PETRACHE IONUT

ANUL II, IMAPA

SOCIOLOGIE RURALA

CADRUL CONCEPTUAL AL SOCIOLOGIEI

In structura teoretica a oricarei stiinte intra si un numar mai mult sau mai putin ridicat
de conceptie.
Conceptele sunt constructii teoretice, care fac din orice teorie stiintifica, alaturi de
celelaltecomponente ale teoriei:ipoteze si propozitii.
Asa cum am vazut, teoria ofera o schema conceptuala prin intermediul careia procesele si
fenomenele sunt sistematizate, clasificate si puse in relatii reciproce.

Necesitatea conceptelor.

Campul asupra caruia sociologia isi aplica studiul trebuie sa fie acoperit si luat in stapanire
prin cunoastere.
Ele ne permit sa acoperim arii mai mari sau mai restranse, sa cuprindem clase de
fenomene si tot prin concepte ne orientam in lumea faptelor, selectionandu-le pe cele mai
relevante, semnificative din punct de vedere stiintific.
Sociologia face abstractie de realitate in sensul ca se limiteaza la anumite aspecte ale
fenomenelor, la anumite dimensiuni sau segmente ale realitatii.
Astfel de observatii sunt acte de abstractizare care duc la crearea de termeni pe care ii
folosim in locul fenomenelor, adica la faurirea de concepte.
Cu alte cuvinte, folosim conceptele ca simboluri ale fenomenelor pe care le studiem.
Nu trebuie sa confundam conceptul cu fenomenul pe care il simbolizeaza.
In consecinta, conceptul apare ca un simbol abstract si general, care inmanunchiaza suma
tuturor cunostintelor pe care le posedamdespre o clasa de fenomene.
Fiind abstractiuni, conceptele au sens numai intr-un anumit cadru de referinta, un anumit
sistem teoretic.
Conceptele se fixeaza in cuvinte, prin termeni specializati. Fiecare stiinta isi va dezvolta un
sistem de conceptie.

Sociologia, nelimitandu-se la o singura dimensiune a realitatii sociale, avand un obiect mai

vast si mai diversificat, va avea de urmatit un efort conceptual mai complex structurat si mai
bogat.
Fireste ca nu toate conceptele au aceiasi importanta euristica, contributia lor la
cunoasterea realitatii nefiind aceeasi.
Valoarea unui concept se apreciaza atat din pun de vedere teoretic, cat si din punct de
vedere empiri.

1
 Importanta teoretica a unui concept este determinata de relatiile sau de conexiunile sale
cu celelalte elemente ale sistemului teoretic din care fac parte.
Imporanta empirica este determinata de regulile de corespondenta sau de definitiile
operationale, care pun conceptul in relatie cu fapte observabile.
O definitie operationala defineste un concept in termeni de proceduri dupa care sa se
opereze observatiile specifice care constituie fundamentul empiric al folosirii sale.
Definirea operationala a unui cuncept nu este usoara, deoarece o definitie completa
trebuie sa cuprinda expunerea inter-relatiilor sale cu sistemul de conceptie din care face
parte.
De exemplu, pentru a defini conceptul de ,,scop’’, trebuie sa definim nu numai o serie de
alte concepte (,,mobil’’, ,,intentie’’, ,,expectativa’’, ,,atractie’’, ,, succes’’, ,,esec’’) ci si enuntul
procedurilor utilizate in observarea fenomenelor care se leaga de aceste concept.

Clasificarea conceptelor.
Nu toate conceptele au o insemnatate empirica directa.
Unele nu pot fi folosite decat in legatura cu alte concepte, cu conditia ca acestea din urma
sa aiba insa un referent empiric direct.
Avand in vedere acest lucru, conceptele se pot clasifica:1) operationale; 2) noeperationale.

Conceptele operationale
Sunt acelea care pot servi nemijlocit in cercetarea empirica a realitatii, in timp ce
conceptele neoperationale exprima sau reflecta dimensiuni de relatii care nu sunt direct
observabile si nic masurabile.
Daca avem in vedere aria de aplicare si cuprindere a realitatii si implicit cadrul teoretic de
referinta, putem distinge:

concepte de latga aplicare, cum sunt conceptele generale si, corespunzator, teorii mai
ample, teorii generale;
conceptecare se aplica la un cadru mai restrans, tinand de teorii de raza medie;
concepte care se aplica la un cadru mai circumscris, cum este cazul conceptelor mai speciale.

Sistemul conceptual al sociologiei cuprinde concepte din cele mai variate, care pot fi
clasificate in urmatoarele tipuri:

concepte societale (grup, comunitate, situatie sociala);

concepte culturale (aculturatia, patternuri, obiceiuri);
concepte procesuale (socializarea, desocializarea, conflict, acomodare, asimilare, integrare);
concepte structurale (status sociometric, functie, disfunctie, structura informationala);
concepte relationale (expansiune sociala, interactiune, status social, rol social, leader);
concepte comportamentale (model de comportament, expectativa sociala, jucarea rolului,
comportament deviant);
concepte organizationale (organizarea informala, birocratie);
concepte ecologice (mediu social, arie naturala, migratie, navetism);
concepte metodologice (serendipitatea, observatie participanta, interviul sociologic,
monografic sociologica, sociograma, sociometria, testul sociometric).

2
Limbajul stiintei.
Am vazut ca fiecare stiinta isi dezvolta o terminologie propie, un limbaj specific. Limbajul
sociologic, ca si a celorlalte stiinte teoretice si empirice, in acelasi timp, este de doua feluri:

limbajul teoretic cuprinde conceptele care nu se raporteaza direct la stari de lucruri

observabile in realitate, astfel de concepte trebuie sa fie operationalizate in vederea testarii;

limbajul de observatie, in opozitie cu cel teoretic, raporteaza predicatele care ii sunt propii
la starii de lucruri observabile, accesibile experientei.
Conceptele se pot traduce in instrumente de clasificare numite variabile. In sensul cel mai
general al termenului, variabila poate:

desemna un atribut dicotomic (sexul);

indica impartirea unui ansamblu de elemente nonordonate (judetele tarii);
sa se refere la un atribut cantitativ (varsta);
inseamna un fenomen (absenteismul, fluctuatia in munca ).

In cursul cercetarii are loc manipularea si controlul asupra unor variabile, pentru a
determina legaturile dintre ele. Astfel de legaturi pot fi:

corelatii;
relatii cauza-efect/legaturi cauzale;
legaturi constante, adica largi.

In general, in sociologie se opereaza cu doua feluri de variabile:

variabile independente, denumire data oricarui fenomen care joaca rolul de cauza, adica
provoaca efecte;
variabile dependente, sinonim cu efectul variabilei independente.
Mijlocul de abordare a variabilelor il constituie indicatorii.
Ne rezumam in aceasta parte a cursului la aceste aspecte generale ale teoriei sociologice,
dezvoltarea si concretizarea lor urmand a fii urmarita in cadrul Metologiei sociologice.