Ion Mihai Pacepa născut la 28 octombrie 1928 la București, România, decedat

la 14 februarie 2021 în Statele Unite ale Americii a fost cel mai înalt funcționar
de informații care a dezertat vreodată din fostul bloc de Est. Apoi a devenit
cetățean al Statelor Unite, unde a activat ca scriitor și editorialist.
În iulie 1978, Pacepa era un general de Securitate românesc cu două stele, care
deținea simultan și gradul de consilier al președintelui Nicolae Ceauşescu, șef
interimar al serviciului său de informații externe și secretar de stat în Ministerul
de Interne al României. El a dezertat în Statele Unite după aprobarea de către
președintele Jimmy Carter a cererii sale de azil politic.
Ulterior, a lucrat cu informațiile americane în diferite operațiuni împotriva
fostului bloc de Est. Agenția Centrală de Informații a descris cooperarea sa
drept o contribuție importantă și unică pentru Statele Unite.
In aceste pagini, Pacepa, împreună cu coautorul său, istoricul și profesorul de
drept Ronald Rychlak, dezvăluie unele dintre cele mai importante și în mare
măsură necunoscute campanii de dezinformare din timpul vieții noastre.

Aici cititorul va descoperi răspunsuri la multe întrebări cruciale ale erei

moderne: De ce, în ultimele două generații, atât de mult din lumea occidentală
s-a întors împotriva credinței sale fondatoare, creștinismul? De ce au luat foc
islamul radical, jihadul și terorismul după o lungă perioadă de aparentă liniște?
De ce marxismul nu se manifestă din ce în ce mai mult în America și aliații săi
din NATO? Ce s-a întâmplat cu adevărat cu Rusia după căderea Zidului
Berlinului? Asemenea soluției pentru un puzzle uriaș care nu are o piesă
crucială, Dezinformarea oferă în mod autoritar dimensiunea lipsă care face ca
haosul lumii moderne să fie în sfârșit de înțeles.

Prin însăși natura ei, o campanie de dezinformare poate funcționa numai dacă
presa occidentală aparent independentă acceptă minciuni fabricate intenționat și
le prezintă publicului ca adevăr. Astfel, Pacepa și Rychlak documentează, de
asemenea, modul în care simpatia durabilă a „media mainstream-ului”
americană pentru toate lucrurile de stânga liberală a făcut-o vulnerabilă la – într-
adevăr, principalul purtător al – campaniilor de transformare a civilizației de
minciună, defăimare și revizionism istoric care se transformă în realitatea pe
capul ei.
Intreaga aventura este redactata pe parcursul a patru parti, fiecare are anumite
capitole captivante si care te atrag intr-o anumita sfera si iti confera o imagine
mai realizista a evinimentelor petrecuta sub stapanire comunista.
Ce ma atras de la inceput a fost primul capitol intitulat ,, Atras in Securitate” si
facand o pararela cu ultimul capitol Cum am devenit ,, evreu ticalos si tradator”,
avem o imagine de ansamblu a tot ce a insemnat Pacepa in istorie. Incepand cu
faptul ca a fost atras in serviciile de securitate si atingand apogeul cu o tradare
da mare clasa, din punctul meu de vedere tot ce a facut chiar daca a demascat
niste principiuri adevarate si de care aveam nevoie sa le aflam raman la parerea
ca este un tradator pentru regimul comunist poate cel mai mare.
In sange ii curgea ,, visul american’’ si inca de la 22 de anii aspira la momentul
in care sa ajunga in America, poate aceasta era si o implinire a visului tatalui
cert e ca acesta ramane atras in mrejerele comunismului.h
In lucrarea de fata ce m am frapat cu este istorisirea cu deamanuntul a multor
fapte istorice, totul este redactat cu o nonsalanta specifica caracterului pe care la
dobandit,
Vorbeste despre marele secret al securitati adica glasnostul ca si cum ar spune o
poezie. In primile dezvaluiri ne arata fata reala a lui Nicolae Ceausescu de care
a fost foarte apropiat si se simpte o parere de rau ca nu a putut face mai multe
pentru a il opri insa a lucrat la imaginea lui Ceausescu. Ce este interesant e
faptul ca face o asemanare interesanta si il aseamana pe Nicolae Ceausescu cu
Vladimir Putin din vremerea in care era scris studiul, deoarece cred ca imaginea
aceasta numai are grad de comparatie deoarece traim in momentele in care
imaginea diavolica a lui Vladimir Putin o intrece pe cea a lui Nicolae
Ceausescu.
A trait mult timp in sfera lui Ceausescu si la insotit in multe vizite mai ales in
America unde traieste cu bucurie acele momente in care liderul comunist parca
era intr- un turneu de publicitate. Ce este de mare avengura faptul ca doi
presedinti americani sosesc pe pamant romanesc in timpul domniei lui
Ceausescu ne arata ca era foarte iubit si numit ,, copilul preferat al
Washington”. La fel ca si Gorbaciov care nu refuza nici o sansa de a se
fotografia cu presedinti americani, acest lucru le confereau o imagine mai
moderna si mai triunfatoare in Europa.
Ca si idee de final la capitolul doi din partea intai ne spune ca diferenta dintre
Ceausescu si Gorbaciov este doar una, aceea ca liderul serviciilor secrete a lui
Ceausescu cu alte cuvinte autorul primeste exil politic in America, o umilinta
mare pe liderul comunist care se vede pus la pamant de faptul ca unul din cercul
intim dezerteaza.
In urmatorul capitotul autorul are o imagine de plutire si de maxima bucurie,
primeste exilul si e cel mai fericit om traieste clipa libertati.
Pentru el tot ce a insemnat comunismul a fost un chin si o tortura, functiile
infinite avute in guvern au fost o povara pe umerii lui. Singura lui scapare din
mrejele comunismului era ,, visul american” unde putea trai in libertate ca fara
cineva sa vina sa spuna ca trebuie sa dicteze un ordin de asasinare pentru vreun
om, gandul la reactia lui Ceausescu il macina dar vom afla care a fost pretul
pentru aceasta tradare politica.
Urmeaza pentru autor momente grele in care este amenintat cu moartea dar
scapa nevatamat, singura razbunare a sistemului a ramas familia, fica acestuia
Dana si sotul.
In anul 1989 este numit cetatean american si tot in anul acela soarta lui
Ceausescu este pecetluita, din punctul meu de vedere cred ca autorul Pacepa a
avut si el un rol important in ce consta momentele istorice de la anul 1989 , in
multe momente din lucrare fara exitare expune amanunte dar despre momentele
de la 1989 nu avem nimic specificat.
Simtindu-se dator fata de statul american acesta publica diverse carti in care este
un aparator al idealurilor politice americane asa se face ca se intalneste ci cu al
doilea autor a acestein carti Ronald Rychlak care impreuna au un ideal acela de
arata lumii intregi Dezinformarea a creat un prejudiciu imens Statelor Unite.
Dezinformarea avea la baza publicarea unor articole chiar si stiri in care
informatatia era falsa aceasta avea rolul de pune in eroare lumea aceasta era
folosita cu precadere in URSS .
Pacepa și Rychlak scriu că serviciile de informații ale Uniunii Sovietice au
folosit 4.000 de specialiști în spionaj in lumea musulmana pentru a stârni
neliniște politică față de Israel și Statele Unite. Ei documentează o campanie de
dezinformare condusă de KGB al cărei scop a fost să răspândească disensiunile
guvernamentale între cetățenii americani în timpul războiului din Vietnam.
Autorii descriu manipularea din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor de
către Serviciul de Informații Externe. Ei povestesc modul în care campaniile de
dezinformare au ajuns să joace un rol în teoriile conspirației legate de asasinarea
lui John F. Kennedy cu privire la convingerile de implicare a oficialilor
americani.
Cea mai mare dezinformare este cea a imagini lui Stalin acesta avea o aura de
zeu politic dar nu este asa deoarece lumea a fost dezinformata mai ales ca acesta
ucis peste 20 de milioane de evrei.
Dezinformarea" a stârnit controverse atât în România, cât și în alte țări,
deoarece unele informații din carte au fost contestate sau au fost considerate
neconfirmate. Totuși, cartea a fost recunoscută pentru contribuția sa la
înțelegerea istoriei și a tacticilor de dezinformare utilizate de regimurile
autoritare.

Pacepa a devenit un important figură în lupta împotriva dezinformării după

publicarea "Dezinformării". Cartea sa a fost tradusă în mai multe limbi și a fost
apreciată pentru detaliile oferite despre activitățile Securității din România și
despre modul în care acestea au fost coordonate cu serviciile secrete sovietice.
Pacepa a devenit, de asemenea, un critic vocal al comunismului și a continuat să
scrie despre subiecte legate de dezinformare și propaganda. Cartea sa
"Dezinformarea" a devenit un best-seller internațional și a contribuit la
înțelegerea modului în care informațiile false sunt utilizate în scopuri politice.
Cu toate acestea, unele persoane au contestat veridicitatea informațiilor
prezentate în "Dezinformare". Unii au acuzat autorul de a oferi informații
necorecte sau de a exagera anumite aspecte ale activităților Securității. Aceste
controverse au continuat să fie discutate în anii care au urmat publicării cărții.
În general, "Dezinformarea" a rămas o lucrare importantă în istoria recentă și în
studiul dezinformării și al propaganda. Cartea a atras atenția asupra importanței
verificării și a analizei critice a informațiilor, precum și asupra nevoii de a fi
precauți în fața informațiilor false.

În plus, "Dezinformarea" a subliniat importanța libertății presei și a accesului la

informație precisă într-o societate democratică. Cartea lui Pacepa a atras atenția
asupra modului în care regimurile autoritare au încercat să controleze și să
manipuleze informația pentru a-și menține puterea și a-și susține pozițiile
politice.
Autorul a argumentat că dezinformarea poate fi o amenințare la adresa
democrației și a libertăților individuale, prin intermediul manipulării opiniei
publice și a controlului informației. De aceea, "Dezinformarea" a servit drept un
avertisment pentru societăți asupra pericolelor dezinformării și a necesității de a
fi atenți la sursele informațiilor și de a verifica acuratețea acestora.

Dezinformarea" a rămas una dintre cele mai importante cărți despre

dezinformare și propaganda, oferind informații detaliate despre modul în care
regimurile autoritare au utilizat dezinformarea în scopuri politice și subliniind
importanța libertății presei și a accesului la informație precisă într-o societate
democratică.

Cartea lui Pacepa a oferit lecturatorilor informații valoroase despre modul în

care propaganda și dezinformarea au fost utilizate în trecut și continuă să fie
utilizate astăzi și a subliniat necesitatea de a fi atenți la sursele informațiilor și
de a verifica acuratețea acestora. "Dezinformarea" a devenit o referință
importantă pentru cei interesați de istoria și tehnicile de dezinformare și
propaganda
Cu toate acestea, dezinformarea nu este întotdeauna intenționată. De exemplu,
poate fi rezultatul unei neînțelegeri sau a unei informații incorecte transmise
accidental. În orice caz, dezinformarea poate avea consecințe negative asupra
societății, cum ar fi crearea de teorii ale conspirației false, încurajarea
comportamentelor periculoase sau distorsionarea percepției publice asupra unor
probleme importante.
Este important să fim conștienți de pericolul dezinformării și să învățăm cum să
verificăm informațiile pentru a ne asigura că primim informații corecte și
precise. De asemenea, este important să susținem mass-media de încredere și să
luptăm împotriva dezinformării prin utilizarea unei gândiri critice și a unei
cercetări riguroase.
Combaterea dezinformării necesită o abordare integrată, care să implice atât
guvernele, cât și societatea civilă și industria mass-media. Guvernele pot adopta
măsuri legale pentru a limita răspândirea dezinformării periculoase, cum ar fi
legile privind dreptul la informație sau legile privind discursul de ură.
Societatea civilă și industria mass-media pot avea un rol important în educarea
publicului despre dezinformare și în sensibilizarea opiniei publice la pericolele
acesteia. De asemenea, pot lucra împreună pentru a crea inițiative și programe
care să încurajeze cercetarea și verificarea informațiilor înainte de a fi
răspândite larg.
În cele din urmă, este important să încurajăm o cultură a cercetării și a
întrebării, care să încurajeze oamenii să își formeze propriile opinii bazate pe
informații solide și verificate. Doar prin un efort combinat al tuturor părților
interesate putem să înfruntăm și să combătem dezinformarea și să construim o
societate mai bine informată.

dezinformarea poate avea un impact negativ serios asupra societății și asupra

indivizilor, distorsionând percepția realității și încurajând comportamente
periculoase. Este important să ne educăm și să fim conștienți de pericolul
dezinformării și să învățăm cum să verificăm informațiile pe care le primim.
Combaterea dezinformării necesită un efort combinat din partea guvernelor,
societății civile și industriei mass-media, care trebuie să lucreze împreună
pentru a educa publicul, a crea măsuri legale eficace și a susține o cultură a
cercetării și a întrebării. Prin acțiuni concrete și prin sensibilizarea opiniei
publice, putem să construim o societate mai bine informată și mai protejată
împotriva dezinformării.
Pacepa a susținut că dezinformarea nu este un fenomen nou, ci că a existat
întotdeauna în istorie și că regimurile totalitare au întotdeauna utilizat-o în
scopul de a-și menține puterea. Însă, cu avansarea tehnologiei și a mijloacelor
de comunicare, dezinformarea a devenit mai ușor de realizat și poate avea un
impact mai mare asupra opiniei publice.
Pacepa afirmă că dezinformarea poate fi combătută prin educație și prin
creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la metodele prin care
poate fi manipulat. De asemenea, susține că mass-media are un rol important în
lupta împotriva dezinformării, prin verificarea și confirmarea informațiilor și
prin informarea publicului cu privire la sursele de informații nefiabile.

Pacepa consideră că dezinformarea este o amenințare la adresa democrației și că

este necesară o abordare integrată pentru a o combate, prin implicarea tuturor
actorilor relevanti, incluzând mass-media, guvernul, societatea civilă și publicul.

Pacepa susține că dezinformarea nu poate fi combătută prin acțiuni legislative

sau guvernamentale restrictive, ci prin educație și conștientizare. El crede că
soluția este formarea unei culturi a adevărului, în care publicul să fie în măsură
să evalueze și să judece informațiile pe care le primește. De asemenea, susține
că mass-media ar trebui să-și asume un rol activ în lupta împotriva
dezinformării, prin verificarea informațiilor și prin oferirea de informații de
încredere publicului.

Pacepa a abordat tema dezinformării în mai multe lucrări, inclusiv în cartea sa,
"Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief." În această carte, el
descrie experiența sa ca ofițer superior al Securității din Romania, care a lucrat
pentru a răspândi dezinformarea în cadrul blocului comunist din Europa de Est.
El descrie tehnicile dezinformării utilizate în acea perioadă, inclusiv propaganda
și manipularea mass-mediei, precum și metodele prin care regimurile comuniste
au încercat să controleze informațiile accesibile publicului. De asemenea, el
oferă o perspectivă asupra modului în care dezinformarea poate fi utilizată
pentru a submina societățile democratice și pentru a influența opiniile publice.
În general, Pacepa vorbește despre importanța conștientizării pericolelor
dezinformării și despre necesitatea unui răspuns integrat din partea societății,
incluzând mass-media, guvern și public. El subliniază faptul că combaterea
dezinformării trebuie să fie o prioritate pentru societățile democratice, care
trebuie să se protejeze împotriva acestui fenomen dăunător.
Pacepa afirmă că societățile democratice trebuie să se adapteze la noile realități
ale tehnologiei și să înțeleagă modul în care aceasta poate fi utilizată pentru a
răspândi dezinformarea. El susține că tehnologia poate fi utilizată atât pentru a
combate dezinformarea, cât și pentru a o amplifica, iar acest lucru necesită o
abordare proactivă din partea societății.

În concluzie, Dezinformarea lui Pacepa oferă o perspectivă istorică importantă

asupra modului în care a fost condusă propaganda și dezinformarea în Europa
de Est în timpul regimurilor comuniste, precum și importanța unei presse libere
și a unei societăți bazate pe informație corectă și obiectivă.

Concluzia finală a cărții Dezinformarea lui Pacepa poate fi resumată astfel:

Regimurile comuniste din Europa de Est au folosit metode sofisticate de
propaganda și dezinformare pentru a-și controla cetățenii și a influența opinia
publică internațională. Dezinformarea a fost o tactică esențială pentru
menținerea puterii regimurilor comuniste. Ion Mihai Pacepa a oferit o
perspectivă valoroasă asupra acestor activități prin experiența sa ca ofițer
superior în Securitatea Statului și prin dezertarea sa ulterioară, oferind
informații prețioase serviciilor de informații ale Statelor Unite.
Cartea subliniază, de asemenea, importanța libertății de presă și a unui sistem de
informare corect și obiectiv într-o societate democratică. În lumea de astăzi, în
care informația circulă rapid și liber prin intermediul tehnologiei moderne, este
esențial să ne menținem capacitatea de a distinge între informația corectă și cea
falsă, și să apărăm libertatea de presă. Concluzia cărții Dezinformarea lui
Pacepa ne amintește că dezinformarea poate fi periculoasă pentru libertatea și
democrația noastră.