FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

Doctrină, Hermeneutică și Istorie Bisericească

Religie și politică. Bisericile Ortodoxe în perioada Războiului Rece.

Proiect: Dezinformarea-armă în Razboiul Rece

Pr. Prof. univ. dr. Gabriel Gârdan

Stundent: Bogdan Constantin Antonio

2023
 Ion Mihai Pacepa născut la 28 octombrie 1928 la București, România, decedat la 14
februarie 2021 în Statele Unite ale Americii a fost cel mai înalt funcționar de informații care a
dezertat vreodată din fostul bloc de Est. Apoi a devenit cetățean al Statelor Unite.
În iulie 1978, Pacepa era un general de Securitate românesc cu două stele, care
deținea simultan și gradul de consilier al președintelui Nicolae Ceauşescu, șef interimar al
serviciului său de informații externe și secretar de stat în Ministerul de Interne al României.
El a dezertat în Statele Unite după aprobarea de către președintele Jimmy Carter a cererii sale
de azil politic.
Ulterior, a lucrat cu informațiile americane în diferite operațiuni împotriva fostului bloc de
Est. Agenția Centrală de Informații a descris cooperarea sa drept o contribuție importantă și
unică pentru Statele Unite.

Aici cititorul va descoperi răspunsuri la multe întrebări cruciale ale erei moderne: De ce,
în ultimele două generații, atât de mult din lumea occidentală s-a întors împotriva credinței
sale fondatoare, creștinismul? De ce au luat foc islamul radical, jihadul și terorismul după o
lungă perioadă de aparentă liniște? De ce marxismul nu se manifestă din ce în ce mai mult în
America și aliații săi din NATO? Ce s-a întâmplat cu adevărat cu Rusia după căderea Zidului
Berlinului? Asemenea soluției pentru un puzzle uriaș care nu are o piesă crucială,
Dezinformarea oferă în mod autoritar dimensiunea lipsă care face ca haosul lumii moderne să
fie în sfârșit de înțeles.
Prin însăși natura ei, o campanie de dezinformare poate funcționa numai dacă presa
occidentală aparent independentă acceptă minciuni fabricate intenționat și le prezintă
publicului ca adevăr. Astfel, Pacepa și Rychlak documentează, de asemenea, modul în care
simpatia durabilă a „media mainstream-ului” americană pentru toate lucrurile de stânga
liberală a făcut-o vulnerabilă la – într-adevăr, principalul purtător al – campaniilor de
transformare a civilizației de minciună, defăimare și revizionism istoric care se transformă în
realitatea pe capul ei.

Intreaga aventura este redactata pe parcursul a patru parti, fiecare are anumite capitole
captivante si care te atrag intr-o anumita sfera si iti confera o imagine mai realizista a
evinimentelor petrecuta sub stapanire comunista.

Ce ma atras de la inceput a fost primul capitol intitulat ,, Atras in Securitate” si facand

o pararela cu ultimul capitol Cum am devenit ,, evreu ticalos si tradator”, avem o imagine de
ansamblu a tot ce a insemnat Pacepa in istorie. Incepand cu faptul ca a fost atras in serviciile
de securitate si atingand apogeul cu o tradare da mare clasa, din punctul meu de vedere tot ce
a facut chiar daca a demascat niste principiuri adevarate si de care aveam nevoie sa le aflam
raman la parerea ca este un tradator pentru regimul comunist poate cel mai mare.

In sange ii curgea ,, visul american’’ si inca de la 22 de anii aspira la momentul in care

sa ajunga in America, poate aceasta era si o implinire a visului tatalui cert e ca acesta ramane
atras in mrejerele comunismului.h

In lucrarea de fata ce m am frapat cu este istorisirea cu deamanuntul a multor fapte

istorice, totul este redactat cu o nonsalanta specifica caracterului pe care la dobandit,

Vorbeste despre marele secret al securitati adica glasnostul ca si cum ar spune o

poezie. In primile dezvaluiri ne arata fata reala a lui Nicolae Ceausescu de care a fost foarte
apropiat si se simpte o parere de rau ca nu a putut face mai multe pentru a il opri insa a lucrat
la imaginea lui Ceausescu. Ce este interesant e faptul ca face o asemanare interesanta si il
aseamana pe Nicolae Ceausescu cu Vladimir Putin din vremerea in care era scris studiul,
deoarece cred ca imaginea aceasta numai are grad de comparatie deoarece traim in
momentele in care imaginea diavolica a lui Vladimir Putin o intrece pe cea a lui Nicolae
Ceausescu.

A trait mult timp in sfera lui Ceausescu si la insotit in multe vizite mai ales in
America unde traieste cu bucurie acele momente in care liderul comunist parca era intr- un
turneu de publicitate. Ce este de mare avengura faptul ca doi presedinti americani sosesc pe
pamant romanesc in timpul domniei lui Ceausescu ne arata ca era foarte iubit si numit ,,
copilul preferat al Washington”. La fel ca si Gorbaciov care nu refuza nici o sansa de a se
fotografia cu presedinti americani, acest lucru le confereau o imagine mai moderna si mai
triunfatoare in Europa.

Ca si idee de final la capitolul doi din partea intai ne spune ca diferenta dintre
Ceausescu si Gorbaciov este doar una, aceea ca liderul serviciilor secrete a lui Ceausescu cu
alte cuvinte autorul primeste exil politic in America, o umilinta mare pe liderul comunist care
se vede pus la pamant de faptul ca unul din cercul intim dezerteaza.

In urmatorul capitotul autorul are o imagine de plutire si de maxima bucurie, primeste

exilul si e cel mai fericit om traieste clipa libertati.

Pentru el tot ce a insemnat comunismul a fost un chin si o tortura, functiile infinite

avute in guvern au fost o povara pe umerii lui. Singura lui scapare din mrejele comunismului
era ,, visul american” unde putea trai in libertate ca fara cineva sa vina sa spuna ca trebuie sa
dicteze un ordin de asasinare pentru vreun om, gandul la reactia lui Ceausescu il macina dar
vom afla care a fost pretul pentru aceasta tradare politica.

Urmeaza pentru autor momente grele in care este amenintat cu moartea dar scapa
nevatamat, singura razbunare a sistemului a ramas familia, fica acestuia Dana si sotul.

In anul 1989 este numit cetatean american si tot in anul acela soarta lui Ceausescu este
pecetluita, din punctul meu de vedere cred ca autorul Pacepa a avut si el un rol important in
ce consta momentele istorice de la anul 1989 , in multe momente din lucrare fara exitare
expune amanunte dar despre momentele de la 1989 nu avem nimic specificat.

Simtindu-se dator fata de statul american acesta publica diverse carti in care este un
aparator al idealurilor politice americane asa se face ca se intalneste ci cu al doilea autor a
acestein carti Ronald Rychlak care impreuna au un ideal acela de arata lumii intregi
Dezinformarea a creat un prejudiciu imens Statelor Unite.

Dezinformarea avea la baza publicarea unor articole chiar si stiri in care informatatia
era falsa aceasta avea rolul de pune in eroare lumea aceasta era folosita cu precadere in
URSS.

Pacepa și Rychlak scriu că serviciile de informații ale Uniunii Sovietice au folosit

4.000 de specialiști în spionaj in lumea musulmana pentru a stârni neliniște politică față de
Israel și Statele Unite. Ei documentează o campanie de dezinformare condusă de KGB al
cărei scop a fost să răspândească disensiunile guvernamentale între cetățenii americani în
timpul războiului din Vietnam. Autorii descriu manipularea din cadrul Consiliului Mondial al
Bisericilor de către Serviciul de Informații Externe. Ei povestesc modul în care campaniile de
dezinformare au ajuns să joace un rol în teoriile conspirației legate de asasinarea lui John F.
Kennedy cu privire la convingerile de implicare a oficialilor americani.

Cea mai mare dezinformare este cea a imagini lui Stalin acesta avea o aura de zeu
politic dar nu este asa deoarece lumea a fost dezinformata mai ales ca acesta ucis peste 20 de
milioane de evrei.

Dezinformarea" a stârnit controverse atât în România, cât și în alte țări, deoarece

unele informații din carte au fost contestate sau au fost considerate neconfirmate. Totuși,
cartea a fost recunoscută pentru contribuția sa la înțelegerea istoriei și a tacticilor de
dezinformare utilizate de regimurile autoritare.
 Pacepa a devenit un important figură în lupta împotriva dezinformării după publicarea
"Dezinformării". Cartea sa a fost tradusă în mai multe limbi și a fost apreciată pentru detaliile
oferite despre activitățile Securității din România și despre modul în care acestea au fost
coordonate cu serviciile secrete sovietice.

Pacepa a devenit, de asemenea, un critic vocal al comunismului și a continuat să scrie

despre subiecte legate de dezinformare și propaganda. Cartea sa "Dezinformarea" a devenit
un best-seller internațional și a contribuit la înțelegerea modului în care informațiile false sunt
utilizate în scopuri politice.

Cu toate acestea, unele persoane au contestat veridicitatea informațiilor prezentate în

"Dezinformare". Unii au acuzat autorul de a oferi informații necorecte sau de a exagera
anumite aspecte ale activităților Securității. Aceste controverse au continuat să fie discutate în
anii care au urmat publicării cărții.

În general, "Dezinformarea" a rămas o lucrare importantă în istoria recentă și în

studiul dezinformării și al propaganda. Cartea a atras atenția asupra importanței verificării și a
analizei critice a informațiilor, precum și asupra nevoii de a fi precauți în fața informațiilor
false.

În plus, "Dezinformarea" a subliniat importanța libertății presei și a accesului la

informație precisă într-o societate democratică. Cartea lui Pacepa a atras atenția asupra
modului în care regimurile autoritare au încercat să controleze și să manipuleze informația
pentru a-și menține puterea și a-și susține pozițiile politice.

Autorul a argumentat că dezinformarea poate fi o amenințare la adresa democrației și

a libertăților individuale, prin intermediul manipulării opiniei publice și a controlului
informației. De aceea, "Dezinformarea" a servit drept un avertisment pentru societăți asupra
pericolelor dezinformării și a necesității de a fi atenți la sursele informațiilor și de a verifica
acuratețea acestora.

Dezinformarea" a rămas una dintre cele mai importante cărți despre dezinformare și
propaganda, oferind informații detaliate despre modul în care regimurile autoritare au utilizat
dezinformarea în scopuri politice și subliniind importanța libertății presei și a accesului la
informație precisă într-o societate democratică.

Cartea lui Pacepa a oferit lecturatorilor informații valoroase despre modul în care
propaganda și dezinformarea au fost utilizate în trecut și continuă să fie utilizate astăzi și a
subliniat necesitatea de a fi atenți la sursele informațiilor și de a verifica acuratețea acestora.
"Dezinformarea" a devenit o referință importantă pentru cei interesați de istoria și tehnicile de
dezinformare și propaganda

Cu toate acestea, dezinformarea nu este întotdeauna intenționată. De exemplu, poate fi

rezultatul unei neînțelegeri sau a unei informații incorecte transmise accidental. În orice caz,
dezinformarea poate avea consecințe negative asupra societății, cum ar fi crearea de teorii ale
conspirației false, încurajarea comportamentelor periculoase sau distorsionarea percepției
publice asupra unor probleme importante.
Este important să fim conștienți de pericolul dezinformării și să învățăm cum să
verificăm informațiile pentru a ne asigura că primim informații corecte și precise. De
asemenea, este important să susținem mass-media de încredere și să luptăm împotriva
dezinformării prin utilizarea unei gândiri critice și a unei cercetări riguroase.
Combaterea dezinformării necesită o abordare integrată, care să implice atât
guvernele, cât și societatea civilă și industria mass-media. Guvernele pot adopta măsuri legale
pentru a limita răspândirea dezinformării periculoase, cum ar fi legile privind dreptul la
informație sau legile privind discursul de ură.
Societatea civilă și industria mass-media pot avea un rol important în educarea
publicului despre dezinformare și în sensibilizarea opiniei publice la pericolele acesteia. De
asemenea, pot lucra împreună pentru a crea inițiative și programe care să încurajeze
cercetarea și verificarea informațiilor înainte de a fi răspândite larg.
În cele din urmă, este important să încurajăm o cultură a cercetării și a întrebării, care
să încurajeze oamenii să își formeze propriile opinii bazate pe informații solide și verificate.
Doar prin un efort combinat al tuturor părților interesate putem să înfruntăm și să combătem
dezinformarea și să construim o societate mai bine informată.
Dezinformarea poate avea un impact negativ serios asupra societății și asupra
indivizilor, distorsionând percepția realității și încurajând comportamente periculoase. Este
important să ne educăm și să fim conștienți de pericolul dezinformării și să învățăm cum să
verificăm informațiile pe care le primim.
Combaterea dezinformării necesită un efort combinat din partea guvernelor, societății
civile și industriei mass-media, care trebuie să lucreze împreună pentru a educa publicul, a
crea măsuri legale eficace și a susține o cultură a cercetării și a întrebării. Prin acțiuni
concrete și prin sensibilizarea opiniei publice, putem să construim o societate mai bine
informată și mai protejată împotriva dezinformării.
 Pacepa a susținut că dezinformarea nu este un fenomen nou, ci că a existat
întotdeauna în istorie și că regimurile totalitare au întotdeauna utilizat-o în scopul de a-și
menține puterea. Însă, cu avansarea tehnologiei și a mijloacelor de comunicare,
dezinformarea a devenit mai ușor de realizat și poate avea un impact mai mare asupra opiniei
publice.
Pacepa afirmă că dezinformarea poate fi combătută prin educație și prin creșterea gradului de
conștientizare a publicului cu privire la metodele prin care poate fi manipulat. De asemenea,
susține că mass-media are un rol important în lupta împotriva dezinformării, prin verificarea
și confirmarea informațiilor și prin informarea publicului cu privire la sursele de informații
nefiabile.
Pacepa consideră că dezinformarea este o amenințare la adresa democrației și că este
necesară o abordare integrată pentru a o combate, prin implicarea tuturor actorilor relevanti,
incluzând mass-media, guvernul, societatea civilă și publicul.
Pacepa susține că dezinformarea nu poate fi combătută prin acțiuni legislative sau
guvernamentale restrictive, ci prin educație și conștientizare. El crede că soluția este formarea
unei culturi a adevărului, în care publicul să fie în măsură să evalueze și să judece
informațiile pe care le primește. De asemenea, susține că mass-media ar trebui să-și asume un
rol activ în lupta împotriva dezinformării, prin verificarea informațiilor și prin oferirea de
informații de încredere publicului.
Pacepa a abordat tema dezinformării în mai multe lucrări, inclusiv în cartea sa, "Red
Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief." În această carte, el descrie experiența sa ca
ofițer superior al Securității din Romania, care a lucrat pentru a răspândi dezinformarea în
cadrul blocului comunist din Europa de Est.
El descrie tehnicile dezinformării utilizate în acea perioadă, inclusiv propaganda și
manipularea mass-mediei, precum și metodele prin care regimurile comuniste au încercat să
controleze informațiile accesibile publicului. De asemenea, el oferă o perspectivă asupra
modului în care dezinformarea poate fi utilizată pentru a submina societățile democratice și
pentru a influența opiniile publice.
În general, Pacepa vorbește despre importanța conștientizării pericolelor dezinformării
și despre necesitatea unui răspuns integrat din partea societății, incluzând mass-media, guvern
și public. El subliniază faptul că combaterea dezinformării trebuie să fie o prioritate pentru
societățile democratice, care trebuie să se protejeze împotriva acestui fenomen dăunător.
Pacepa afirmă că societățile democratice trebuie să se adapteze la noile realități ale
tehnologiei și să înțeleagă modul în care aceasta poate fi utilizată pentru a răspândi
dezinformarea. El susține că tehnologia poate fi utilizată atât pentru a combate
dezinformarea, cât și pentru a o amplifica, iar acest lucru necesită o abordare proactivă din
partea societății.

În concluzie, Dezinformarea lui Pacepa oferă o perspectivă istorică importantă asupra

modului în care a fost condusă propaganda și dezinformarea în Europa de Est în timpul
regimurilor comuniste, precum și importanța unei presse libere și a unei societăți bazate pe
informație corectă și obiectivă.
Concluzia finală a cărții Dezinformarea lui Pacepa poate fi resumată astfel:
Regimurile comuniste din Europa de Est au folosit metode sofisticate de propaganda și
dezinformare pentru a-și controla cetățenii și a influența opinia publică internațională.
Dezinformarea a fost o tactică esențială pentru menținerea puterii regimurilor comuniste. Ion
Mihai Pacepa a oferit o perspectivă valoroasă asupra acestor activități prin experiența sa ca
ofițer superior în Securitatea Statului și prin dezertarea sa ulterioară, oferind informații
prețioase serviciilor de informații ale Statelor Unite.
Cartea subliniază, de asemenea, importanța libertății de presă și a unui sistem de
informare corect și obiectiv într-o societate democratică. În lumea de astăzi, în care
informația circulă rapid și liber prin intermediul tehnologiei moderne, este esențial să ne
menținem capacitatea de a distinge între informația corectă și cea falsă, și să apărăm
libertatea de presă. Concluzia cărții Dezinformarea lui Pacepa ne amintește că dezinformarea
poate fi periculoasă pentru libertatea și democrația noastră.