a
menţine depresiunea necesarã temperaturii scãzute de evaporare, care poate fi cititã la termometrul T
de pe separatorul 2.
Ejectorul 6 dreneazã saramura şi stropii de apã reţinuţi de deflectorul separatorului de picãturi.
Fluidul de lucru al ejectoarelor este apa sãratã furnizatã de pompa 4. Debitul ei este 3 …4 ori
mai mare decât debitul apei vaporizate, pentru a împiedica depunerea sãrurilor. Apa distilatã este
evacuatã din condensorul 3 cu ajutorul pompei 7.
Salinometrul 8 mãsoarã concentraţia de sãruri de clor şi dirijeazã apa în continuare astfel: dacã
concentraţia este de sub (10 … 15)mg NaCl / l apã, produsul este dirijat pe drumul 10 spre tancul de

51
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

depozitare, iar pentru concentraţii peste aceastã limitã, prin deschiderea armãturii electromagnetice 9,
este returnat în distilator.

TRATAREA BACTERICIDÃ A APEI

Tratarea bactericidã se aplicã apei distilate dupã filtrare sau tratare cu carbonaţi de calciu sau
magneziu, pentru a deveni potabilã.
Aparatul (fig.3) se compune din lampa de radiaţii ultraviolete 1, montatã în tubul de cuarţ 2,
care permite trecerea radiaţiilor ultraviolete spre camera de sterilizare delimitatã de tubul metalic
exterior 3. Dispozitivul cu perie 4 permite curãţirea tubului de cuarţ 2 de impuritãţile mecanice pe care
le poate depune apa. Prezenţa bacteriilor în apa este detectatã de senzorul 5, montat pe tubul 3 şi
separat de aceasta prin geamul de cuarţ 6. Pe racordul de intrare a apei în aparat este montatã armãtura
electromagneticã 7, comandatã de senzorul 5.
Odatã cu punerea sub tensiune a aparatului, lampa 1 este alimentatã, dar armãtura 7 rãmâne
închisã, pentru cã lampa 1 nu este încãlzitã. Dupã circa 2 minute, radiaţiile ultraviolete ale lãmpii ating
nivelul nominal, armãtura 7 se deschide şi permite intrarea apei în aparat. Când apa conţine impuritãţi
sau bacterii, senzorul 5 comandã închiderea armãturii 7. Acelaşi lucru se întâmplã dacã geamurile 6
sau 2 sunt murdare. În acest caz se procedeazã la curãţirea sticlei 2 cu peria 4 şi a sticlei 6 prin
demontare.

Fig.3.

INSTALAŢII DE SCURGERI (fig. 4)

Au ca scop evacuarea apelor uzate prin spãlare sau prin antrenarea dejecţiilor pentru evacuarea
acestora; instalaţiile de scurgeri au circuite separate.

52
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

Fig.4.
1, 2. - conducte de scurgere;
3. – magistrale de scurgere a apelor de spãlare;
4. – magistrale de dejecţii;
5. – sifoane de punte;
6. – lavoare;
7. – scaune WC;
8. – alimentãri cu apã;
9. – pisoare;
10. – capace de curãţire;
11. – sifon cu barierã hidraulicã.

Scurgerile sunt colectate într-un tanc (nefigurat în schemã), în care sunt dezinfectate şi apoi
sunt evacuate peste bord în zonele permise. Tancul este prevãzut cu sistem de semnalizare la nivel
maxim de umplere. Ele este amplasat departe de încãperile de locuit şi de serviciu, de posturile de
comandã şi de sursele de cãldurã. Aerisirea sa se terminã de obicei în coşul de fum. În scopul curãţirii
sale în interior se monteazã ţevi perforate, prin care se trimit apã şi abur.
Tuburile se scurgere se monteazã cu pante de cel puţin 3% continuu coborâtoare spre tanc.
Razele de curburã sunt cât mai mari, iar în coturi sunt revãzute capace de curãţire. Nu trebuie sã ajungã
mirosuri neplãcute în încãperi.

TRATAREA APELOR UZATE

Scop: îndeplinirea condiţiilor de evacuare peste bord.

53
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

Se folosesc utilaje care trateazã apele uzate mecanic şi biologic sau utilaje care combinã
tratarea mecanicã cu oxidarea şi tratarea biologicã.
Tratarea apelor uzate şi a dejecţiilor trebuie sã fie bactericidã.
În figura 5 este reprezentatã schema unui sistem de tratare mecanicã şi biologicã tip ATLAS.

Fig.5.
Ea se compune din tancul colector 1, prevãzut cu separatorul 1s, ciurul 1c şi douã ajutaje de apã
sãratã 1A şi 1B, alimentate din valvula 2, pentru antrenarea şi fãrâmiţarea particulelor solide mari.
Particulele reţinute de circuitul 1c cad de pe planul înclinat al ciurului în pâlnia 3 şi, prin valvula
acţionatã pneumatic 5, sunt colectate în pneumotancul de reziduuri solide 4, din care pot fi evacuate cu
aer comprimat prin deschiderea armãturii electromagnetice 6.
Faza lichidã este tratatã chimic în tancul de amestec 7, dotat cu mixer, unde substanţa de
formare a materiei flotante (varul) este trimisã din tancul de depozitare 9, cu ajutorul pompei dozatoare
8, printr-o armãturã electromagneticã, în concentraţie de 500 g/m3 apã uzatã.
Din tancul de amestec 7, apa uzatã şi particulele care trec prin ciurul 1c sunt trimise în tancul
combinat 10 de aglomerare a substanţelor flotante, care are rolul dublu de a amortiza sarcinile de vârf
şi de a asigura timpul necesar de contact în vederea separãrii sedimentelor care se colecteazã
gravitaţional la fundul tancului de sedimentare 11.
Din partea superioarã a tancului de sedimentare 11, lichidul limpezit este aspirat de pompa 12 şi
apoi este evacuat peste bord sau este depozitat într-un tanc de balast, dacã nava se aflã într-o zonã în
care evacuarea este interzisã. Reziduurile solide de la fundul tancului 11 sunt aspirate de pompele 13 şi
sunt trimise spre pneumotancul de reziduuri solide 4 prin pâlnia 3, care se goleşte automat, la comanda
datã de traductorul de nivel 14. Pompele 13 sunt alimentate suplimentar cu ajutorul pompelor cu
membranã M1 şi M2, acţionate pneumostatic prin armãtura electromagneticã 15.
Reziduurile solide din pneumotancul 4 sunt golite automat într-un tanc de depozitare la bord,
nefigurat în schemã, din care mai târziu pot fi deversate în mare în zonele permise. De asemenea, ele
pot fi deversate în barje speciale colectoare sau prin amestecare cu combustibil lichid, pot fi arse într-
un incinerator sau într-o caldarinã cu arzãtor adecvat. În tancul 10 nivelul este controlat secvenţial cu
traductorii rezistivi 16.

54
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

De reţinut!
Instalaţiile sanitare asigurã:
- apã potabilã;
- apã spãlare;
- apã de mare spãlare obiecte sanitare;
- evacuarea peste bord a apelor uzate şi a dejecţiilor (respectând
MARPOL 1973 / 1978).

Test de autoevaluare 5
Sa va descrie instalatia de alimentare cu apa potabila, respectiv schema si
elementele componente.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 5

Descrieti instalatiile de scurgeri.

Rezolvare :
Instalatiile de scurgeri au ca scop evacuarea apelor uzate prin spãlare sau prin
antrenarea dejecţiilor pentru evacuarea acestora; instalaţiile de scurgeri au
circuite separate.

55
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

Fig.4.
1, 2. - conducte de scurgere;
3. – magistrale de scurgere a apelor de spãlare;
4. – magistrale de dejecţii;
5. – sifoane de punte;
6. – lavoare;
7. – scaune WC;
8. – alimentãri cu apã;
9. – pisoare;
10. – capace de curãţire;
11. – sifon cu barierã hidraulicã.

Rezumat
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 5 sunt:
Instalatii de alimentare cu apa
Distilatoare cu apa
Tratarea bactericida a apei
Instalatii de scurgeri
Tratarea apelor uzate

56
AHP – Curs şi aplicaţii
 Instalatii sanitare

Concluzii
Aceste instalatii concura la realizarea confortului echipajului la bordul navelor.
Buna lor functionare duce la reducerea costurilor de exploatare a unei nave
maritima.

[1] Ion C. Ioniţă ş.a. Instalaţii navale de bord. Construcţie şi exploatare.

Bucureşti, Editura Tehnică, 1992;
[2] Viorel Maier. Note de curs. Constanţa, UOC, 1993.
[3] POPA IONEL – Instalaţii mecanice şi hidropneumatice navale, Editura
Muntenia 2005
[4] PRUIU A., UZUNOV GH., POPA T., Manualul ofiţerului mecanic maritim,
vol. 1,2,3 5.T20 Górski Z., Construction and operation of marine cleaning
machinery. Trademar. Gdynia 2009
6. T23 Górski Z., Construction and operation of marine steering gears,
controllable pitch propellers and stern tubes. Trademar. Gdynia 2009
7. T32 Huber M., Tanker operations, a handbook for the Person-in-Charge
(PIC), Cornell Maritime Press, Centreville, Maryland, 2001
8. T80 Shapiro H., Cranes and derricks. United States of America: McGraw-
Hill, 1980
9. Dinu D., Petre F., ² Masini hidraulice si pneumatice², I.M.C. - Constanta,
1993.
10.Documentatia tehnica de la bordul navelor

57
AHP – Curs şi aplicaţii