SPECIAL / EXCLUSIV

Confesiunile generalului Ion Mihai Pacepa

Fiica generalului Pacepa, ramasa in tara dupa ce acesta a rupt-o cu Securitatea si
Romania lui Ceausescu, a fost salvata de un congressman american, devenit
ulterior ministru al Apararii si vicepresedinte al Statelor Unite: Dick Cheney. Cititi,
in exclusivitate pentru Jurnalul National, povestea scoaterii din tara a fiicei si
ginerelui lui Pacepa.

In exclusivitate pentru Jurnalul National, generalul Ion Mihai Pacepa vorbeste, in

premiera mondiala, despre viata lui, cu tot ceea ce a insemnat ea bun si rau. Un
interviu-serial, pe care vi-l prezentam de-a lungul unei saptamani. Cititi azi despre
familia Pacepa si extraordinara poveste a scoaterii din tara a fiicei si ginerelui
generalului.
MARINA CONSTANTINOIU
Tatal dumneavoastra a fost condamnat de Garda de IN FAMILIE. Generalul, alaturi
Fier. Pentru ce? de fosta sa sotie, Ileana, si de
A fost "prins" ascultand Vocea Americii de un fost fiica lor, Dana
subaltern pe care l-a concediat pentru ca facea parte din Politia legionara.
Sustineti ca aveti un trecut antifascist care a fost o buna carte de vizita pentru
intrarea in Securitate. Povestiti-ne cate ceva despre aceasta etapa a vietii.
In 1943, tata a devenit membru al unei organizatii antifasciste sponzorizate de
PCR, la care m-am alaturat in 1944. El a participat la hartuirea nemtilor in timpul
noptii. Eu raspandeam fluturasi antinazisti in timpul zilei. Dupa ce casa ne-a fost
bombardata, ne-am mutat la o ruda de-a mamei (Ion Turianu) in Ferentari si tata
m-a luat cu el la doua operatiuni nocturne de harjonire a nemtilor.
Primele documente distruse
… Si un background proamerican, despre care spuneti ca ati avut grija sa-l
localizati si sa-i distrugeti detaliile. Cum asta? Cum de nu s-a prins nimeni din
"sistem"?
Tata, care s-a indragostit de tehnologia americana, era hotarat sa se transfere la
centrala companiei General Motors din Detroit, unde avea deja rude. A fost prins
insa de razboi si s-a limitat la a-mi transmite interesul sau pentru America. In
septembrie 1944, cand SUA si-au redeschis ambasada din Bucuresti, m-am inscris
in YMCA si am devenit membru al organizatiei "Young Friends of the United
States", sponzorizata de Guvernul american. In vara lui 1946 am fost arestat
pentru cateva ore de Brigada Mobila si acuzat de huliganism, deoarece purtam o
insigna rotunda cu chipul regelui, care devenise simbol al anticomunismului.
In 1951 am facut parte din primul grup de ingineri si economisti romani formati
sub regimul comunist care au fost incadrati in Securitate. Fiind relativ bine
educat, am urcat cu usurinta scarile Securitatii, care in acei ani era plina cu
tractoristi si stahanovisti. Asta mi-a dat posibilitatea sa elimin din arhiva – atunci
rudimentar organizata – dovezile ce ma incriminau. Se pare insa ca nu am facut o
treaba temeinica, deoarece, dupa ce-am primit azil politic, au fost gasite, in
diverse dosare, documente atestand apartenenta mea la YMCA si la "Young Friends
of the United States".
Orice biografie pe care o prezentati incepe, invariabil, cu urmatoarele cuvinte:
"In 1951 am devenit inginer chimist si am fost repartizat la Ministerul de
Interne ca sublocotenent-inginer". Ce anume, in afara trecutului antifascist, v-a
recomandat pentru racolare?
In vara lui 1947, Institutul Politehnic m-a trimis pe Santierul de Munca Patriotica
de la Predeal, impreuna cu Tiberiu Vijoli si alti colegi de an. Acolo am fost
selectionat pentru scoala de cadre a UTM din Breaza, unde am devenit popular
pentru caricaturile mele de la gazeta de perete. Tot acolo am fost "ochit" pentru
Securitate de locotenentul Becheru, care lucra sub acoperire in conducerea
Brigazii.
Cum s-a produs racolarea?
La 3 ianuarie 1951 am fost convocat la directia de cadre a Ministerului de Interne,
unde acelasi locotenent Becheru, acum in uniforma militara, mi-a adus la
cunostinta ca Ministerul Invatamantului m-a repartizat la MAI si ca voi fi incadrat
ca sublocotenent de Securitate. Atunci Securitatea avea doar trei ani si stiam
foarte putin despre activitatile ei. Cand am spus acel "Da" care mi-a ramas ca un
cui in minte, am cerut sa lucrez ca inginer chimist intr-o unitate tehnica.
"Bineinteles", m-a asigurat Becheru. A doua zi dupa ce am depus juramantul am
fost insa repartizat la Directia a IV-a de Contrasabotaj. Asa a inceput un calvar de
27 de ani.
Adolescent rebel
Sa revenim la anii tineretii. Cum v-a fost adolescenta?
Rebela. Asa cum se intampla des cu tinerii crescuti in familii instarite, am vrut sa
demonstrez ca am personalitate diferita si ca viata mea este independenta de cea
a parintilor. La 15 ani m-am mutat intr-o camera mobilata si mi-am platit chiria