ANUL XVIII Nr.

48 Odomvrie-Decemvrie 1923

BULETINUL
SOCIETÁTII NUMISMkTICE ROMÂNE
PENTRU $TI1NTELE 'AUXILIARE

SUB NGRIJIREA D-LUI

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR, NUMISMAT MEMBRU CORESPONDENT
AL ACADEMIEI ROMÂNE

BUCURWI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. COOL
STRADA REGALE, 19
10519 1924

www.dacoromanica.ro
 SOCIETÄTII NUMISMATICE ROMANE
1922-1924

Presedinte: vice-presedinte : ;
secretar general: Dr. G. casier-contabil: N.
Popp; membri: Bukulescu, W. Knechkl, Const.
Seuleseu, I, Zamfireseu; secretar-redactor al Buletinului:

CUPRINSUL
Draganu, (hergos).
Const. Cu privire la banii lui
M Primele de infiintare a unei
Bánci Nationale in România.
Dr. G. Severeanu, Monetele lui Dabija-Vodá. ale
lui Mihnea-Voa Radul.
Efigia a lui Radu I Basarab.
T Bola, incercare de stabilizarea monetei in 1848.
Medalistica coasted 1923.
DOCUMENTE, culese de D-ra Stlinescu.
MEMBRILOR SOCIETATH
MISMATICE 1923.
IRE.

Redactia nu ráspunde de párerile exprimate de

atre autorii studiilor publicate in

Abonament anual lei 50. Membrii primesc revista gratuit.

Redactia : Calea Victoriel 135.
Administratoare: D-na Elena C. Moisil, Calea 70.

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL
SOCIETÄTII NUMISMATICE ROMÂNE
TRIMESTRIALA
PENTRU NUMISMATICA $1 STIINTELE AUXILIARE

sub D-lui

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR, NUMISMAT-AJUTOR MEMBRU CORESPONDENT
AL ACADEMIEI ROMANE

XVIII
1923
R 45-48)

BUCURE$TI
TIPOGRAFiA CURTII REGALE F.
19, Strada 19
1923.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
ANUL XVIII (1923)

Studii cercetdri Pag.

C. Cu privire la numismatica levanting 21

A. Blawhet, Les villes fortifiées de la Peninsule Balkanique d'après les
monnaies de Pepoque.romaine
G. Bulat, incercare de stabilizarea monetei In 1848 113
N. Draganu, (hergos) 97
lorga, Banii lui Cuza-Voda
C. Karadja, Un episod din istoria levantine 48
Alte ardelene: Comoara Popilor 26
Const. Moisil, Convorbiri numismatice: Obiectele de schimb anterioare
inventiunii monetei
.
- Traditiile privitoare la inventia
monetei
28

- Monete monetare din

Cu privire la banii lui Cuza-Voda
90
98
Popp, Medaliile lui Cuza-Voda: Medaliile expozitiilor regionale
- 2. Medaliile noilor institutii . .

L. Ruzicka, Une colléctionneuse royale de monnaies Christine de

.
14
54
38
Dr. G. Severeanu, Ponduri monetare de 82
Monetele lui Dbija-Vod Mihnea Radul 103
Efigia a lui kadu I Basarab no
M. Stancescu, Primele de a se o a
roo
M. C. La mine lourde d'Athnes, la réforme financière de Solon,
la drachme attique legére 33

Medalisticá
obota, Medalistica 1923 115

Sigilografie eraldic
Const. Moisil, Prime le peceti stemele unite ale Moldovei
-- 0 interesanta dela C. Mavrocordat
Cu privire la originea stemei unite
92
93

www.dacoromanica.ro
 Documente
L Karadja, ntre 1456-1818
Moisil

D-ra Victoria
- C.
Idem
dem
1469 -1832
1468-1645
58
94
118

Bibliografi.e
E. Babelon, Les monnaies grecques (ed. Payot) (C. M) 32
N. Svoronos, Trésor de la numismatique grecque ancienne (C . 63

www.dacoromanica.ro
 Dictionarul Academiei Române nu cunoaste numele de ban
Oze'rgo0 intrebuintat de Românii din Ardeal in curs de aproape
de ani de pe timpul lui Leopold I. documentele
in care ni s'a pástrat :
In o notitá pe Cazania lui Varlaam a bisericii din se
scrie : dzilele lui Rosit Voivod, cándo
7186 (1678) msta Ag[u[st . la Alicxandru 2 pe
mänt...» 1).
o notá de pe o Evanghelie cam de pe la din
biblioteca liceului veresc din protopopul Prbcop Tearci
din Rus «poronceste» 23 Martie 1748 : 'Alta, cá vi po-
ronceste Molitfi Ta: precum am vázut porunca
numai decát sá de la 6 horgos, de la
diieci cátá 3 horgos, pe la Blagovestenii toti bani[i],
fárá tirá de : de la popa 15 4 numai
sá le porneascá de l[a] Prund, ; pentru 5 horgos, ;

asijderea alte rästantii sá le pe in 29 sá le

la Bistritá.
Aclast[a] p8roncim. cu H[ristols, amin» 2).
Cum se poate cetl pe o din Geoagiu-Feredeu, la 1761
diacul cu «3 horgos» 3).
sfârsit pe un Triod din 1731 al bisericii ortodoxe din
Gioagiul-de-sus se poate ceti in din 3 Martie 1815 a
lui Popovici din acelasi : datil . Tecsa Opre 2
. .

hergos, Onilá 3 hergos, popa 3 hergos, Gruitá Ion 3

1) N. Iorga, maramurefene, II, Bucure§ti
p. 154.
2) 0. p. 137.
3) 0. e.. p. 104.

www.dacoromanica.ro
 98

3 hergosi, cari cu cate hergosli,

bine, le fie poman[a], pe nema, pe 1).
Numele acestei monete de árgint cu valoarea de 17 creitari
se deriva din ung. horgas forma pe care
a luat-o la fabricare. bine de nici dictionarele ungu-
resti cunoscut acest al lui horgas. El a fost relevat de
Melich J. in M. XXX, 434, care 1-a in o dare de
despre o tipâriturá veche a sup. unitare din Cluj, publicata
de K(anyaró) F(erenc)în Magy. Könyvs,zemle, seria noua, IX, 222. Pe
o paginâ dela inceputul acestei cârti se poate «Itt Ko-
losvarott Egy megh nyittatott zár nélkül való Bibliothecából, tudgya
Isten kicsodáiból. Teleki Iános ött horgason vette. Ebb, az
ragszik érette. Amen!» Deci «a cumparat-o Teleki cu horgosi».
Ungurescul horgas a intrat in formele horgosch
horgasch 2). Aici astâzi In : a
«es geht ihm gut, er hat gute Tage (wie der in Lumpen
aufbewahrte 3).

DR. N. DRXGANU
Profesor universitar, Cluj

CU PRIVIRE LA BANII LUI CUZA-VODA

Articolul atât de interesant despre banii lui Cuza-Voda,

care marele nostru d. N. lorga 1-a publicat numárul
trecut al acestei reviste, a aruncat o asupra pro-
iectelor ce le in materie monetara, primul Domn al Princi-
patelor Unite Române. Sprijinul ce 1-a dat cu atâta
consulul francez din Iasi, Victor Place, pentru reusita de
a se bate monete românesti, contributia savantului numismat
francez Ad. de Longpérier, care a desemnat proiectele de
d6vedesc, la rândul interesul mare guvernul francez
pentru rezolvirea favorabila a acestei probleme.
1) 0. p.
2) J. Haltrich, Plan far ein Idiolikon der siebenb.
Volkssprache. Bra4ov, 1865, p. : horgesch (magy. horgas Krumm) ehema-
liges 17 Kreuzerstück ; Haltrich-Wrolff, Zur S. Sachsen, Wien,
1885, p. 372, ; Dr. Magyarische Lehnworte im
Programm des Gymnasiums A. B. in Schässburg, 1894/5
') Dr. G. Kisch, Nösner und Wendungen, Bistritä, p. 73.

www.dacoromanica.ro
 99

Din d-lui N. am rugat pe d. Henri Place,

distinsul al consulului francez din timpul Unirii, cerceteze
nu cumva se gásesc in arhiva familiei sale desemnurile lui
Longpérier, ca putem avek o idee exact de ce
o monetele pe cari sá le batá Cuza-Vodá D-sa a
avut bunavointa sá cerceteze adevär a gásit acele desemnuri.
Astfel, rnultumitá bunávointei d-lui Henri Place pi interesului
ce d-sa manifestá fatá de trecutul nostru, putem prezentâ citito-
rilor desernnurile pieselor de români, 5 rornâni so centime,
piese cari reprezintau aveau sá se de
monete de aur, de argint pi de bronz ale lui Cuza-Vodá.
Piesa de aur de români aibá valoarea na-
poleon aur (20 franc° se prezintá astfel (fig.
Av. ALECSANDRU JOAN DOMN MOLD SI -

Sterna PrincipatelorlUnite, formatá din

medalioane ovale cu armele Mol-
dovei Munteniei, timbrate de o
roaná
Rs. PRINCIPATELE I UNITE (pe
margine), 20 ROMANI I

Fig. .
elipsoidá de spice).
Piesa de 5 români (argint) aveâ sá fie de
unei piese de 5 franci pi se astfel (fig. 2):
Av. ALECSANDRU JOAN D MOLD SI VALAH* -

Fi.g. 2.
Sterna Principatelor-Unite formatá din scuturi dreptunghiulare
cu armele Moldovei MunSeniei, asezate aláturea pe mantia dom-
timbrate de o coroaná regalá.

www.dacoromanica.ro
 Rs. NCIPATELE UNITE * PRIN UNIRE LA
PROPASIE (pe margine), 5 I I o
rotundá de spice).
Piesa de centime (bronz) sá fie ca cea de
valoare echivalentá', dar de ea fig. :

Fig. 3.
Av. ALECSANDRU JOAN D MOLD SI VALAHIEI
Sterna Principatelor-Unite din douá scuturi alipite,
având armele Moldovei Munteniei, timbrate de o coroaná
princiará.
Rs. PRINCIPATELE UNITE (pe margine), CENTIME I
câmpul monetei).
CONST.

PRIMELE DE A SE INFIINTA BANCÄ

NATIONAL& A ROMÂNIEI 1)

Tratatul dela Adrianopole (1829) declarase liber comertul

românesti. libera navigatie pe Dunáre. Prin aceste dispo.
zitiuni agricultura incepu se desvolte extern sá
Dar situatiunea financiará era din cale afará proastá. Pro-
prietarii de precum negutátorimea, nu aveau capitaluri,
creditul era nul, fiitrdcá pe de o parte pietele stráine nu ne
nosteau, iar pe de altá parte singurii posesori de numerar, cari ar
fi putut ajuta nouile intreprinderi, Armenii, Grecii,
1) In revista s'a vorbit mai de multe ori despre ce
s'au fäcut, parte in Muntenia, parte in Moldova, pentru unei bänci
de emisiune. Cum prima banca ce a emis de fapt monete a fost actuala
Nationalä, credem ca nu este lipsit de modul cum a
format ideia acestei Bänci ce s'au fAcut ce ea
a devenit realitate. N. R.

www.dacoromanica.ro
 101

bani cu o ce trecea peste câstigu1 ce ar fi

prinde un agricultor sau un negustor.
potriva acestei stári de lucruri Ob$teasca Adunare din Mhn-
tenia dela 1832, Aprilie, se «Excelenta Sa D. Prezi-
Plenipotent» (Kisselef) cu urmatoarea propunere:
intre rugaciunile noastre ce deapururea le catre
«cel Prea lt ne-ar fi ertat de a face o dorinta
fi de a se putea o
«Lipsa de bani in Printipat lipsa ce avem de capitali$ti au
dobânda, chiar cea pravilnica, la un peel pentru
«toti proprietarii ce sunt nevoiti a alerga la imprumuturi.
«ticalo$ie este una din cele mai mari ce se aici la
inaintare a lucrarii pamântului. De ar fi pu-
a (sic) Statul capitalul trebuincios pentru acest
«sfâr$it, acest capital ar din an in an prisosul ce at din
«dobânzi, cari in putini ani 1-ar ridica la cumpana de a putea
«tâmpina toate trebuintele aceasta, urma, prisosul dobân-
«zilor ar sluji la feluri de ce trebuintele tarii le cer»
Propunerea Obste$tii nu s'a realizat, ideia
unei Banci Nationale a mai departe pe toti conducatorii
destinelor
C. propune in 1845 infiintarea unei «Case de
de imprumutare», «care - circa el - este de cea mai
«trebuinta claselor de jos spre formarea capitalurilor ce le din
cari sunt de mare ajutor societatii prin strân-
«gerea capitaluri in mari, prin interesul iau
«mai multi oameni la buna orânduiala prin duhul pastratului ce
se princip fundamental al Vrem o
mârsavei care la noi intreprindere
care sugrumä, de atâta vreme, atâta hirne»
Chiar Pruclamatia revoltionarilor dela 1848 se infiintarea
Nationale :
«Popolul român chiamä toate la recunoaste facerile
de bine ale comerciului, sufletul lui este creditul pe care nici-
n'a vrut sistema trecutá. [Imprumuturi dela
particulari]. dar o fonduri nationale».

Românese No. 24 din 21 Aprilie 1832.

') No. ix din 5 Febr. 1845.

www.dacoromanica.ro
 102

Dorinta, atât de mult urmarita, ca se creeze o bancá.

fonduri nu putut indeplini, caci vedem la
-sub - se concesiunea unei bánci firmei
Herz & Co., raportor M. 1).
a luat denumirea de «Banca Românieiv.
va fi permis sá adaog, cá pe când se plámádia aceastá con-
cesiune, loan Radulescu crearea unei Nationale,
vedem in ziarul Proprietarut Roman din No. 13 Febr. 20,
proprietarii din Bráila pe Heliade «prin mandat cu
plenare ca sá redigeze in Adonagea Legislativa a
o petitiune forma cea mai amplá.»
Joan Heliade revine iarási la crearea Báncii Nation'ale, prin
ziarul din 26 Mai cá «mari capitalisti
din Europa se oferá spre a avansa sumele cuvenite spre infiintarea
unei in adevár nationale».
Modul de a se efectua acest imprumut, Heliade explicá astfel :
Pentru pamânturile date la tárani ca improprietariri se emisese
bonuri ca de vre-o 500 milioane lei, Heliade La
pentru o bancá se poate aduce lei in numerar... Cele
milioane lei in bonuri rurale reprezinta o dobândá anualá ce au sä
proprietarii dupá legea rurala, suma de lei cate o»
«Cu milioane lei, ca garantate, se poate face in
strainátate un împrumut - putem asigura cá este aflat - dela
165-174 milioane lei, dându-se cele milioane lei anual spre plata
dobânzilor amortismentului». Intermediarul era un domn Manesis.
In acesta, Guvernul propunea in un proiect
de lege pentru emiterea de hârtie monetá in valoare de 12 milioane
fr. (32 milioane lei). Era un fel de imprumut intern care se
ranta domeniile Bráila, Giurgiu pi Turnu. Camera, soma
plicatiunilor date de Strat - primul economist -a
respins prpiectul, dorinta pentru o nationala.
Aceastá dorintá - care devenise un ideal pentru
s'a realizat prin fondarea actualei Bánci Nationale, creatá prin sub-
-
scrierea publicá in anul 188, MIHAIL STXNCESCTJ
Arhivar-Ajutor la Statului
de

Oficial No. din p. 315.

2) erau in bonuri rurale in valoare de vre-o 91 lei,

www.dacoromanica.ro
 .103

MONETELE LUI DABIJA-VODÁ (1661-1665)1

ALE LUI MIHNEA-VODÁ RADUL (1658-1660)
INEDITE -

Monetele de Vodä. Dabija in monetária ce se afla

castelul domnesc din Suceava, ne sunt bine cunoscute prin publi-
catiunile lui D. Sturdza, Fischer, G. Sion, N. C. Moisil, C.
Karadja, dintre cari lucrári unele au fost publicate in asest Buletin.
De alt-fel in intreaga nurnisrnatic a tarilor române nu gásim
un al doilea exemplu, ca un Domnitor sá batá un de mare
numár de monete ca Dabija, dela care ne-au rámas mai multe zeci
de kilograme, pe sunt de numeroase pe atât nu au nici o
valoare metalica, ele falsificate de venetitul Domnitor, spre
a-si agopisi, scurta domnie, o avere imensá, cursului
fortat pe care I-a impus locuitorilor Moldovei.
Imbogátirea colectiunei mele, un important tezaur de
silingi moldovenesti bátuti in Suceava, din cari cea mai mare parte
reprezinta monete sterna cu figura titulatura Domnito-
deci monete proprii ale tkii Moldovei, prezint foarte
multe varietäti inedite, ne face studiul monetelor lui
Dabija-Voda.
tezaur continea câte-va imitatiuni de polonezi
bátuti in din Suceava de Domnitor, precurn un
de 8 monete muntenesti bâtute de Milmea Radul (1658-1660.

Monetele lui Dabija Mihnea Radul, Domnitori aproape con-

timporani, apar in numismatica tárilor române ca o serie izolath
de seria monetelor românesti cunoscute, cari dispáruse in Mol-
dova in Tara de mai bine de decenii. De alt
aceste izolate dispare obiceiul, poate cá i dreptul,
ce-1 avea Domnitorul de a-si bate monete proprii, urmând ca in tkile
surori circule monetele tárilor invecinate, bátute din metal

punct important ce reese din studiul tezaurului nostru,

a carei localitate a tost descoperit nu ne este cunoscutá, este
amestecul nwnetelor lui Dabija Mihnea Radu, amestec ce nu-1

www.dacoromanica.ro
 104

cred datorit unei simple ci din considerentele mai jos

arátate rezultá, aceste provin din
allata in Suceava.
Aceastá o bazám pe caracterele monetelor anume
Identitatea aliagiului de metal identitatea a
2. Marea asemánare executarea pieselor, ce au fost
gravate de acelas artist.
3. Existenta unor piese dc argintate in seria lui
Dabija a lui Mihnea Radul, demonstrand prin aceasta inten-
tiunea ambilor Domnitori de a pune in circulatie monete fiduciare.
Un singur punct a clarificat, acela cá domnia lui
Mihnea Radul se câte-va luni de
rea domniei lui Dabija, fapt care cum bánária lui Dabija
a putut bate românesti ai uuui Domnitor ce a fost alungat
din scaun. Numai descoperirea de noui izvoare va putea clarifica
acest punct.
Silingii lui Dabija-VodI
In grupul de silingi moldovenesti bátuti in Suceava cea mai
numeroasá serie o reprezintá monete imitate dupá urmátoarele tipuri:
a) silingi ai reginei Christina (1622-1654
t cari gásim unii marca din Riga, iar altii acea a
Lituaniei ; imitatiuni dupe lui Carol X Gustav
cu marca orasului Riga a Lituaniei ; imitatiuni dupá silingii
lui Carol XI (1660-1679)
b) dupd polone:i, tip Joan II Cazimir

41ingi de Brandenburg, tip Frederic Wil-

helm (1648-1688).
In afara acestor tipuri de monete ne-au rámas din
dela Suceava o serie de silingi proprii ai lui Vodá Dabija, vând
reprezentatá figura nurnele Dornnitorului.
serie, de sigur cea mai importantá pentru numisma-
tica moldoveneascá, este compusá din foarte putine piese dintre
cari au fost de Fischer 4 de
In tezaurul nostru gásim 19 varietáti inedite a descriere
face obiectul studiului de fatá.
Ceace caracterizeazá tipul monetelor proprii ale lui Dabija este
gravorul a irnitat aversul dupe cunoscutul sfert de ducat polonez

www.dacoromanica.ro
 105

al regelui ce este reprezentat cálare, galopând spre

stânga. Regele polon este complectá casc5.
pe cap, ridicând mâna dreaptä o spadá gata sá loveascá. Aceastá
reprezentare este gravatá dupá toate regulile heraldice ale timpului.
Pe monetele lui Dabija, gravorul reprezintá pe Domnitor
barbá, haine, fluturându-i pe umeri rnantia domneascá
ambele rnâini Corpul este aplecat putiri
pe gâtul calului ce galopeazá spre stânga.
Ca atribute gásim pe ducatul polonez, deasupra capului, o
. coroaná regeascá, iar jos la picioarele cáláretului o monogramá.
Pe este reprodusá sas o coroaná
jos capul de zimbrn moldovenesc, lipsindu-i steaua dintre
coarne.
In jurul rnonetei, douá cercuri de sfoará sau puncte, gásim
inscriptiunea : JOHAN ISTRATDRVV.
Aceastá inscriptiune suferá variatiuni de litere pe fie care
piesá, ast-fel dupá se vede pe reproducerile silingilor descrisi,
cari cá gravorul, lipsit de culturá, a utilizat la fabricarea
stantelor patrice separate pentru fiecare literá, pe cari patrice le-a
aranjat dupá bunul sáu plac, la intâmplare sau dupá liber
ce-1 avea la dispozitie.
Reversul prezintá pe seria lui Dabija douá varietáti distincte
formând astfel doná tipuri :
prezintá centru atributele Domnitorului: cáciula
domneascá, dedesubtul cáreia stau iataganul,
iar nu douá buzdugane Incrucisate, dupá cum au fost descrise piesele
prezent. La exterior inter douá cercuri lineare, punctate
sau de sfoará, avem inscriptiunea: SOLIDVS CIVI MOLD 68, care
prezintá diferite varietáti datorite de litere. Pe
unele piese cuvântul SOLID VS este înlocuit prin MONETAE CIVI
MOLD 68.
Tipul II se caracterizeaiá prin faptul reversul lui Dabija
este imitat dupá reversnl silingilor lui Carol Gustav X, ast-fel
au fost imitati, in din Suceava, mai sus
reprezentând centrul monetei o dublá monogramá la care litera
externá este : D. V. jar litera interná este
De jur Imprejur, la centru douá cercuri de
sau de sfoará, se citeste: SOLIDVS CIVI MD - DOM sau SOLIDVS

www.dacoromanica.ro
 106

Cele 19 varietáti mai jos descrise le considerám ca inedite,

de reprezint deosebiri atât in monograma revers, cât
in inscriptiuni, cum se pot constata pe r,Troducerile
pieselor din plan$a aláturatá.
Ar: Domnitorul galopând spre stânga. Intre
cercuri de : coroana IOHAN-ISTRATDORVV:
: dedesubtul cáreia buzdugan iatagan
Intre douá de ; SOLIDUS CIVI. M.
2. : Domnitorul galopând spre stânga. Intre
cercuri de : domneaecá ISTRATE : DABISA. D.G.R. M.
Rv: domneascA având o alungitá, dede-
subtul buzduganul iataganul In afará
de un cerc punctat SOLI .... 68.
3. : Domnitorul galopând spre Intre
cercuri de sfoará : coroana I.S T S.
: Cáciula Domnitorului simplä, rotundá, dedesuptul cAreia
buzdugan iatagan In limitate de cercuri
de MONETA. C.
4. Av: Domnitorul galopând spre stânga. Intre
cercuri perlate @ D. A. B. I. S. A
: Domnitorului foarte dedesupt buz-
dugan un iatagan foarte lung. In afará limitate de cercuri
.
5. : Domnitorul galopând spre stânga, De jur
limitat in de un de puncte: coroana Domneascá si
ISTRATI ... M.
Cáciula Domnitorului in de cáciulá turcáneaseá,
desuptul buzduganul iataganul In jur limitat
in afará de un de puncte; ... MOLD 6.
6. : Domnitorul cálare galopând spre stânga, dedesuptul
cáruia capul de zimbru. In jur limitale de doná lineare :
coroana domneascá IOHAN ISTRAT DORVV.
: Monograma externá C ináuntrul litera B 2 -puncte..
In jur limitate de douá lineare : coroana SOLIDVS ... 68.
7. : Domnitorul cálare galopând spre stânga. In jur limitate
de cercuri lineare : coroana IOHAN ISTR
: Monograma externá C ináuntrul cáreia litera B 3 puncte.
In jur limitate de douá lineare : .L.I.DVSCIVI ... In afara
cercului extern al marginei stantei, prin faptul moneta a fost

www.dacoromanica.ro
 107

defectuos se doux 'stele cu câte 5 raze ce despárteau

pe matricele diferitelor monete.
8. Moneta este defectuos prezentând atât pe avers cât
pe revers din matrice. ne evidentiazá
modul in care au fost executate monetele si Matricele con-
sistând din dreptunghiulare de fier sau late de 2 cm.
in lungimi mai mari, pe cari pláci se gravau prin ajutorul patri-
color 2 sau mai multe figuri monetare, despártite prin spatH libere
de 3-5 m.m. in cari se gravau stele 5 raze ce serveau ca puncte
de reper. Intre pláci una prezentând matricea aversului, iar
cea de a doua a reversului, se punea o foae de probabil
in grosime de 0,5 pe care cu lovituri de ciocan,
apárea relief atributele piesei gravate pe matrice. Din cauza
materialului gros din care se efectuau matricele, ele se deteriorau
repede dupá executarea unui foarte limitat de monete.
se cum in numismatica din secolul XI V-lea, XVII-lea
la monetele lui Dabija cât Domnitorilor anteriori, este
f oarte greu gásiin douá monete identice, variind la infinit
din cauza schimbárilor de litere datorite executárii rudimentare
lipsei de culturá a gravorului.
Moneta No. 8 prezintá :
: segmente incomplecte apropiindu-se ca marginile
convexe. Segmentul superior reprezintd 1/3 inferioará a matricei aver-
sului, din care a capul de zimbru inscriptia ISTRATT
cercuri lineare. Segmentul inferior reprezintá 1/3 superioará a
matricei, din care a rámas in centru numai capul Domnitorului, dupá
care cercuri lineare apare coroana si 10 .:. In spatiu
gol dintre segmente stele raze.
Identic ca executie ca aversul. In segmentul superior
cercuri lineare DVSCIV. In segmentul inferior 1/2 superioará
a monogramei C cáreia apare B, in jur inter douá cercuri
lineare : coroana SC... In spatiul gol dintre segmente o stea
cu 5 raze.
9. : Domnitorul galopând spre stânga, dedesuptuF
capul de zimbru. In jur limitate de 2 cercuri lineare : co-
roana. A. NISTRATMOLVV.
Rv: Monograma externá C existá litera C.
In jur limitate de cercuri punctate DVBISOMDI
io. : Domnitorul galopând spre stânga. In jur

www.dacoromanica.ro
 108

cercuri lineare: coroana. IOH.A.N... SVV. Deasupra spatial

gol trei stele câte 5 raze.
Rv: Monograma C cAreia un H. In jur intro
cercuri lineare : coroana : LIDVS CIVIMO.I6.
II. : Domnitorul cálare galopând spre stânga, din care pe
moneta apare numai anterioará In jur daub cercuri li-
neare ISTRATDOB
Rv: Monograma externä C un A stililat. In
jur cercuri lineare: SOLIDVSCIVI ... In afara câm-
stele s raze.
12. : Domnitorul galopând spre stânga, dedesuptul
capul de zimbru. In jur intre cercuri lineare : coroana
JOHANISTRTD
Rv: Monograma externá C cáreia litera cu 3
puncte. In jur douá cercuri lineare LIDVEGIVV...
13. : Domnitorul galopând spre stânga, dedesuptul
cáruia capul de zimbru. In jur douá cercuri lineare ANIH-
STRATD ...
By: Monograma externá C semnul In jur
intre douá cercuri punctate CIDVSCIVI ... In partea superioatá
a monetei apare din segmentul superior a matricei un
semicerc In gol 2 stele câte 5 raze.
14. : Domnitorul galopând spre stânga, dedesuptul
capul de zimbru. In jur daub cercuri lineare
ISTSTDOR
Monograma C cáreia semnul )I(. In jur
douá lineare OLIDVSCIVIR
Av: Domnitorul galopând spre stânga. In jur in tre
douä cercuri punctate ONIHSTATI
By: Monograma externá C cáreia semnul In jur
douá cercuri lineare incomplecte, din care apar numai
ferioare inscriptia LIDVSCIVI ... In partea inferioafá a monetei
apare din segmentul superior al matricei vecine un punctat
incomplect coroana. In spatiul gol dintre cele douá segmente 4
stele câte 5 raze. Moneta este
56. : Domnitorul cálare galopâud spre stânga, dedesuptnl
cáruia capul de zimbru. In jur douá cercuri punctate HIHS-
TRATD
Monograma externá C cáreia semnul )I( un

www.dacoromanica.ro
 109

punct. In jur cercuri lineare, din care pe monetá nu

apare de 1/2 inferioara, inscriptie LIDVSCIVI. In partea
ferioará a monetei apare un cerc pun.ctat, incomplect partea
perioará din coroaná. In spatiul gol dintre cele douá segmente o
stea cu 5 raze.
17. Domnitorul cálare galopând spre stânga. In jur inter
douá cercuri lineare inscriptia : .ITR. BISA. ISTR A. TVV, parte
coroaná.
Rv: Monograma D cáreia litera I. In jur
douá cercuri lineare inscriptia: SOLIDVSDGRM
Domnitorul galopând spre stânga. In jur între
cercuri punctate coroana inscriptia.: DM... HISTRATVV.
Rv: Monograma S. In jur cercuri punctate
+ SOLIDVSC... V
19. : Domnitorul galopând spre stânga. In jur
douä cercuri puActate : coroana DM ... STRAT.V.V.
Rv: Monograma V punct central. douá cercuri de
sfoará: + SOLIDVS ... DM Moneta este de aramá argintatá.
Monetele lui Mihnea Radul (1658-1660).
In tezaurul nostru se gäsesc un numár de 7 ai lui
Mihnea Radul. (Tabela, No. 20-21).
Asupra acestor monete cari au fost foarte bine descrise de C.
Moisil 1) nu avem de de amestecul de silingi
a lui Dabija-Vodá aceia ai lui Mihnea, cari din punctul de ve-
dere executiei artistice a metalului sunt foarte asemáná-
tori, posibilitatea unei fabricatiuni comune pimnitele Cas-
telului Domnesc din Suceava.
se descriu de argint a lui Mihnea Radul,
nu am vázut pâná in prezent. In tezaurul nostru gásim o piesá de
aramá argintatä.
Din grupul de deosebim trei varietáti cari se deosibesc
numai prin modul de asezare al anului 1658, dupá cum se poate
vedea pe Nici o deosebire in inscriptie.
Pentru toate detaliile cu privire la desciierea monetei ne refe-
la studiul lui C. Moisil mai sus citat.
DR. G. SEVEREANU.

1) Acad. XXXVI (1914) 5.36.

www.dacoromanica.ro
 110

EFIGIA MONETARÄ A LUI RADU I. BASARAB

In Buletinul Monumentelor Istorice consacrat Bisericii Domnesti

din Curtea de Arges, C. Moisil descrie en competenta sa numis-
matica, monetele lui Radu I. Basarab, bine cunoscute
perhei importantutui tezaur monetar din Slatina (1914) care continea,
astfel cum am descris in Buletinul Societatei Numismatice
Române No. din 1921, peste 1400 piese de diferite tipuri.
De oarece o buná parte din acest ezaur apartine, bazat
pe un material numismatic foarte bogat, am descrierea
riantelor diferitelor tipuri monetare, mai important tip, care
de altfel a pentru prima in tezaurul din Slatina, tipul
zis ccavaler» din care am descris 42 variante, descrierea
consideratiunile nuMismatice ce reesiau in mod firesc din studiul
monetelor. In acel studiu am insistat mai deosebire asupra
racterelor eraldice cari eran atât mai importante, ele
apáreau in numismatica pentru prima oará, prin repre-
zentarea efigiei Domnitorului, care nu era cunoscuta la
perirea acestui tip monetar.
Gratie mormantului lui Radu I. Basarab, bise-
rica Curtei Domnesti din Curtea de Arges, precum a deseoperirii
a portrete pictate fresco» pe zidurile aceleasi biserici, noi.
elemente politicá si culturala a lui Raclu
I. Basarab.

In notita de fatá voesc sä elucidez puncte ce au fost con-

testate de C. Moisil in lucrarea sus citata.
Inteadevár studiul monetelor tip cavaler bazasem pe
eel mai bogat material numismatic cunoscut, ca atare aveam
am cá ideile emise reprezinta interpretarea riguros stiintificá
a caracterelor monetare, D-1 C. Moisil, (probabil bazat
pe studiul putinelor exemplare ce posedá colectia Academiei Române)
exactitatea caracterelor eraldice descrise de mine, sustinând cá pe
moneta din acest :

a) Cavalerul reprezinta pe Domnitorul, nu are de

a face portretul lui, ci numai
-
o figurá conventionalá
pe monetele medievale stráine care
- se

in liniamente generalé, costumul in care lui Radu, se

Contestá din descrierea mea, lipsa coifului pe capul cavale-

rului, increclintat cá gravorul a insemnat in mod sumar
coif care se poate bine distinge, dar care totusi nu poate
lipseasca reprezentare heraldica.
* *

www.dacoromanica.ro
 111

In lucrarea mea in Octombrie 1921, deci de a

se da la mormântul No. io ce continea pe Radu I,
mi-am expirat convingerea pe rnonetá, gravorul a reprezentat,
de alt-fel, figura Domnitorului, pe care o descriam
ca acea a unui tânär plin la fam, mustatä, ochii mari, párul
buclat. din descrierea mea numai culoarea spre a putea
distinge pe efigia rnonetarä portretul ctitorului bisericei Dornnesti
din Curtea de Arges.
Descoperirea chipului lui Radu I. in icoana hramului bisericii,
a mormântului in care s'au gäsit bucle de castaniu, vin
adevereascä mea asupra reprezentárii figurale.

-
.

Fig.

Inteadevär D-1 citatá pag. 46 descrie

ast-fel portretul lui Radu :

«Din faptul et s'a gäsit in mormântul lui plete castanii, se poate

deduce el a murit tânär, scurtândui-se zilele, zice hrisovul
pentru Tismana al fiului Dan. Figura lui este reprezentatä in
scena bramului bisericii de la intrare, unde cu plete cu
castanie, ingenuchiat, intinde mâinile pozá de rugäciune,

www.dacoromanica.ro
 112

tronului lui Hristos, intocrnai ca bizantini. De

in momentul lespezii ce reprezenta capul mormân-
tului, se dete de scheletul domnitorului la care dreaptul
exista o materie câltoasá, care da impresia unei
dar in care prin fácute la micrdscop de dr. Gri-
goriu se texturá de fire de
castaniu».
Singura deosebire intre descriere ce reprezenta figtira
Domnitorului in sávârsirii lui din descrierea mea, o
lipsa bárbii pe efigia monetará, pe când ea existá in por-
ctitoricesc resturile mortuare.
deosebire o explic prin faptul cá moneta tip cavaler
reprezinfä incontestabil prima serie din tipurile monetare, atare
ea a fost in primal an al domniei, atunci când Domnitorul
tânár nu purta barbá, pe care lásat-o sá in
urmá, cá in al zecelea an de domnie, când a fost inmormântat
când probabil s'a zugrávit portretul ctitoricesc in bisericá, el
o avea.
Al doilea punct controversat este al reprezentárei coifului pe
capul cavalerului.
Din acest punct de vedere atât ruinele curtii domnesti cât
sculptura din bisericá, ne-a dat la iveaa elemente
eraldice de cea mai mare importantä, cari stint strânsá legáturá
reprezentarea eraldicá a monetei.
Astfel :

Un pictat la stâlpul mormântul cavalerului, din

care portret capul este
2) Piatra a cavalerului zis Radu Negru.
3) Un cavaler cu _sulitá (fragment de teracotá) gásitá in ruinele
palatului domnesc din Curtea de Arges.
Existenta acestor reprezentári de cavaleri car! prin analogie
s'a dedus cá erau mull mai numeroase pictura primitivá a
sericii, existând pe fetele stâlpilor lângá cari au fost
Domnii de Domni Biserica Domneascá, ar pentru
d. Drághiceanu existenta feudalitátii la prima organizare a statului
muntean, care in secolul al XIV s'a organizat dupá modelul Ungariei
Angevine, care acest stat la rândul sáu fusese organizat feudal,
de Carol Robert statului francez napolitan (pá-
rerea lui Hubert).
Dacá facem o comparatie tipurile monetare ale lui Radu
I. a predecesorului Vladislav I. Basarab, incontestabil, cá
gásim cá Radu I. a dat o atentiune putin la monetele
tipul cavaler, regulilor eraldice, care tip de sigur cá a fost exe-
cutat de gravor sträin. Celelalte tipuri, dintre cari unele sunt
identice tipurile monetare ale predecesorului Vladislav I.
stint de o executie mull mai ptttin artistia care merge descrescând
pâná la ultimul tip la care gásim o váditá lipsä de carte a gra-

www.dacoromanica.ro
 113

vorului, de oarece inscriptiunile monetare o de

litere nici un
Examinând cu atentiune moneta tip pvaler din care repro-
ducem in dublá, patru exemplare, din cele mai bine execu-
tate, nu mai gravorul a reprezentat pe Domnitor
cu capul gol, deci lipsindu-i coiful, I-am dtscris in Buletinul
Societátii Numismatice No. 40-1921. '
In privintá, cum foarte judicios d-1 C.
Moisil, din punct de vedere eraldic este o derogare foarte impor-
tantá, de oarece regula eraldicá a secoluhii XIV XV
prezentarea coifului fie pe capul cavalerului fie aláturi, gásim
pe pecetia a lui Jean de Ligne (1406) sau a lui Wilhelm de Laire
(1408).
Nu putem pli carui fapt se datoreste aceastá lipsá a coifuhii.
Am putea admite gravorul având un spatin redus pi vrând sá
dea figurii Domnitórului, o asemá'nare, pe care de dupá cum
am a reusit pe deplin o dei, nu a mai putut adiuga pi
coiful care i-ar fi acoperit buclat pi toate caracterele figurei.
Un fapt rämâne neindoelnic pi sf-I accentuám, estelipsa
coifului pe capul cavalerului pi ca atare descrierea d-lui C. Moisil
mai sus amintitá din Buletinul Monumentelor Istorice, trebue
in raport cu realitatea.
DR G. SEVEREANU

INCERCARE DE STABILIZAREA MONETEI 1848

Nenumárate au fost nernultumirile locuitorilor Principatelor,

mai ales dupá tratatul dela Adrianopole, in privinta stabilizárii
monetej. de indreptare s'au fácut de multe ori,
Regulamentul organic, stabileste in art. 65, modul de valorizare al
banilor. Era o situatie poate, mai de cât acea ce am
apucat-o noi, in acesti din urmá ani.
Negustorii din Calafat, la aceia$i se plângeau auto-
ritátilor, de neintelegerile pi ivite, din cauza banilor ce
umblau in gschelä». Unor astfel de se datoreste
rirea domnitorului Gheorghe Bibescu, dela 3 Martie, 1848, a jurna-
lului, ce urmeazá :

Jurnal 1)
In urmarea luminatului ofipt, subt No. 114 cátre acest sfat, pi
care coprinde cá cinstita Ob$teasa Adunare, prin raportul
cu No. 112, au supus la cunostinta I. Sale chibzuirea de a se sta-
I) estitorul semi-oficiald No.

www.dacoromanica.ro
 114

tornici in toat tara numai un fel de curs al monedelor, din

pricina variatelor preturi care tirculeazá acum, se
pagubi la transactii; chibzuire incuviintându-se de
Sa, o dá tot de in cunostinta sfatului, cáruia
porunceste a lua cuvenitele másuri spre a se pune in lucrare,
D. marele vistier este a la sfat de
osebitele preturi ce urmeazá politie porturile tárii.
Astázi luni, 23 Februarie, anul 1848. D. marele Vistier
la sfat pentru tot felul de monedà pretul care cir-
culeazá atât in orase cât portul Brái mai de cápetenie
pentru a cursul neavând
curg dupá o a speculantilor, spre curmare, sfatul,
având de bazá din period al articolului 65 din
mentul organic, galbenul sau este
tärât de 14 sfantihi, sau in lei 31, parale douá-zeci, luându-se acest
pret al sfantihilor al galbenilor drept temei nestrámutat al cursului
monedelor pentru toate daraverile ce intru cea dinauntru
circulatie a principatului, dupá sa pretuire de moneda, hotá-
: pretul de sus al galbenului adicá de lei trei-zeci
unu, parale doul-zeci, al sfantihului de lei doi, parale zece,
circuleze cele de mai jos ménede cari, cele greu-
corespund pretul al galbenului, anume:
Patru-spre-zece lei parale douä, vechi drept la
Doi-spre-zece lei si parale zece, icosarul drept la cumpánA.
Zece lei parale douá-zeci, rubla de argint.
Opt lei parale opt iuslucul.
Cinci lei parale trei-zeci rubiana dreaptá la
Aceste preturi ale monedelor sá se publice in tot principatul
ca sá fie cunoscute publicului, márginire, cá dela ziva publi-
catiei, dupá cursul de luni, toate acestea au sá circuleze
pretul ce se
pentru transactiile . vor fi incheiate feluri de ne-
gutátori altii mai de acestui jurnal,
acelea urmeazá a se referi de platnici moneda aceia ce se
va vorbi in acele transactii, precum de vor fi in lei, se
teasel leul cursul monedei ce circula atunci in acel când
s'a fäcut acea transactie.
Acest jurnal se va supune la cunostinta intárirea M. Sale
prea nostru Domn de D. Marele Vistier in
se va publica.
(Iseáliti) M. Váleanu, A. Vilara C. Cornescu, C. Heräscu, Co-
lonel Odobescu.
T. G. BULAT

www.dacoromanica.ro
 115

MEDALISTICA IN 1923

Putem spune tu mândrie, cea parte din lucrárile

de medalisticá efectuate anul acesta la noi sau pentru noi,
se datoresc distinsului medalist Kristescu. cd câstigat
un in prin câteva lucrári expuse la Paris
ce s'a distins printeo serie de plachete de o
de executie remarcabila, artisful nostru ne-a dat anii trecuti splendi-
dele medalii : a Victoriei a incoronárii Suveranilor României, jar
anul acesta o de medalii plachete tot de reusite 2).
Caracteristica artei lui Kristescu este relieful foarte mic, a
cárui executie dela artist o extraordinará
in asezarea planurilor, spre a pute da figurilor per-
spectiva necesará. De altfel in aceasta consta deosebirea dintre
medalistica francezá, al elev este Kristescu, cea
care cautá sá execute mai pronuntat.
Am avut prilejul sá admir in atelierul lui Kristescu, instalat
provizoriu aripá neterminatá a Universitátii din Bucuresti,
mai multe superbe, cari m'a impresionat in mod
special un portret al defunctului Petre Carp, destinat pentru o
viitoare medalie a' acestui distins bárbat de stat.
Dintre lucrárile terminate. in cursul acestui an, in
primul rând admirabila plachetá executatá pentru d-lui M.
Blank. Placheta este o fatá cm.)
bustul d-lui Blank in profil spre stânga, medalion rotund
pe un snop de spice de grâu decorat sus la dreapta
o de lauri. Sub bust un vapor de marfá pluteste departe
pe valurile márii. Legenda este urmátoarea: sus la stânga: BUCU-
RESCI IUME 1923; jos la stânga pe 4 rânduri : OMAGIU DE
ADMIRATIE LUI I MAURICIU BLANK CU OCAZIA ANI-
VERSÄREI A I 75 ANI DE RODNICA. Pe marginea

1) Toate lucrarile medalistice privitoare la s'au publicat, pa

ce au apärut, in Cronica numismatica
2) 0 dare de despre activitatea lui Kristescu s'a publicat in
vista Martie 1923.

www.dacoromanica.ro
 116

a plachetei : «Soc. p. exp. cereal,.

.(Fig. 3).

::

Fig. . Fig. 2.

jubileul d-lui Blank s'a bätut 1i o foarte

medalie initiativei d-lui Chr. Staicovici, distinsul nostru
mismat. Ea a fost oferitä
ritului de care comitetul Bursei
din Bucuresti a fost executata
prin Societatea Medalisticâ Ro-
de care cunoscutul sculptor
vienez L. Huyer.
' Medalial.reprezintá pe bus-
.
tul d-lui Blank, de o asemänare
perfectä, legenda : PR
DINTELUI EI ICIU
I

BLANK BURSA DIN BU-

Pe revers admira-
alegorie a comertului
dustriei legenda : CU PRI-
LEJUL IMPLINIRII R-
STEI DE - 75 A , jos
1848-1923. (Fig. I-2).
Aláturea de aceste lucrári
Fig.
o mentiune medaliile exe-
cutate de Kristes:u pentru expozitiile agricole.din toamna acestui an 1).
') Publicate

www.dacoromanica.ro
 117

Pentru expozitiile de animale organizate de Ministerul Agricul-

turii el a compus medalii: una pentru crescätorii de cai
alta pentru crescätorii de vite. (Fig.

Fig. 4. Fig.
. Pentru expozitia industrialá din Iasi. ata zisa
pozitie a Moldovei intregite, artistul a executat o medalie
-

'

Fig. 6.
mutt artisticá, reprezentând alegorie reunirea
Bucovinei Basarabiei cu Moldova. (Fig. 6). alegorie este,
mine, una dintre cele mai reusite ale lui Kristescu, una
dintre cele mai caracteristice din medalistica noasträ.
I. PROBOTA.

www.dacoromanica.ro
 118

DOCUMENTE
25.

Mai 18, sub Radu Vod.

Domnia Mea lui Dâlban
pentruca sá-i fie munte din Andrian l-a
dela Jitian de aspri... Al. Stefulescu, Gorjul
pitoresc, Tg.-Jiu, 1904, p. XVIII.

26.
1576 Sept. 11, sub Mihnea
. i a Jitian frate-sau Stanciul o
anurne Neaga de la Zacharia din Purcari 380 de aspri gata
Ibid. p. XVIII.
27.
1583 Mai 23, sub Vodd.
iar a un anurne Lulea de la
Benga aspri de argint». p. XLVIII.

28.
1595, sub Mihai Vitea
Stoica Râiosianul [log. II-lea, pe Stan pi
Avram pi pe muma Rucsana pi tiganca lui Stan anume Dra-
gornira, cu Soo de aspri - pi cu doi cai buni, pretul a000 de
aspri. Ibid. p. XLIX.
29.
1610 Februarie
Mai mosneni din Desiu se vând runiâni cu
pentru de aspri gata. Ibid. p. XLVIII.

1610 Mai 30, Radu

. pi iar a cumpkat un de la
Diaconul cu zoo de aspri gata». p. XIV.

www.dacoromanica.ro
 119

3r
1611 Februarie 27.
da mo*iile lui lui Preda sluger
acesta imprumutase pe cu 6o.000 de aspri
p. XLIX.
32.
1613 Mai 2.
Satul Rogojelul de mo$neni se vând 20.000 de
aspri gata. Ibid. p. XLVIII.
33.
/615 1-1, sub Mihhea.
Preda Logofatul din Pope$ti, satul Pope*tii la
de la fratii 14.000 de aspri gata. Ibid. p. XXIV

34.
1618 Aprilie 24. Al. Fedd lui Udrea Postelnicul
mai multe de
iar sá fie slugii domniei mele din Ro$ia un
anume Dragomir, pentrucá la cumparat de unchiul sáu Haniza
fiul lui Neagoe din Crasna vacá lapte, un bou, o
de carne grasá aspri gata - o anume
1200 de aspri 2 banite de grâu, 2 anume Negreiu
Vintilá 220 de aspri gata, un Stan 200
de aspri gata. Ibid. p. L.
35.
1619 (7127) Febr. 13 sub, Movild.
Dumitru din vinde partea lui se va alege «din câmp
din pádure, din apá din sili$tea satului de pe toate
tarele» in Strâmba «15.000 aspri bivolitá cu malac, pretul
ei woo Al. $tefulescu, Strâmba, Tg.-Jiu, 1906, p.
36.
1619 (7127) Fehr. 13, Garril
Roman din Murge$ti vinde partea lui de peste toate
hotarele se va alege, din din pádure din

www.dacoromanica.ro
 120.

din silistea satului de pretutindeni vecini oricki se vor

gäsi... cal bun, pretul lui 2000 pi 12 ci miei, pretul
aspri 1440 cu doub vaci, cu un bou, pretul aspri
apoi aspri gata i000. p. 112.

37.
1622 Fehr. 6, sub
Dochia Vistiereasa, sotia lui Stoica Vistierul, libereaz de ru-
mânie mai multi oameni 24.000 de aspri. Al. stefulescu, Gorjul
istoric pitoresc, Tg.-Jiu, 1904, p. XLVI.

38.
1627 20. Alexandra l'odd cátre Egum.
Strâmba.
«... fie volnic cu cartea Domniei Meale 600
de bani de la Stoica ot i au luoatu fár cale
judecatá... ». tefulescu, Strâmba, Tg.-Jiu, p. 113.

39.
1636 7, sub
iar a cumpärat Dabela de la din Grivi un
de aráturá la morminti ioo aspri gata». Al. Gorjul
istoric pitoresc, Tg.-Jiu, 1904, p. XIII-XIV.

40.
1636 (7145 Bue.). Oct. 21 Matei Vodd confirmá lui Dimitrie
Filisteanu mare Pitar... Crasna.
«... pentru a cumpárat... jup. Dumitru mare Pitar aceastá
de la Stanciul... 5200 de aspri... ». Al. tefulescu,
Crasna, to., p. po.

41.
16:39 (7147). 28. Maki confirmä lui Dumitru Fili-
steanul mare Pitar fie mosie Buzesti in jud.
partea lui Radu partea lui Vasile lui Voicu toatá 1/3 parte
dintfuntei... CO 3.000 aspri gata ». Ibid. p. 77.

www.dacoromanica.ro
 121

42.
1639 (7147) 28, sub
... a cumpárat jup. Dumitru mare Pitar aceste de la
Necula Paharnicul 4.200 aspri gata ...» Ibid. p. 77.

43.
1642 (7130) Tanuarie 8. Vedd Crasna
pânire peste de mosii:
«... 2 fálci de ce le-a 200 aspri gata ...
2 jum. 250 aspri dela Stan un de la Corni
aspri un de 3 de lac un codru co aspri....
un de la aspri alt cu 140
livade lazul Miclii cu aspri si iar a egum un
in deal de la Hamza o iar Harnza a fost
párat o vacl mare si de la Cotoroga viea lui
cea aspri alt 340 aspri de la
toroga 2 locuri, unul la vie unul la Bârne aspri gata.
iarási a egum. Teofil de la Diicul fiul lui Moga partea
lui de toatá aspri gata...». Ibid. p. 83.

44.
1642 (7150) lanuarie 8. Vodd Crasna
pânire peste mai multe de mosie din Buzesti Crasna:
«... Padina Obreajenului, 2 fälci de pentru a
ermonahul Teofil cu 200 aspri iaräsi la Padina Obreajenu-
lui 2 aspri un de la Corsi
aspri, un de 3 un codru de la 350 aspri un
la aspri alt log... lângá 140 aspri
o livade lazul aspri, un din Crasna pentru o
vacá vie... aspri un 'de aspri un la vie la vale
alt la 200 aspri M... dela Diicul fiul Mogli din Bu-
zesti partea lui cu aspri ...». Ibid. p. 57.

1642, Aprilie 9, sub Matei Vodi.

Pátru Stefulescu din Albeni vinde lui Glodeanul 2
de pámânt in Albeni de aspri. Al. Gorjul
pitoresc, 'Tg.-Jiu, 1904, p. XXIV.

www.dacoromanica.ro
 122

46.
1644 8, ub Maki Basorab:
iar fie Ancái o anume Stanca fata lui
Iano*i o au cumpârat stolnicul
de aspri gata Ibid. p. L.

47.
1644 (7152) 3 Martie, sub Maki
Vlad Stan Scutarii din vând slujerului D. Fili-
*anul partea de mo*ia din al 8-lea tei 3400
aspri o vitelul ei, 600 aspri. Al. Stefulescu,
Crasna, p. 87.

48.
1644 Martie 20, Matei Basarab.
Bârsescul se cu ar fi o
de loo de Cercetându-se, Domnul ca Stanciul
a numai el singur la mâna lui gal-
beni roo. Al. Gorjul istoric pitoresc, Tg.-Jiu, p. 7-8.

49.
1644 (7152) 13 sub Matei
...vând partea lui Stroe de mo,ie iar din 7400
aspri gata». Al. Stefulescu, Crasna, p. 87.

50.
1645 .Noembrie 11, sub Maki Vodd.
Stanciul Dumitru de rurnânie pe Oprea
Ivanu pentru 20 de ughi. Al. Stefulescu, Gorjul istoric pitoresc.
Tg.-Jiu, 1904, p. XLVII.
VALERIA STXNESCU
Studentä

www.dacoromanica.ro
 123

MEMBRII SOCIETÂTII NUMISMATICE ROMÂNE

iN ANUL 1923

Membri onorifici
Pr. C. prof. univ. Ministrul Instructiunii, Bucuresti. Str. C. A. Rosetti 11 b.
P. 8. S. L episcopul Dunilrii de jos, Galati.
P. 8. episcoput Lugojului, Lugpj.
Bianu, profesor universitar, Acad. Rom. Bucuresti, lea Victoriei 123.
1. G. Bibicescu, guvernator onorific al Nationale, Bucuresti, Str.
Adrien Blanchet, membru al Institutului Frantei, Paris, Bulevardul Emile Augier 10.
Ion L C. Brtianu, Prim Ministru, Bucuresti, Strada Lascar Catargiu 5.
Bratianu, Ministru Finante, Bucuresti, Strada Vlaieu 19.
Baron fost ministru plenipotentiar, Roma.
Paul Oore, mare proprietar, M. A. R.,
D. Theodoradd, mare industrias, Str. V. Boerescu
G. 11W, director la British Museum, Londra.
profesor universitar, M. A. R. Bonaparte
profesor universitar, Viena, IX Pichlergasse 1.
univ., M. A. R., Ministrul Cultelor, Bucuresti.
profesor nniversitar, Montreal (Canada). Av. Lansdown 629.
13. Missir, fost prezedinte al Senatului, BucureA Strada lot 20.
Murnu, profesor universitar, M. A. R. Blanc.
Mar. R. arhicpiscop catolic, Bucuresti, Strada Esculap 5.
Nistor, profesor universitar, Ministrul Bucoviuei, M. A. R. Cernauti.
Oromolu, guvernatorul Nationale, Bucuretti, Strada 7.
prof. universitar. directorul Muzeului de Antichitati, M. A. R. Bucuresti.
Behr. Pick, profesor universitar, directorul Cabinetului Numismatic, Gotha.
Pherekyde, fost ministru, Bucuresti, Strada Eug. Stiltescu 7.
L prof. Acad. Comert.. Bucuresti, Vulpache, 10 (Parcul Filipeseu).
Kurt director la Kaiser-Friedrich Museum, Berlin, C2 Lustgarten.
Simar, Consul general al României, Montreal (Canada).
inspector general Siguranta Bucuresti, Str. Avram 22.
O. Tafrali, profesor universitar, Strada Carol 6.
Ursu, profesor universitar, c. A. R.,

Membri fondatori
M. S. Ascher, rentier, Bucuresti, lea 3.
0. S. Beeheanu, proprietar, Str. Sf. Nou 9.
Banca a Romdniei, Bucuresti, Strada Lipscani, 7.
Banca Marmoroseh Blank Co., Bucuresti, Strada Paris, 4.
M. Blank, directer de bancii, Bucuresti Strada Dionisie 9.

www.dacoromanica.ro
 124

Dr. C. medic, Bucuresti, Bulevardul L. Catargiu 51.

sub adm. Casei Regale, Bucuresti, Strada
Calomfirescu, mare proprietar, Bocuresti. Strada Pompiliu Eliade 4.
Al. pensionar, Bucuresti, Strada General .Budisteanu 26.
antreprenor de lucrgri publice, Strada 47.
Knee /del, profesor pensionar, Bucuresti, Strada Esculap 8.
I. C. la Eforia Spit. Civile, Bucuresti, Str. Cazgrinei
Victor mare proprietar. Bucuresti, Strada Maria Rosetti 17.
profesor fost ministru, Bucuresti, Str. Alex. Lahovary
D. Bucuresti, Alexandra 50 (Parcul Filipescu).
Dr. G. ferentiar-uniftersitar, Bucuresti. Strada Victor III, 26.
G. Sion, avocat, mare proprietar, Tirgu-Oena
Carol artist sculptor. Calea Rahovei 17.
Fr. artist sculptor, Strada V. Alexandri 14.
Sutxu. mare propriotar, M.-A. R., Strada 8.

Membri fondatori-onorifici
fost Strada Scanne 40.
mare industrias, Bucurèsti, Strada Romani 18.

Membri activi
Romeo proprietar, Bucuresti, Strada Segmentului 3.
netor .Anastasin, secundar, Bulevardul Ferdinand 26.
docent nniversitar, subdir. Muzeului de Antichitilti, Bucuresti.
Bulevardul L. Catargiu.
N. farmaeist. Bucuresti, Strada Labirint 29.
efor al Institutului Sofian, Strada Dionisie 30.
Dinu C. mare proprietar, Bucuresti, Strada 42.
b. N. mare Bucuresti, L. Catargiu 18.
A. profesor universitar, Bucuresti, Strada Scaune 14.
Bude, profesor sccundar, Strada Siirgriei 14.
mare proprietar, Bucuresti, Strada Batiste 31.
inspector la Siguranta a Statului, Bucuresti.
bancher, Sibiu.
mare industrias, Bucuresti. Hotel Capsa.
mare industrias, Bucuresti, Strada Carol 30.
profesor universitar, Bucuresti, Strada Piata Amzei
profesor secundar, Strada Caziírrnei 45.
Cotoru, directorul primare,
Viorica Bucuresti, Strada Sf. Voivozi 39.
ziarist, Hotel Excelsior.
St. inspector la Siguranta a Statului, Bucuresti.
G. mare proprietar,
IL mare industrias, Mara Suter 19.

www.dacoromanica.ro
 125

Z. Furnicd, mare comerciant, Bucuresti, Splaiul 8.

Dr. N. Georgescu. medic, Bucuresti, Stradela Spiridon 6.
Maria Bucuresti. Strada Manu 32.
Maior Gorsehi, Calea 109.
General Oh. lanneseu, pensionar, Strada Prudentei 3.
C. L Karadja, (Neamtu).
Al. ziarist, Bucuresti, Hotel .Athénée-Palace.
M. directnr de bana, Bucuresti, Grivitei 67.
Dr. C. Kollo, farmacist, Bucuresti, Strada Maltopol 24 bis.
Virgil Lupesen, contenciosului Casei de cooperatie, Bucuresti, Str. Bucovina 1,
M. Manoileseu, director la Banca Bucuresti.
Marinescu, profesor secundar, Bucuresti, Strada Popa Tatu .107.
P. Mihdiescu, director R. M. S., Bucuresti. B-dul Cuza 78.
Const. Moisil, director general al Arliivelor Statului. Str. ArhiveIor 4.
C'orneliu Moldovan, publicist, Bucuresti, Strada Sf. Ionia 17.
C. Plomor, profesor, Plenita (Dolj).
Paul profesor secundar.
G. Olsxewsk, rentier, Victoriei 69.
A. Bueuresti. Strada G-ral Lahovari 113.
General Scarlet Panaitesru, director la Româneascii, Str. 5.
A. H. anticar, Bucuresti, Strada 85.
Radu Perianu, profesor secundar, Bucuresti. Strada Principatele-Unite 63.
Petresen, secretar la Camera de Comert, Bucuresti, Strada Isvoranu 17.
.Vika Petrescu, advocat, Targu-Jiu (Gorj).
G. Popa-Liseanu, director in Ministerul Instructiunii, Bucuresti, Calea Plevnei 24.
Aurelian Popesen, contabil f al Cbrisovelloni. Bucuresti, Str. 9.
C. Prodan, magistrat, Bucuresti, Bulevardul Carol 61.
Protopopeseu-Aryei:, la Senat, Bucuretti, Strada Berzei 31.
Rey, secretar general Comisia Danubiani. Galati.
dpitan ..41. Saint-Georges, Bucuresti, Strada 30.
Anastase Simu, mare proprietar, Bucuresti, Strada Eldorado 7.
General Solacoln, pensionar, Bucuresti, Strada Caragiale 17.
Chr. mare indust., secret. g-ral Camerei de Comert, Str. Bursei 2.
Searlat Stan, functionar, Strada C. A. Rosetti 41.
I. D. profesor, Strada Cometa 47.
P. avocat deputat, Craiova.
Synadino, mare comerciant, str. Alexandru 81.
Teodorescu, profesor univyrsitar, Bucurelti, Jianu 8.
G. Tomescu, inApector Ministerul Muncii, Str. Rosiori 21.
C. G. Urzieeanu, inginer, Strada AI. Lahovari 43.
O. Vdrnav, mare proprietar, (Suceava).
L Vlddescu, profesor, Bucuresti, Strada Militari 23.
Romulus Voinescu, directorul a Statului, Str. Vntului 18.
G. Volenti, advocat profesor, fost prefect, Vaslui.
I, procuror la Curtea de Casatie, Bucuresti, Strada V. Lascar 4.
C'. L Zamfirescu, mare proprietar, Bucuresti, Strada V. Lascar 10.
Alex. Zisu, mare proprietar, Strada Dumbrava Rosie 3.

www.dacoromanica.ro
 126

Membri corespondenti
Dr. medicul portului Turnu-Severin.
P. Arbore, profosor secundar, Focsani.
1. profesor secundar, Academia Românä.
profesor secundar, directorul liceului, Turnu-Severin.
Emil Berlin, Lichterfelde-Ost, Schillerstr.
Dr. Max r. pensionar, Halle (Saaie) Germania..
Borf, prof. de fete, Buzäu.
profesor, direct. normale (jud.
Ciuceanu, profesor secundar, Craiova.
irgil secretar-director al Comis. Monum. Str.
184.
Vasile profesor universitar, Cernäuti.
I). G. administratorul pesciriilor Statulni, Str. Vapoarelor, 8.
A. r. Loehr, Wien, I. Burgring 5.
mare industrias, Näsäud (Bistrita-Nsuid).
C. N. Mateescu, protesor secundar,
custode la Muzeul de Bucuresti.
C. MeAulescu, inspector sanitar, Craiova..
Wien, I. Burgring, 5.
Stoica Nirolarscu, profesor secundar. Bucurekti, Strada 13 Septembrie 53.
conferentiar la Universitate, Cluj.
L. RuTicka, Wien, III Estephtz 3.
Temlorescu, profesor universitar, Cluj.
paroh. (Falciu).
profesor la normalä,

www.dacoromanica.ro
 127

SOMMAIRE
Nr. 45
A. BLANCHET, Les fortifiées de la Péninsule d les
époque romaine (en français).
N. Les médailles Prince roumain Alexandre Descrip-
tion des médailles frappées par ce Prince les expositions agricoles et industrielks
qui ont eu lieu en 1864 et 1863 dans diverses villes de la Roumanie, comme Bucarest,
et Fälticeui. Toutes ces pièces ont été fabriquées Vienne par le graveur A.
Pittner.
C. la du Levant. Pour compléter les informations
de M. luck, reproduites dans la Nr. 43-44 de la revue, Pauteur résume une étude
M. R. Peez, publiée dans la Monatsblatt der Numism. Gesellschaft in Wien, X (1915)
p. 19 suiv. qui donne des rélations intéréssantes sur la par laquelle le
commerce occidental inttoduisait, au XVII-e et XVIII-e des fauses monnaies
dans l'empire ottoman.
I. Trésors de Transylvanic. Version sur un trésor monétaire trouvé
l'an 1880 clans les environs d'Orästie.
Mo!sm. Entretiens numismatiques. En commenvant série d'entre-
tiens sur la numismatique, l'auteur dans ce numéro une esquise les
d'échange ont été employ& avant l'invention de la monnaie. s'occupe d'objets-
monnaie (bétail, armes, ustensiles, etc.) et de poids-monnaie (deben, sick, etc.).

Nr. 46
C. La mine lourde la re la
drachme attique re ou denier de Kéron (en
L. RUZICKA, royale de monnaies : Christine de Suide (en
franois).
C. I. KARADJA, de histoire de la numismatique du Levant.
raconte, d'après les documents de British Museum, l'affaire des faux dollars introduits
en Turquie (Alep) par la Compagnie du Levant de connivence avec l'ambassadeur
anglais Sir John Finch.
CONST. MOISIL, Entretiens numismatiques. En continuant les entretiens
dentes, l'auteur insiste sur les traditions qui existaient dans les différentes parties du
monde grec antique sur l'invention de la monnaie.
VICTOR N. Les médailles du Prince La suite de Particle du
méro précédent. L'auteur décrit les médailles frappées par ce prince pour commémorer
les nouvelles institutions crées pendant son Les médailles sont au graveur
franais Caquè.
CONST. Les sceaux roumains avec les armes unies de
et de Valachie. Ce sont les princes phanariotes qui ont employ& pour la première
fois, dans leurs les armes unies de ces deux pays roumains. D'abord ce fut
Nicolas Mavrocordato qui avoir régné en Moldavie, comme prince régnant
en Valachie et mit alors dans son sceau les deux armes réunies (1716). La plus part
de ses suecesseurs Font imité. Cette représentation héraldique, symbolisant l'idée de
l'union des deux pays roumains, contribua en grande partie la poursuite de cet
idéal national.
Documents.

www.dacoromanica.ro
 128

Nr. 47

N. IORGA, Les monnaies du Prince sur des docu-

ments inédits, trouvés dans l'archive de famille de M. Henri/Place, fils Victor Place,
ancien consul général France en Moldavie pendant l'époque des luttes pour
des Principautés roumaines, l'auteur eZpose l'essai fait en 1860 par le Prince Cuza pour
frapper de la monnaie nationale. L'unité monétaire devrait le roumain et la
frappe devait s'exécuter it Paris l'Hôtel de la Monnaie. Victor Place a appuyé
mieux le Prince dans cette affaire et le savant numismate français de Long-
a fait lui les dessins monnaies roumaines. Mais ils n'ont pas rcusi,
et ce n'est qu'en 1867, que le succeseur de Cuza, Prince Charles I, a eu la chance de
pouvoir frapper des monnaies roumaines.
DR. G. SEVEREANU, Poids en Déseription série de
petits poids monétaires en verre se trouvant dans la collection l'auteur. ya6
pièces romaines et byzantines et 18 orientales.
CONST. Monnaies et tnsors de Roumanie. Suite du catalogue
commencé en 1913 (Nr. 101-113).
blason intéréssant du Prince Marrocordato. Sur le portrait de ce
prince fait par le peintre français Liotard se trouve un blason qui représente les armes
de Moldavie et de Valachie, et comme pendant, au desous, se trouve la scéne de la lé-
gende de la famine de Jean Corvin (Hunyady) de Transylvanie.
Documents.

Nr. 48
N. DRXGANU, C'est le nom tri's peu connu d'une monnaie qui a
en Trans)lvania vers la fin du XVIII-e siècle et valait 17 Kreuzer.
CONST. Sur les monnaies du Prince Cua. Ou donne la reproduction
des dessins faits par le numismates français de Longpérier en 1860 pour les
Prince Cuza voulait frapper Paris.
M. STXNCESCU, Les premiers de fonder une Banque en
manie. Pour mettre tin la crise financièr qui succéda aprés le régne des Phanariotes,
les hommes d'état roumains ont essayé plusieurs fois de fonder une Banque Nationale.
L'auteur cite quelques dates nouvelles sur cette question.
DR. G. SEVEREANU, Les monnaies dn prince moldave Dabija et du prince
lache Mihnea Radul. Déscription d'un trésor contenant plusieurs varietés inédites de
monnaies frappées pai Dabija, mélleés avec-des du prince de Mihnea. L'auteur
croit que les monnaies de ont été dl s aussi frappées dans l'ateliér
du Dabija Suceava.
monétaire du prince Radu I Basarab. A de M. Moisil -
qui a décrit le premier les monnaies au type du chevalier frappées par le prince va-
laque Radu I - Pauteur emit que cette éfigie représente un vrai portait, et le
prince est figuré nue-tète, sans avoir la casque par
T. BULAT, La valute monétaire en en L'auteur reproduit
intéréssant document concernant le cours monétaire pour cet an en Valachie.
1. Les médailles roumaines frappées en 1923.
Documents par Victoria Stdnescu.
Tableau des membres la Société Numismatique en 1923.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 COLECTIA BULETINULUI

Din numerile vechi ale Buletinului Societátii Numismatice

Române se mai depozit colectia, (anii
cu exceptia numerelor : 9, 12, 14, 19, 20, 23 i 24.
Pretul total, inclusiv anul este de lei

CRONICA NUMISMATICA ARHEOLOGICA

Foaie de a Numismatice

Apare lunar cu din Mai 1920 51 tn

curent pe iubitorii colectionatorii de antichitâti cu toate
descoperirile de obiecte antice din cuprinsul României Mari.
Abonamentul anual lei Redactia: Calea 70.
Coleclia a anului (Nr. costa lei
a anului IL 1921-22 . 'add lei 80.
colectia complecl a anului 1922-23 (No. 1-12) 80.

Idedalia lui Societatea

mismaticA ocazia implinirii a dela moartea
marelui Domn, se gsete
de vânzare foarte mic
de exemplare de bran; la Libraria Pavel-Suru
reti Calea Victoriei 85 lei
Societatea a pus vânzare me-
lui Tudor Vladimirescu, cu ocazia centenarului
revolutiei sale, cu pretul de lei 65 exemplarul de bronz,
medalia N forgo, prilejul jubileului de
al marelui nostru cu pretul de lei ex.
de bronz.
. De oarece medaliile acestea, executate
s'au scos tntr'un redus de exemplare, amatorii
sunt invitati retine din timp exemplarele ce doresc,
anuntând redactia revistei noastre, sau comandându-le
dela Librria Suru, Bucureti, Calea Victoriei

www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIILE MEMBRILOR SOCIETATII NUMISMATICE COME

W. KNECHTEL, Monde barbare din

sau cunoscute
- orafele noa4re pontice
Plumburi bizantine
CONST. MOISIL, Studii cercetdri numiimatice:
....lei io.-
I. asupra monetelor lui Mercea
.tab monete) ro.-
II.
5 figuri)
III. D. A. Sturdza
.......
numismatica
Brdncoveanu
.

un portret)
IV. Contributiuni la istoria monepriei vechi ro-
V. 17 figuri) . . lei ro.-
VI. monetare ale Domnilor Romdni
figuri)
VII. fi podoabe dela al
X V:lea tab) i figuri text) . lei
VIII. Numismatica Dobrogei 85 figuri) . . . r
IX - XI. Moneta Ba-
sarab-Voevod. ban"
XII. fi descoperirile dela de
Argef (eu 7 fig.). Arta 4.-
XIII. la istoria teatrului
romdnesc 2 figuri) 4.-
XIV. Monetele Dacilor 20 figuri)
XV. Biletul de al comiletului
lutionar din 1853 4.-
XVI. Opera a d-lui C. Sutzu.- Cele
mai vechi monete din
XVII. surori: numismatica sigilografia 5.-
XVIII. Din numismatica
XIX. lui Radu I Basarab 20.-
- Monete vechi inedite sau cunoscute
(Analele Academiei Române) 24 fig. . 4.-
- Tezaurul din Gherghina
Dr. G. SEVEREANU, Catalogul

- la numism.
. . 25.-
5.-
I0.-
G. SION, Monete suedeze din Suceava 5.-
M. C. SUTZU, Monete inedite din noastre
(Analele Române) r
numismalicei la istoria
- transdundrene (Analele Acad. Rom.) . .
asiro-chaldeene ale
(An. Acad. )
romane

-- Mina din Perinthus (An. Acad. Rom.)

Despre numismatica (An. Acad. Rom.) .
Ponduri fi monete din orafele noastre pontice .
15.-
10.-
5.-
.

-- monetelor. Trad. de C. Moisil . . .

Clasarea monetelor de bronz ale
evolution pondérale dans Les mon-
5.-
- de bronze romaines du Haut-Empire
La minewww.dacoromanica.ro
lourde et
cire de Solon
; la rgorme
le-
.