Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NCM F 05 01 2007 PDF
NCM F 05 01 2007 PDF
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
Preşedinte:
Dr.ing. V.Toporeţ - Universitatea Tehnică a Moldovei
Secretar:
Ing. T. Axenti - Direcţia de Verificare si Expertizare a Proiectelor
în Construcţii
Membri:
Dr. hab. E.Livovschi - Universitatea Tehnică a Moldovei
Dr. hab. Gh. Moraru - Universitatea Tehnică a Moldovei
Ing. F.Hristev - Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului
Ing. I.Paciu - IP „RURALPROIECT”
Ing. Iu.Sulima - IP „RURALPROIECT”
Ing. Gr. Popov - Direcţia de Verificare si Expertizare a Proiectelor
în Construcţii
Ing. V. Ştefârţă - Concernul „INMACOM”
Ing. T.Boşcanenau - ISP „IPROCOM”
ACDT 2007 Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului normativ în orice
publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.)
este interzisă dacă nu există acordul scris al ONC.
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII MOLDOVEAN NCM F.05.01-2007
Ediţie oficială
1 DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prevederile prezentului normativ trebuie respectate la proiectarea
construcţiilor şi structurilor noi din lemn natural şi la reconstrucţia clădirilor de
locuit, civile şi industriale.
1.2 Prezentul normativ nu se aplică ia proiectarea construcţiilor hidrotehnice,
podurilor de orice formă, construcţiilor din lemn modificat (furnire, placaje de
lemn, elemente de construcţii lipite sau presate).
Prezentul normativ cuprinde condiţii de executare a elementelor de construcţii
din lemn, protecţia lor la aprinderea şi la deteriorări biologice.
2 REFERINŢE
RTH 01.01-2006 Reglementare tehnică. Lemn în stare brută.
NCM A.01.03-96 Principiile şi metodologia reglementării în construcţii.
Modul de elaborare a documentelor normative.
NCM E.03.02-2001 Siguranţa la incendii. Protecţia împotriva incendiilor a
clădirilor şi instalaţiilor.
NCM E.01.02-2005 Regulament privind stabilirea categoriilor de importanţă
a construcţiilor.
NCM F.02.02-2006 Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de
construcţii din beton armat şi beton precomprimat.
CP C.01.03-2004 Construcţii civile. Proiectarea şi construcţia mansardelor.
SNiP 2.01.07-85 Нагрузки и воздействия.
SNiP 3.03.01-87 Несущие и ограждающие конструкции.
NCM F.05.01-2007 pag.2
3 PRINCIPII GENERALE
3.1 La proiectarea construcţiilor din lemn trebuie luate în considerare condiţiile
de exploatare, condiţiile de fabricare şi condiţiile de montare, totodată trebuie
prevăzute masuri de protecţie împotriva putrezirii, distrugerii de către insecte,
aprinderii. Utilizarea construcţiilor din lemn expuse la încălzire de durată, ca
rezultat al proceselor de producţie, se admite numai în cazul în care temperatura
permanentă a lemnului nu depăşeşte 50°C.
3.2 Rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor din lemn trebuie să fie asigurate atât
în condiţiile de exploatare, cât şi la montare. In toate cazurile trebuie să fie
asigurată stabilitatea şi invariabilitatea întregii construcţii sau a părţii
componente executate din structuri din lemn.
3.3 Specia şi umiditatea lemnului, calitatea lui pentru elementele construcţiilor
din lemn, natura tratării (tratarea antiseptică ş.a.), tipul de prelucrare a
elementelor din oţel (portante şi de îmbinare) trebuie specificate în desenele de
execuţie a construcţiilor.
3.4 Desenele de execuţie a construcţiilor din lemn trebuie să cuprindă informaţia
completă privind pregătirea elementelor, asamblarea lor şi, conform soluţiei
constructive, executarea nodurilor de asamblare.
4 MATERIALE
4.1 Elementele structurilor portante din lemn se execută din specii de răşinoase
(pin, brad, zadă). Lemnul de stejar şi de alte specii tari de foioase se utilizează
pentru executarea elementelor mici de importanţă ale structurilor portante (tălpi,
pene etc.).
NCM F.05.01-2007 pag.3
4.2 Lemnul moale de specii de foioase (arin, tei, plop, plop de munte) şi lemnul
tare mai puţin valoros de specii de foioase se admite pentru utilizare
preponderent la structurile construcţiilor şi clădirilor provizorii, cofraje, schele,
eşafodaje etc.
4.3 Utilizarea lemnului de zadă şi a lemnului tare de specii de foioase pentru
fabricarea structurilor portante cu noduri de asamblare cu cuie bătute, fară
sfredelirea prealabilă a găurilor, nu se admite.
4.4 Calitatea lemnului pentru elementele finite ale structurilor portante se adoptă
în funcţie de gradul de importanţă al elementelor structurii, Tabelul 1.
Tabelul 1
4.8 La proiectare, valoarea eoni citaţii pentru lemnul rotund (variaţia diametrului
pe lungimea elementului) trebuie luată egală cu 0,8 cm la 1,0 m lungime, iar
pentru zadă - 1,0 cm la 1,0 m lungime.
Tabelul 3
Starea de solicitare şi caracteristica Simbol Rezistenţa de calcul ,
elementelor MPa
, pentru sorturile de
kgf / cm2
lemn
1 2 3
1. Încovoiere, comprimare şi strivire paralel
cu fibrele:
a) elemente cu secţiune dreptunghiulară; Ri, RcII, RstrII 14/140 13/130 8,5/85
b) elemente cu lemn rotund fără încastrare în
secţiunea de calcul. Ri, RcII, RstrII - 16/160 10/100
2. Întindere paralel cu fibrele:
a) elemente prefabricate; Rt 10/100 7/70 -
b) elemente executate pe şantier. Rt 7/70 5/50 -
3. Comprimare şi strivire pe toată suprafaţa
perpendicular pe fibre. Rc┴, Rstr┴ 1,8/18 1,8/18 1,8/18
4. Strivire perpendiculară pe fibre, locală:
a) în locurile de reazem ale structurilor, în
îmbinările frontale şi racordările nodale ale
elementelor; Rstr┴ 3/30 3/30 3/30
b) sub şaibe pentru unghiurile de strivire de
la 90° până la 60°. Rstr┴ 4/40 4/40 4/40
5. Forfecare paralel cu fibrele:
a) la încovoierea elementelor; RfII 1,8/18 1,6/16 1,6/16
b) în îmbinări frontale pentru solicitări
maxime. RfII 2,4/24 2,1/21 2,1/21
6. Forfecare perpendicular pe fibre în
îmbinările de elemente. Rf┴ 1/10 0,8/8 0,6/6
NOTE:
Tadelul 5
precizie normală. Rezistenţele de calcul ale tiranţilor dubli trebuie reduse prin
înmulţirea cu coeficientul m-0,85.
a) la rezistență
N
RcII , (5)
Ant
b) la stabilitate
N
RcII , (6)
c Acalc
Acalc - aria de calcul a secţiunii transversale a elementului, adoptată egală cu: în lipsa
slăbirilor sau a slăbirilor în secţiuni periculoase, care nu depăşesc marginile (Figura l,a), daca
aria slăbirilor nu depăşeşte 25% Abret ; Acalc = Abret , în care Abret - suprafaţa brută a
secţiunii; pentru slăbiri care nu depăşesc marginile, dacă aria slăbirii depăşeşte 25% Abret ,
Acalc =4/3 Ant ; în cazul slăbirilor simetrice, care depăşesc marginile (Figura 1 ,b),
Acalc = Ant
( y y )2 12 , (11)
b h ns
y 1 rlt , (12)
lef2 nci
Pentru a determina rlt, diametrul cuielor trebuie adoptat de maxim 0,1 din
grosimea elementelor îmbinate. Dacă dimensiunea capetelor încastrate a cuielor
este mai mică de 4 d, atunci crestăturile în rosturile racordate cu ele nu se iau în
calcul. Valoarea lui a îmbinărilor cu pene cilindrice de oţel trebuie determinată
după grosimea a a celui mai subţire dintre elementele îmbinate.
Legăturile în rosturi trebuie distribuite uniform pe lungimea elementului. La
elementele rectilinii articulate de reazem se admite de aplicat legături în număr
înjumătăţit, în sferturile de mijloc ale lungimii, luând în calculul cu formula (12)
valoarea lui nci, adoptată pentru sferturile de la margine ale lungimii
elementului.
lef
, (13)
Ii,brut / Abrut
în care Ii ,brut - suma brută a momentelor de inerţie ale secţiunilor transversale
ale ramurilor separate în raport cu axele proprii, paralele la axa Y (a se vedea
Figura 2);
l1
1 , (14)
Ii,brut / Abrut
Determinarea valorii lui l1 este prezentată în Figura 2.
6.1.7 Elementele compuse pe legături flexibile, la care o parte din ramuri nu sunt
rezemate pe capete, se admite de ale calcula la rezistenţă şi stabilitate cu
formulele (5), (6) respectând următoarele condiţii:
Tabelul 6
Figura 3
NCM F.05.01-2007 pag.14
Tabelul 7
6.2.3 Numărul de crestături ale îmbinărilor nci , uniform distribuite pe fiecare rost
al elementului compus pe o porţiune cu epura de aceeaşi valoare a forţelor
transversale, trebuie să satisfacă condiţia:
1,5 ( M B M A ) Sbrut
nci , (18)
T I brut
Mx My
Ri , (19)
Wx Wy
b2
i 140 rf , (21)
lef h
în care lef - distanţa dintre secţiunile de reazem ale elementului, iar pentru
fixarea muchiei comprimate a elementului în punctele intermediare contra
deplasării din planul de încovoiere - distanţa dintre aceste puncte;
Tabelul 8
1 1
3
1, 75 0, 75
2
0 1
0 1
1,13 1,13
NCM F.05.01-2007 pag.17
l h m2
rpM 1 0,142 ef 1, 76 1 2 , (22)
h lef m 1
în care m - numărul punctelor fixate (cu acelaşi pas) ale muchiei întinse pe
m2
porţiunea lef ( pentru m 4 raportul trebuie luat egal cu 1).
m2 1
NOTE:
1. Pentru elementele articulate de reazem, la epure simetrice ale
momentelor de încovoiere sinusoidale, parabolice şi contururi similare,
precum şi pentru elemente în consolă, Md trebuie determinat cu
formula:
M
Md , (25)
NCM F.05.01-2007 pag.18
rn n (1 n ), (27)
în care an - coeficient, care trebuie luat egal cu 1,22 pentru epurele momentelor
de încovoiere cu contur triunghiular (forţă concentrată) şi 0,81 pentru epurele cu
contur dreptunghiular (moment constant de încovoiere).
3. Pentru încărcarea asimetrică a elementelor articulate de reazem
rezemate valoarea momentului de încovoiere trebuie determinată cu
formula:
Ms M so
Md , (28)
s so
n=2- pentru elementele fără fixarea zonei întinse din planul de deformare şi n= 1
pentru elementele care au asemenea fixări;
i - coeficient determinat cu formula (21), poate avea valori mai mari decât unu.
Dacă ambii coeficienţi c şi i sunt mai mari decât unu, atunci verificarea la
stabilitate cu formulă (29) nu este necesară.
Dacă în element pe porţiunea lef există fixări din planul de deformare din partea
muchiei întinse de momentul M, coeficientul i , trebuie înmulţit cu coeficientul
rpM, determinat cu formula (22), iar coeficientul c - cu coeficientul rpN
determinat cu formula:
lef
2
m2
rpN 1 0, 75 0, 06 1 2 , (30)
h m 1
6.3.5 Numărul de crestături ale îmbinărilor nci, uniform amplasate în fiecare rost
al elementului compus comprimat cu încovoiere, pe porţiunea cu o epură de
aceeaşi valoare a forţelor transversale, la aplicarea forţei de comprimare pe toată
secţiunea, trebuie să satisfacă condiţia:
1,5M d Sbrut
nci , (32)
T I brut
elementului;
1
0 , (33)
l 2 A
1 1 12 2
l2 2 A1
Tabelul 9
Tabelul 10
Tabelul 11
№ Elementele structurilor Condiţii impuse Săgeţile limită, Sarcinile pentru
poz. fi determinarea
săgeţii
1 Bare, grinzi, lonjeroane,
căpriori, şarpante, podini;
a) acoperişuri şi planşee, Estetico-psihologice Permanente şi
deschise pentru vedere cu temporare, de
deschiderea /, m: lungă durată
l 1; l/120
l=3; l/150
l=6; l/200
l=12 pentru înălţimea
încăperii mai mici de 6 m; l/250
l=24 pentru înălţimea
încăperii mai mici de 6 m; l/300
l=24 pentru înălţimea
încăperii mai mare de 6 m; l/250
l =36; l/300
b) acoperişuri şi planşee, Constructive l/150 Permanente, de
închise pentru vizare; lungă şi scurtă
durată
c) acoperişuri şi planşee, Constructive Asigurarea Permanente şi de
cu pereţi despărţitori sub ele; rostului între lungă durată
pereţii
despărţitori şi
planşee 40 mm
şi mai mult
d) acoperişuri şi planşee, Constructive l/150 Permanente şi de
cu elemente pe ele expuse la lungă durată,
fisurare (strat de nivelare, inclusiv pardoseli
pereţi despărţitori, pardoseli). şi pereţi
despărţitori
2 Elemente ale doliilor Constructive l/400 Permanente şi
temporare, de
lungă durată
3 Elemente ale scărilor, Estetico-psihologice A se vedea poziţia 1 .a
balcoanelor, logiilor,
deschise pentru vedere. Fiziologice Se determină conform 7.4
4 Buiandrugi deasupra Estetico-psihologice A se vedea poziţia 1 ,a
golurilor de ferestre şi uşi Constructive l/200 Permanente şi cu
acţiunea de lungă
durată, amplasate
deasupra
elementului
NCM F.05.01-2007 pag.24
NOTE:
1. Simbolurile adoptate în Tabelul 11: I - deschiderea de calcul a
elementului structurii; pentru consolă în loc de l trebuie luată lungimea
ei dublă;
2. Pentru valori intermediare a lui l în poziţia La, săgeţile limită se
determină prin interpolare liniară,
f f 0 1 c , (36)
l
NCM F.05.01-2007 pag.26
l - deschiderea grinzii;
Tabelul 13
2 24,0
3 48
1
3 4 2
4 19,20
5 12
1
(2 )(1 )
6 8,0
T R med
fII Af , (39)
8.3.4 Îmbinarea cu pene cui, eclise şi garnituri de oţel cu şuruburi sau pene
cilindrice oarbe (Figura 7) se admite de utilizat în cazul în care este asigurată
densitatea necesară de aşezare a penelor. Penele cilindrice oarbe de oţel nu
trebuie să aibă o adâncitură în lemn de minim 5 diametre ale penei.
Tabelul 14
NOTE:
1. În Tabel: с - grosimea elementelor de mijloc, precum şi a elementelor
de aceeaşi grosime sau de grosime mai mare a îmbinărilor cu un singur
plan de forfecare, a - grosimea elementelor de margine, precum şi a
elementelor mai subţiri cu un singur plan de forfecare, d - diametrul
penei, toate dimensiunile în cm.
NCM F.05.01-2007 pag.33
Tabelul 15
Tabelul 16
NOTE:
1. Valoarea lui r pentru unghiuri intermediare se determină prin
interpolare.
Pentru ieşirea liberă a cuiului din pachet, grosimea de calcul a ultimului element
trebuie redusă cu 1,5 d (Figura 9).
NOTĂ - distanţa dintre cuie de-a lungul fibrelor în elementele din plop de
munte, arin şi plop trebuie mărită cu 50% în comparaţie cu cele
specificate mai sus.
NCM F.05.01-2007 pag.36
NOTE:
1. în condiţiile de umiditate ridicată, precum şi pentru calculul la
acţiunea solicitărilor de scurtă durată sau permanentă şi de lungă
durată rezistenţa de calcul la smulgere pentru lemn uscat în curent de
aer trebuie înmulţită cu coeficienţii prezentaţi în Tabelul 4 şi la 5.2 b, şi
5.2 c. din prezentul normativ.
8.4.4 Capacitatea portantă de calcul la smulgere a unui singur şurub sau tirfon în
MN (kgf), înşurubat în lemn transversal pe fibre trebuie determinată cu formula:
9.1.4 Acţiunea forţelor de frecare pentru calculul construcţiilor din lemn trebuie
luată în considerare:
a) cu o singură pantă;
b) cu două pante. Pereţii frontali triunghiulari se numesc frontoane;
c) cu patru pante în formă de cort sau cu colţurile teşite. Acoperişul în
formă de cort - nu are coamă, cel cu colţurile teşite are coamă, iar
pantele din partea pereţilor frontali se numesc frontoane.
Aceste forme relativ simple, în anumite cazuri, se complică cu suprazidiri în
formă de pante laterale, turnuri piramidale etc.
9.2.9 Principalele elemente ale structurilor din lemn ale acoperişului cu pante:
a) căpriori;
b) grinzi;
NCM F.05.01-2007 pag.42
Tabelul 17
Efortul în grindă al (a se vedea schema de calcul sub Tabel)
0,25l 0,3 l 0,33 l 0,4 l 0,5 l
2 2 2
Mc 0,055 ql 0,046 ql 0,042 ql 0,035 ql 0,0312 ql2
2
care pornesc de la cosoroabe către căpriorul de colţ, sau care pornesc în jos de la
coamă spre căpriorul jgheabului se numesc căpriori scurţi. Racordarea
căpriorilor scurţi cu căpriorii diagonali ai jgheabului sau nervurii se execută prin
rezemarea strânsă a capătului căpriorilor scurţi, cioplit sub un unghi
corespunzător. Fixările se execută cu şuruburi de strângere şi cuie, respectând
normele de amplasare a legăturilor cu pene (punctele 8.3.6 şi 8.3.9).
5 7
- reacțiunile în reazem: A Q; B Q;
2 2
1
- sarcina totală a căpriorului de colț: Q q a 2 .
2
ql 2
M ds M sup , (45)
16
Figura 13.
9.3.12 Grinda dublă continuă cu mai multe deschideri (Figura 13.b) se execută
obligatoriu din două straturi de scândură, bătute pe lungime cu cuie cu pasul de
50 cm. îmbinările scândurilor separate se execută distanţat de flecare parte a
reazemului. In locul de îmbinare, scândurile unui strat unite pe lungime se prind
de scândura întreagă a stratului al doilea cu un număr de calcul de cuie. Această
NCM F.05.01-2007 pag.47
Dacă există reazeme destul de rigide, care pot prelua efortul de împingere,
atunci sistemul lucrează după schema I cu contrafişă comprimată.
ql 4 f12 3 f1 f 2 f 22
N dt , (47)
32 f1 f 2 f
M co N dt f1
H , (48)
f
M x M xo H y M xo H x tg , (49)
M x M xo H y Ndt ( y f 2 ) M xo H x tg N dt ( x tg f 2 ), (50)
M xo
Ntr , (51)
f1
NCM F.05.01-2007 pag.50
Figura 15.
9.4.8 Racordarea tirantului sporit cu căpriorul se recomandă de executat cu un
număr calculat de dibluri, Figura 16.
Figura 16.
ql 2
grindă deasupra reazemului intermediar format M C ;
32
ql 2
H 1, (56)
8 f1
y=x-tg
Figura 18.
9.6.2 Elementele principale ale sistemelor suspendate sunt:
a) grinda suspendată;
NCM F.05.01-2007 pag.55
c) suspensii.
5ql 2 ql 2 9 3 H
H ; Mc ; M max ql 2 pentru x l;V 2 Htg ; N n .
32 f 32 512 16 cos
5ql 2 ql 2 49 7 H
H ; Mc ; M max ql 2 pentru x l;V 2 Htg ; N n .
16 f 64 2048 32 cos
p a 3l1 l l1 a 2
H , pentru a l1 ; (57)
fl1 2l1 3l2
p 3a l a l12
H , pentru a l1 ; (58)
fl1 2l1 3l2
ql 2
H ,
8f
l3 l3 q
M c M max 1 2 ;
2l1 3l2 4
Figura 19.
Grinzile de acest tip se execută din lemn întreg (buşteni, bare, scânduri) şi se
utilizează pentru deschideri mai mici de 6,0 m. „Lanţul mobil” se recomandă de
executat dintr-un singur tirant. Pentru asigurarea întinderii în „lanţul mobil” se
introduc mufe de întindere, iar la capetele grinzilor se instalează piuliţe cu şaibe.
NCM F.05.01-2007 pag.57
M e N e, (59)
în care e - distanţa de la punctul de intersecţie a axelor zăbrelelor până la axa
tălpii.
9.9.3 Tălpile inferioare ale fermei pot fi executate din lemn, bare sau scânduri.
Elementele din metal - din oţel profilat sau rotund. Tiranţii se recomandă de
utilizat câte unul. îmbinările tălpilor comprimate ale fermei trebuie să fie
acoperite cu eclise având şuruburi de strângere.
9.9.5 la fermele cu tălpi din lemn natural (buşteni, bare, scânduri) se recomandă
transmiterea la noduri a sarcinilor exterioare. Greutatea proprie a fermei la
acoperişurile fără pod se consideră aplicată integral la talpa superioară.
Figura 20.
Rigiditatea nodului de cornişă (schema I) se formează prin contrafişe
comprimate şi brăţări, de regulă, din metal, solicitat 1a întindere. Eforturile în
brăţări se determină prin descompunerea momentului nodal în două forţe.
11.5 Rezemarea structurilor din lemn pe fundaţie, pereţi din zidărie, stâlpi din
oţel sau beton armat şi pe alte elemente ale construcţiilor din materiale
conductoare de căldură (la contactul lor direct) trebuie efectuată prin garnituri
hidroizolante.
Tabelul 18
№ Abaterile Valoarea admisibilă, mm
crt.
1 Pe lungimea elementului ± 20
2 Pe înălţimea elementelor şi a reazemelor ± 10
3 Pe distanţa dintre axele elementelor ± 10
4 Elementelor de la verticală ± 2% din înălţimea
construcţiei
5 Elementelor comprimate separate ale structurilor de la 1/300 din lungimea
poziţia de proiect elementului
6 Deplasării centrului nodurilor de reazem de la centrul ± 10
suprafeţelor de reazem
7 Adâncimii crestăturii (încastrării) ± 2,5
8 Dimensiunilor secţiunii transversale ± 2,0
9 Dimensiunilor dintre centrul şuruburilor şi penelor de lucru
în îmbinări:
- pentru găurile de intrare; ± 2,0
- pentru găurile de ieşire perpendicular pe fibre 2% din grosimea pachetului,
dar de maxim 5 mm
10 Distanţelor dintre centrul şuruburilor şi penelor de lucru în 4% din grosimea pachetului,
îmbinări pentru găurile de ieşirile parale la fibre dar nu mai mare de 10 mm
11 Distanţelor dintre centrele cuielor din parte de batere în ±3,0
îmbinările cu cuie.
12 Marginilor inferioare ale grinzilor acoperişurilor de la
orizontală:
- cu 1,0 m din lungimea grinzii; ± 2,0
- pe toată încăperea. ± 10
13 Suprafeţei laterale a căpriorilor de la verticală 1% di**» înălţimea
14 Distanţei dintre grinzile de planşeu ±20
CUPRINS
1 Domeniu de aplicare ................................................................................. 1
2 Referinţe .................................................................................................... 1
3 Principii generale....................................................................................... 2
4 Materiale.................................................................................................... 2
întâi ............................................................................................................ 8