Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probleme Rezolvate Grafuri PDF
Probleme Rezolvate Grafuri PDF
INDICA II I SOLU II
1.
a) Afirma ia nu este adev rat . Pentru graful reprezentat
în figura 7 irul de vârfuri adiacente x1 , x3 , x 4 , x6 , x 4 , x3 , x1
determin un mar rut, ce nu con ine ciclu elementar.
Figura 7
b) Afirma ia este adev rat .
c) Afirma iea este adev rat . Reuniunea a dou lan uri
elementare diferite, ce unesc dou vârfuri ale unui graf, este un
mar rut închis ce con ine unele muchii ale grafului o singur
dat . De aici rezult existen a ciclului elementar.
2. Drept exemplu de graf cu propriet ile date poate servi
graful din figura 8.
Figura 8
3. Fie graful G are k 2 componente conexe
G1 , G2 ,..., Gk . Conform defini iei în graful complementar G
( )
orice vârf din componenta Gi i = 1, k va fi adiacent cu toate
35
vârfurile din G1 , G2 ,..., Gi 1 , Gi +1 ,..., Gk . Aceasta garanteaz
conexitatea grafului G .
4. Remarc m mai întâi, c dac un graf con ine dou
cicluri C1 , C 2 astfel încât X C1 I X C2 2 , atunci reuniunea lor
con ine un ciclu de lungime par .
Fie acum C = ( x1 , x2 ,..., x2 k +1 , x1 ) , k 2 , un ciclu de
lungime impar dintr-un graf G ce nu con ine cicluri elementare
de lungime par . Eliminând din G toate muchiile de tipul
(xi , xi +1 ) pentru i = 3,5,7,...,2k 1 i ad ugând muchiile de tipul
(xi , x1 ) , (xi+1 , xi ) ob inem un graf nou cu un num r mai mare de
muchii în care de asemenea nu sunt cicluri de lungime par . Prin
urmare, orice graf ce posed propriet ile indicate în problem
con ine numai cicluri de lungimea trei (triunghiuri). Orice vârf
x din acest graf apar ine la [ ]
(x ) / 2 triunghiuri, iar
(x )
subgraful, generat de mul imea {x} U (x ) con ine 3
2
(x ) 1
muchii, dac (x ) este par, sau 3 + 1 muchii, dac
2
(x ) este impar. Dac în graful analizat ar exista cel pu in dou
vârfuri suspendate x, y , atunci prin suprimarea muchiei
incidente vârfului x i ad ugarea a dou muchii noi ( x, y ) i
(x, z ) , unde z este vârful incident cu y , ob inem un graf nou cu
un num r mai mare de muchii.
De aici rezult , c toate blocurile grafului ce posed
propriet ile formulate în problem sunt triunghiuri, dac
num rul de vârfuri n este impar, sau un bloc este determinat de
o muchie suspendat i toate celelalte blocuri sunt triunghiuri,
dac num rul de vârfuri n este par. Prin urmare num rul de
36
muchii m a unui astfel de graf este:
n 1
3 , dac n este impar,
2
m=
n 1
3 + 1, dac n este par.
2
5. Graful cu un num r maxim de muchii, ce nu con ine
cicluri elementare, este un arbore, pentru care num rul de
muchii este cu o unitate mai mic decât num rul de vârfuri.
6. a) Dac G1 este un graf p -regulat cu n1 vârfuri, iar
G2 este un graf k -regulat cu n2 vârfuri, atunci G1 + G2 con ine
n1 + n2 vârfuri, în care orice vârf din subgraful G1 are valen a
p + n2 , iar orice vârf din subgraful G2 are valen a k + n1 . Este
clar, c în caz general p + n2 k + n1 . Prin urmare graful
G1 + G2 nu este regulat.
Dac G1 este un graf p -regulat, iar G2 este un graf k -
regulat, atunci graful G1 × G2 este un graf ( p + k ) -regulat.
b) G1 + G2 nu este bipartit;
G1 × G2 este bipartit.
7. Graful cu propriet ile indicate în problem este
reprezentat în figura 9
Figura 9
37
8. a) Orice arbore T = ( X T ;U T ) poate fi privit ca un graf
bipartit G = ( X 1 , X 2 ;U ) , în care mul imea X 1 este format
dintr-un vârf arbitrar x X T i toate vârfurile din T ce se afl la
o distan par de la x , iar X 2 = X t \ X 1 .
b) Afirma ia este adev rat numai în cazul când arborele
T con ine X T 1 vârfuri suspendate.
c) Afirma ia este adev rat .
d) Afirma ia este adev rat , deoarece arborele nu con ine
cicluri i, prin urmare, orice muchie a sa este istm.
10. În calitate de graf cu propriet ile indicate poate fi
luat graful G = ( X U Y ;U ) , în care X = {x1 , x 2 , x3 , x 4 , x5 },
Y = {y1 , y 2 , y 3 , y 4 , y 5 } i fiecare dintre submul imile de vârfuri
X , Y genereaz în G subgrafuri complete K 5 . În afar de
aceasta graful G mai con ine muchiile ( x1 , y1 ) , ( x 2 , y 2 ) ,
(x3 , y 3 ) i (x3 , y 4 ) .
11. a) Pentru orice graf cubic G = ( X ,U ) este adev rat
inegalitatea 1 (G ) 3 .
Fie (G ) = 1 , adic graful G con ine un punct de
articula ie x . Dac (x ) = {z1 , z 2 , z 3 } , atunci la eliminarea
vârfului x din G ob inem un graf neconex, în care dou vârfuri
ale mul imii (x ) , spre exemplu z1 , z 2 , apar in diferitor
componente de conexitate G1 i G2 . Dac al treilea vârf nu
apar ine acestor componente conexe, atunci fiecare dintre
muchiile ( x, z1 ) i ( x, z 2 ) este istm în G . Dac z 3 X G1 (sau
z3 X G2 ) atunci muchia ( x, z 2 ) (muchia ( x, z1 ) ) este istm în G .
Prin urmare (G ) = 1 .
Fie H (G ) = 2 . În mod analog cu cazul cercetat se
38
demonstreaz c (G ) = 3 .
În cazul H (G ) = 3 egalitatea H (G ) = (G ) este
evident .
b) În condi ia H (G ) = 1 graful G con ine un punct de
articula ie x i deg x = k . La eliminarea lui x din G ob inem
un graf neconex în care exist o component de conexitate ce
con ine cel mult [k / 2] vârfuri ale mul imii ( x ) . Dac din G
se elimin muchiile ce unesc aceste vârfuri cu x , atunci ca
rezultat se ob ine un graf neconex. Aceasta înseamn c
(G ) [k / 2] .
12. Graful muchiilor unui graf G = ( X ;U ) este regulat
dac i numai dac pentru oricare dou muchii u1 = ( x1 , x2 ) i
u2 = ( y1 , y2 ) din G are loc egalitatea:
deg x1 + deg x 2 = deg y1 + deg y 2 .
13. Cel mai simplu graf cu propriet ile date este graful
G = ( X ;U ) în care
X = {x1 , x 2 , x3 , x 4 }
U = {( x1 , x 2 ), ( x 2 , x3 ), ( x3 , x 4 )} .
14. Acesta ar putea fi graful G = ( X ;U ) cu mul imile:
X = {x1 , x 2 , x3 , x 4 }
U = {( x1 , x 2 ), ( x 2 , x3 ), ( x3 , x 4 ), ( x 4 , x1 )}.
15. Vezi graful din problema precedent .
16. Cel mai simplu graf ce posed proprietatea dat este
graful complet K n .
17. a) Deoarece orice vârf x X G2 în graful G1 + G2
este adiacent cu toate vârfurile din X G1 , rezult c x nu poate fi
colorat în culorile grafului G1 . Aceasta implic egalitatea
(G1 + G2 ) = (G1 ) + (G2 ) .
39
b) Not m G = G1 I G2 . Deoarece G G1 i G G2 ,
sunt adev rate inegalit ile
(G ) (G1 ) ,
(G ) (G2 ) ,
de unde
(G ) max{ (G1 ), (G2 )} .
18. Toate vârfurile x1 , x 2 ,..., x n ale grafului plan
G = ( X ;U ) apar in frontierei unei fe e. Consider m x1 ~ x 2 ~
~…~ x n ~ x1 . Dac graful nu con ine alte muchii, atunci
(G ) 3 . Fie xi ~ x j , j > i + 1 . Atunci subgrafurile, generate de
submul imile de vârfuri X 1 = {x1 ,..., xi 1 , xi , x j ,..., x n } i
X 2 = {xi , xi +1 ,..., x j }, pot fi colorate în cel mult 3 culori astfel
încât în ambele sugbrafuri vârfurile xi i x j sunt colorate în
aceea i culoare. Aceasta înseamn c (G ) 3 .
19. Pentru grafurile din figura 5b matricile de adiacen
i respectiv de inciden sunt
#0 1 1 1 0 #1 1 1 0 0 0 0
! !
!0 0 0 1 0 ! 1 0 0 1 0 0 0
!
A= 0 0 0 0 1 ,B = 0 ! 1 0 0 1 1 0 .
! !
!0 0 1 0 1 !0 0 1 1 1 0 1
!0 0 0 0 0 !0 0 0 0 0
" " 1 1
20. a) Deoarece graful complet este neorientat, f r bucle
i cu num r maxim de muchii, acest num r este egal cu num rul
submul imilor de 2 elemente ale mul imii de vârfuri, care are n
elemente. Deci num rul de muchii al grafului complet este C n2 .
40
b) Un poligon convex cu n vârfuri reprezint un graf
neorientat cu n vârfuri i n muchii. Ad ugând toate diagonalele
sale se ob ine graful K n . Deci num rul diagonalelor poligonului
este:
n(n 1) n(n 1)
C n2 n = n= .
2 2
21. a) Not m prin PA mul imea tuturor perechilor de
elemente din X ce pot fi considerate muchii. Cardinalul lui PA
coincide cu num rul muchiilor unui graf complet cu mul imea
de vârfuri X , adic C n2 . Orice submul ime a mul imii PA poate
fi privit ca mul imea de muchii a unui graf oarecare G . Prin
urmare num rul grafurilor c utate coincide cu num rul tuturor
2
PA
submul imilor mul imii PA , adic cu 2 = 2 Cn .
b) Deoarece graful e orientat, PA = An2 . Urmând acela i
2
ra ionament deducem c num rul cerut este 2 An .
c) Consider m mul imea PA = {(i, j ) 1 i < j n}. Este
evident c PA = C n2 .
Între mul imile A = { f : PA % { 1,0,1}} i
{U G = ( X ,U ) e antisimetric} se poate stabili o bijec ie g :
g ( f ) = {(i, j ) f (i, j ) = 1} & {( j , i ) f (i, j ) = 1}. Deci num rul
grafurilor orientate i antisimetrice este egal cu num rul
#n
!
func iilor din mul imea A , adic { 1,0,1}
PA
=3 "2
.
d) Se aplic acela i ra ionament ca la c. pentru
izomorfizmul: g : { f : PA % { 1,1}} % {U G = ( X , U ) e turnir} ,
g ( f ) = {(i, j ) f (i, j ) = 1} & {( j , i ) f (i, j ) = 1}.
2
Num rul turnirurilor este 2 Cn .
41
n
22. Pentru orice xi X avem g + ( xi ) = ' aij , g ( xi ) =
j =1
n
= ' a ji ( a ij sunt elementele matricii de adiacen a grafului).
j =1
n n n n
Deci ' g + (xi ) = '' aij =m = '' aij =
xi X i =1 j =1 i =1 j =1
' g (x ) .
xi X
i
' (g (x ) + g (x ))(g (x )
xi X
+
i i
+
i g ( xi ) = )
(n 1) ' (g + (xi ) )
g ( xi ) = (n 1) C n2 (( ) (C )) = 0 . 2
n
xi X
42
rela ie în c) ob inem imediat d).
25. Consider m graful neorientat G = ( X , U ) . Deoarece
graful este simplu au loc inegalit ile:
0 g (xi ) n 1 , (xi X . Dac vârfurile grafului au grade
distincte atunci acestea formeaz irul 0,1,2,..., n 1 . Prin urmare
în G exist un vârf care este adiacent cu toate celelalte vârfuri
din X . Aceasta contrazice existen a în graful G a unui vârf
izolat (de grad 0). Deci dac n > 1 , atunci nu exist grafuri în
care gradele vârfurilor sunt distincte.
26. Într-un graf neorientat are loc rela ia:
' g ( x i ) = 2m .
xi X
Deci r = 2m + n(k + 1) .
27. Fie un graf G = ( X , U ) F cu U = m . S-a
n n
demonstrat deja, în problema 22, c ' g + ( xi ) =
xi X
' g (x ) = m .
xi X
i
n
Pe de alt parte, din ipotez rezult imediat c ' g (x )
xi X
+
i np i
n
' g (x )
xi X
i nq . Ultimele trei rela ii implic inegalitatea
43
# 0 0 0 0 ... 1
!
! 1 0 0 0 ... 1
! 1 1 0 0 ... 1
!
! . . . . ... .
A = !! 1 1 1 1 ... 1
! 1 1 1 1 ... 0
!
! 0 1 1 1 ... 0
! . . . . ... .
!!
" 0 0 0 0 ... 0
în care pe fiecare coloan sunt p elemente de valoarea 1,
descrie un graf care satisface inegalit ile din enun i are exact
np arce. Deci max{U : G = ( X ,U ) F} = np .
Dac p >q, atunci max{U : G = ( X ,U ) F} = nq .
Egalitatea se demonstreaz ca i în cazul p q . Un graf cu nq
arce este cel reprezentat prin acela i tip de matrice de adiacen
în care fiecare coloan con ine q elemente de valoarea 1.
28. Din egalitatea g + (xi ) = g ( xi ) pentru orice xi X
deducem
' g + ( x i ) = ' g ( xi ) .
xi A xi A
(*)
44
29. Fie G = ( X ,U ) , X = n , U = m . Are loc rela ia
' g ( x ) = 2m .
xi X
i
Pe de alt parte,
' g ( x ) = ' g ( x ) + ' g (x ) ,
xi A
i
xi Ap
i
xi Ai
i
45
Deci are loc egalitatea:
#
k + 2m A = ' g (x ) + ' g (x ) ) k = !! ' g (x )
i i i 2m A + ' g ( xi )
xi A p " xi A p
xi Ai xi Ai
Figura 10
33. Num rul ciclomatic al unui astfel de graf este
+ (G ) = n n + 1 = p 1 , ceea ce înseamn c G con ine cel
pu in un ciclu.
46
34. Fie G = X , U ( ) graful complementar al grafului
G = ( X ,U ) (X =n 5) . Deoarece graful cu num r maxim de
muchii i f r cicluri este arbore (în care m = n 1 ), pentru a
rezolv problema e suficient s ar t m c unul dintre aceste
grafuri con ine cel pu in n muchii.
n(n 1)
Einând cont de faptul c U + U = (vezi
2
rezolvarea problemei 32) deducem c num rul de muchii în unul
n(n 1)
din grafurile G i G este mai mare sau egal cu .
4
n(n 1)
Rezolvând inecua ia > n 1 în N ob inem
4
n > 4 . Deci dac graful G = ( X ,U ) con ine mai mult de 4
vârfuri, atunci G sau G con ine un ciclu.
35. Fie l1 i l 2 dou lan uri de lungime maxim , egal cu
t , se unesc perechile de vârfuri x1 , y1 i respectiv x 2 , y 2 .
Presupunem c aceste dou lan uri nu au vârfuri comune.
Atunci, deoarece graful este conex, exist un lan l 3 între
vârfurile j l1 i i l 2 . F r a pierde din generalitate putem
presupune c l 3 I l1 = { j} i l 3 I l 2 = {}i . Not m lungimea
acestui lan prin p 1 .
Figura 11
47
Fie l1' , l1'' , l 2' i l 2'' sublan urile din l1 , l 2 , care unesc
perechile de vârfuri ( x1 , j ) , ( j , y1 ) , respectiv (i, y 2 ) (vezi
figura 11). Not m lungimile acestor lan uri prin s , r , k i d .
Au loc egalit ile s + r = t i k + d = t . Deoarece s, r , k , t , d N
rezult max{s, t} t / 2 i max{k , d } 2 . S presupunem c
max{s, t} = s i max{k , d } = k (orice alt situa ie se trateaz la
fel). Atunci lan ul l1' U l 3 U l 2' are lungimea mai mare decât
t / 2 + 1 + t / 2 , ceea ce contrazice presupunerea c lungimea celui
mai lung lan din G este t .
36. Consider m un lan l de lungime maxim în acest
graf i fie xi X unul din extremit ile lui. Vârful xi este
adiacent numai cu vârfuri ale lan ului l . Dac am presupune
contrariul, atunci am ajunge cu u urin la contradic ie cu
maximalitatea lan ului ales. Mai departe, deoarece, g ( xi ) 3 , se
formeaz astfel cel pu in trei cicluri dintre care cel pu in unul
este de lungime par , oricare ar fi paritatea lungimilor lan urilor
de la xi la x j1 i de la x j1 la x j2 (vezi figura 12).
Figura 12
37. " ," . Consider m graful G = ( X ,U ) unde
X = Y U Z i exist muchii numai între Y i Z . Atunci orice
ciclu C este de forma {y o , z o , y1 , z1 ,..., y k , z k , y o } , unde y i Y ,
i = 0,1,..., k i z i Z , i = 0,1,..., k . Este clar c lungimea lui C
este 2k .
" -" . S presupunem c G are toate ciclurile de lungime
par i este conex. În caz contrar ra ionamentul se aplic pentru
48
fiecare component conex în parte.
Fie v X un vârf oarecare. Vom considera mul imile
Y = {v} U {y X d (v, y ) e par} i Z = X \ Y . Fie v1 , v 2 Y \ {v}
(sau v1 , v 2 Z ). S presupunem c (v1 , v 2 ) U . Hi s not m cu
D(v, v1 ) i D(v, v 2 ) cele mai scurte lan uri între v i v1 ,
respectiv între v i v 2 . D(v, v1 ) U D(v, v 2 ) U {(v1 , v 2 )} formeaz
un ciclu C de lungime impar deoarece, din defini ia mul imii
Y rezult c lungimile lan urilor D(v, v1 ) i D(v, v 2 ) coincid cu
d (v, v1 ) i d (v, v 2 ) i deci sunt numere pare (impare).
Existen a unui astfel de ciclu contrazice ipoteza i deci
(v1 , v2 ) . U , de unde deducem c graful e bipartit.
38. S presupunem c exist un ciclu elementar C de
lungimea / . Facem nota ia X = X 1 U X 2 , unde X 1 = / / 2 1 ,
X 2 = 0 . Deoarece G este bipartit, deducem c jum tate din
vârfurile lui C sunt în X 1 , iar cealalt jum tate în X 2 . Einând
seama c ciclul C este elementar, având lungime / , deducem
c C con ine / / 2 vârfuri din X 1 i / / 2 vârfuri din X 2 , ceea
ce contrazice faptul c X1 = / / 2 1.
39. Egalitatea poate fi demonstrat prin induc ie în raport
cu num rul de muchii din graf.
40. Într-un graf planar are loc rela ia lui Euler
m f = n 2 . Cum n este constant rezult c diferen a m f
este constant i valorile maxime pentru f i m se ating
simultan, pentru acela i graf. Graful cu num r maxim de fe e are
proprietatea c pentru fiecare fa frontiera este un ciclu de
lungime 3 . Cum fiecare muchie intr în frontiera a dou fe e,
deducem c are loc 2m = 3 f . Deci rela ia lui Euler devine:
a) 3m 2m = 3n 6 , de unde m = 3n 6 .
b) 3 f 2 f = 2n 4 , adic f = 2n 4 .
49
41. Not m prin m i f num rul de muchii i respectiv
de fe e ale grafului G . Deoarece fiecare muchie apar ine
intersec iei frontierelor a dou fe e i frontiera fiec rei fe e
con ine k muchii, ob inem egalitatea kf = 2m , de unde
2m
f = . Înlocuind valoarea lui f în formula lui Euler
k
k (n 2 )
n m + f = 2 ob inem m =
k 2
42. Fie graful planar G = ( X ,U ), X 5 , reprezentat în
plan astfel încât oricare dou muchii ale sale nu au puncte
interioare comune. Not m prin i (G ) num rul vârfurilor lui G
care au gradul mai mic sau egal cu 5. Asupra grafului G facem
urm toarea transformare: se adaug muchii astfel încât graful
ob inut G * s nu con in muchii multiple i s aib ca frontier a
fiec rei fe e un ciclu de lungime trei. Not m i (G * ) num rul
vârfurilor din G * de grad cel mult 5. Este evident c
i (G ) i (G * ). În G * au loc rela iile:
a) m = 3n 6 (vezi problema 40),
b) g ( x ) 3 , pentru orice x din graful G * . Ultima
afirma ie este adev rat deoarece frontiera fiec rei fe e a grafului
G * este un ciclu de lungime trei i G * nu con ine muchii
multiple.
c) 2m = ' g ( x ) 3i (G * ) + 6(n i (G * )) .
x X
Aceast afirma ie este adev rat deoarece, datorit
rela iei b), în G * vârfurile de grad cel mult 5 au gradul cel pu in
trei, iar celelalte n i (G * ) vârfuri au gradul cel pu in ase. Prin
urmare ob inem:
2m = 2(3n 6 ) 3i (G * ) + 6(n i (G * )) ,
50
( )
de unde i G * 4 .
( )
Din inegalitatea i (G ) i G * rezult i (G ) 4 .
43. Deoarece G nu con ine subgrafuri K 3 , rezult u or
f
c m 4 = 2 f . Dac presupunem c G este planar, din
2
rela ia lui Euler i inegalitatea din enun avem
m 2 f = 2(m n + 2 ) = 2m 2n + 4 > 4 m 4 + 2m = m , ceea
ce reprezint o contradic ie. Deci G este neplanar.
44. a) Se observ c orice graf planar exterior
G = ( X ,U ) cu X = n 3 i num r maxim de muchii, poate fi
desenat în plan ca un poligon cu n vârfuri i n 3 diagonale.
Prin urmare în graful G ob inem egalitatea U = 2n 3 .
b) Orice graf planar exterior G ( X ,U ) , X = n 3 , cu
num r maxim de muchii, poate fi desenat în plan astfel încât
conturul fe ei nem rginite s fie un ciclu de lungime n , iar
contururile fe elor m rginite s fie cicluri de lungimea trei. Se
observ cu u urin c exist trei vârfuri x, y, z astfel încât cel
pu in unul dintre ele are gradul doi i împreun genereaz
conturul unei fe e. Fie y vârful de gradul doi. Vom demonstra,
folosind metoda induc iei matematice, c în G exist cel pu in
dou vârfuri de grad doi. Pentru n = 3 afirma ia este evident .
Presupunem c proprietatea este adev rat pentru orice graf cu
k 3 vârfuri i s o demonstr m pentru un graf cu k + 1 vârfuri.
Conform celor demonstrate mai sus, în G exist un vârf y de
grad doi, adiacent cu vârfurile x i z . Eliminând y din
G ob inem un graf G ' cu k vârfuri care este evident planar
maximal exterior. Aplicând ipoteza induc iei pentru G ' rezult
c el con ine dou vârfuri de grad doi. Acestea nu pot fi x i z
deoarece G ' este maximal exterior. Prin urmare în G ' exist un
51
vârf w de grad doi i w . {x, z} . Atunci în graful ini ial G
vârfurile y i w sunt de grad doi.
c) Deoarece orice graf planar maximal exterior
G = ( X ,U ) con ine un vârf de grad doi, atunci folosind metoda
induc iei matematice putem demonstra c (G ) = 3 .
45. a) , b). Din faptul c G are un circuit eulerian i
nu are vârfuri izolate rezult c oricum am alege xi , x j X
exist drum de la xi la x j i deci G este tare conex. Pe de alt
parte, circuitul eulerian trece prin toate arcele care intr i toate
arcele care ies dintr-un vârf xi . Deci la fiecare trecere prin xi se
folose te un arc care intr în xi i un arc care iese din xi , ceea
ce conduce la rela ia g + (xi ) = g ( xi ) (xi X .
b) , a). Din faptul c G este tare conex rezult imediat c
G nu are vârfuri izolate.
S presupunem acum c , de i G este tare conex i
pentru orice vârf xi are loc g + (xi ) = g ( xi ) , G nu are circuit
eulerian.
Alegem un circuit simplu de lungime maxim C .
Deoarece C nu este elulerian, adic lungimea lui C este mai
mic decât m , putem afirma c exist arce în mul imea U \ C .
Consider m graful Gc = ( X ' ,U \ C ) , unde X ' 1 X este
mul imea vârfurilor lui G care sunt extremit i ale unor arce din
U \ C . Deoarece g + (xi ) = g ( xi ) (xi X , iar circuitul C
folose te în fiecare vârf prin care trece acela i num r de arce de
intrare i de ie ire, deducem c pentru toate vârfurile din Gc
r mâne adev rat proprietatea c gradul interior i gradul
exterior al fiec rui vârf coincid. Fie xi X ' astfel încât xi este
vârf al lui C . Existen a unui astfel de vârf este asigurat de
52
faptul c dac implica ia (xi C , xi X ' ar fi adev rat ,
atunci ar rezulta c G nu e tare conex.
Alegem acum un arc (xi , x j ) U \ C i s încerc m s ne
"deplas m", folosind arce ale lui Gc (fiecare o singur dat )
atâta timp cât putem înainta. S presupunem c am ajuns într-un
vârf x k xi . Deoarece g G+c ( x k ) = g Gc ( x k ) rezult c nu ne vom
opri în x k deoarece exist un arc de ie ire (neutilizat înc ) din
x k (Aici g G+C ( xi ) i g GC ( xi ) reprezint valen ele respective în
graful GC ). Repetând acest ra ionament în fiecare vârf în care
am ajuns i inând seama de faptul c num rul vârfurilor lui Gc
este finit, deducem c în cele din urm ne vom întoarce din nou
în xi , construind astfel un nou circuit C1 . Deci în graful G
exist circuitele C1 i C , care au în comun cel pu in vârful xi .
Dar în aceast situa ie reuniunea C1 U C este un circuit simplu
al lui G de lungime mai mare decât a lui C , ceea ce contrazice
maximalitatea lui C .
46. a) , b). Deoarece nu exist vârfuri izolate, rezult
imediat c orice ciclu eulerian trece prin toate vârfurile grafului.
De aici deducem c G este conex i c fiecare vârf are gradul
par. Într-adev r, la o parcurgere a unui ciclu eulerian, în care se
elimin fiecare muchie parcurs , dup vizitarea unui vârf se
terg exact dou muchii.
b) , a). Deoarece G este conex, este evident c G nu
con ine vârfuri izolate.
S presupunem acum c de i G are proprietatea b), în
G nu exist ciclu eulerian. Alegem un ciclu simplu de lungime
maxim . Deoarece C nu este eulerian, adic lungimea sa este
mai mic decât m , putem afirma c mul imea U \ U C nu e vid .
Consider m graful GC = ( X ' , U \ U C ) , unde X ' 1 X este
53
mul imea vârfurilor lui G care sunt extremit i ale muchiilor
U \ U C . Deoarece g ( x1 ) este un num r par, oricare ar fi xi X ,
iar ciclul C con ine un num r par de muchii incidente fiec rui
vârf, deducem c toate vârfurile din Gc au gradul par.
Fie xi X ' , astfel încât xi se afl i pe ciclul C .
Existen a unui astfel de vârf este asigurat de conexitatea lui G .
Alegem o muchie (xi , x j ) U \ C i încerc m s ne
"deplas m" folosind muchii ale lui Gc , astfel încât fiecare
muchie s fie parcurs o singur dat . S presupunem c am
ajuns într-un vârf x k xi . Deoarece x k are gradul par i dintre
muchiile incidente am folosit o muchie (sau cel mult un num r
impar de muchii), rezult c din x k putem pleca într-un alt vârf
întrucât mai exist cel pu in o muchie neutilizat înc . Repetând
acest ra ionament în fiecare vârf vizitat i inând seama de faptul
c num rul vârfurilor din X ' e finit, deducem c în cele din
urm vom ajunge din nou în xi . Am construit astfel un ciclu C1
în Gc , care are în comun cu C cel pu in vârful xi . Reuniunea
acestor dou cicluri este tot un ciclu simplu, de lungime mai
mare decât a lui C . Existen a lui C1 U C contrazice
maximalitatea alegerii lui C i deci în G exist un ciclu
eulerian.
47. Presupunem c graful G = ( X ,U ) nu este conex. Prin
urmare el con ine cel pu in dou componente conexe. Not m
prin p num rul componentelor conexe din G . Vom analiza
urm toarele dou cazuri:
1) X = n = 2k + 1 . Deoarece gradul fiec rui vârf xi X
n 1
este g ( xi ) = k , rezult c fiecare component conex
2
con ine cel pu in k + 1 vârfuri. Deci în G are loc inegalitatea
54
n > p(k + 1)( p 2) , ceea ce contrazice faptul c n = 2k + 1 .
2) n = 2k . Deoarece gradul oric rui vârf este num r
întreg deducem c (xi X g ( xi ) k . Ca i în cazul precedent
ob inem n > p(k + 1) . Dar p 2 i atunci n > 2(k + 1) , ceea ce
contrazice faptul c n = 2k .
Din 1) i 2) rezult c G este conex.
48. Deoarece G are un num r maxim de muchii fiecare
component conex este un subgraf complet. S not m cu
n1 ,..., n p ordinele componentelor conexe ale grafului G .
p
Evident, n = n1 + n 2 + ... + n p , iar m = ' C n2i . Valoarea m este
i =1
55
51. a) S observ m c orice vârf apar inând unui ciclu nu
este punct de articula ie. Deci graful cu num r maxim de puncte
de articula ie nu con ine cicluri, adic este o p dure. Pe de alt
parte, nici un vârf de gradul unu (vârf suspendat) nu este punct
de articula ie. Cum fiecare arbore are cel pu in dou vârfuri
suspendate (vezi problema 65), rezult c graful cu num r
maxim de puncte de articula ie este un arbore cu doar dou
vârfuri suspendate. Deci num rul maxim de puncte de articula ie
al unui graf cu n vârfuri este n 2 .
b) Din ra ionamentul de mai sus deducem c un exemplu
de garf cu n vârfuri i n k puncte de articula ie este un arbore
cu k vârfuri suspendate. Preciz m c pentru k = 2 arborele
coincide cu lan ul de lungime n 1 , iar pentru k = n 1 arborele
respectiv este graful stea sau graful bipartit complet K 1,n 1 .
52. Necesitatea. Fie xi un punct de articula ie al grafului
G = ( X ,U ) i G1 = ( X 1 ,U 1 ) , G2 = ( X 2 ,U 2 ) , …, Gk = ( X k ,U k )
– componentele conexe ale grafului care se ob in din G prin
eliminarea vârfului xi . Alegem u X 1 i v X 2 . Este evident
c orice lan ce une te aceste vârfuri în G con ine vârful xi .
Suficien a este evident .
53. Fie G = ( X ,U ), X = n , un graf planar 5-conex.
Evident, n > 6 . Se tie c num rul maxim de muchii al unui graf
planar cu n vârfuri este 3n 6 (vezi problema 40). Deci pentru
graful G are loc inegalitatea
U 3n 6 .
56
Din 5-conexitatea lui G rezult c gradul fiec rui vârf
xi X este cel pu in 5 i deci are loc rela ia:
2U = ' g (x )
xi X
i 5n .
57
d ( x, z ) d ( x, y ) + d ( y, z ) (inegalitatea triunghiului)
3
max d ( x, z ) d ( x, y ) + max d ( y, z )
z X z X
3
max max d ( x, z ) max d ( x, y ) + max d ( y, z )
x X z X x X z X
3
max max d ( x, z ) min max d ( x, y ) + min max d ( y, z )
x X z X y X x X y X z X
3
d (G ) 2r (G ) .
b) Fie x i y dou vârfuri diametral opuse într-un
arbore T . Vom nota diametrul arborelui prin d (T ) i lan ul
elementar care une te x cu y prin l . Vom analiza urm toarele
cazuri:
1. d (T ) = 2k . Fie v mijlocul lan ului l (d ( x, v ) =
= d (v, y )) . Dac t este un vârf ce nu apar ine lan ului l , atunci
d (v, t ) < k . În caz contrar distan a dintre vârfurile x i t ar fi
mai mare decât diametrul d (T ) . Prin urmarea excentricitatea
vârfului v este e(v ) = max{d (v, v') v' X } = d (v, x ) = k . Pentru
oricare alt vârf q al lan ului ob inem
e(q ) = max{d (q, x ), d (q, y )} > d (v, x ) = k . S consider m acum
un vârf v . l al arborelui i un vârf z un vârf al lan ului l , astfel
încât d ( z , w) = min{d (w, r ) r l}. În acest caz
e(w) d (w, z ) + max{d ( z , x ) + d ( z , y )} > k . Din cele demonstrate
rezult c vârful v este vârful cu excentricitatea cea mai mic .
Deci r (G ) = e(v ) = k = d / 2 .
2. p = 2k + 1 . În acest caz exist dou vârfuri v, v' ale
lan ului l, astfel încât d ( x, v ) = d (v, y ) 1 i
58
d ( y, v') = d ( x, v ) 1 . Vom determina e(v ) . Din acelea i
considerente de mai sus ob inem c pentru orice vârf t al
arborelui, care nu apar ine lan ului l , avem d (v, t ) < k + 1 .
Atunci excentricitatea vârfului v este
e(v ) = max{d (v, s ) s X } = max{d (v, x ), d (v, y )} = k + 1 . Pentru
orice alt vârf q l are loc inegalitatea
e(q ) = max{d ( x, q ), d ( y, q )} > k + 1 . Dac z . l , atunci ca i în
cazul 1., ob inem e( z ) > k + 1 . Deci r (G ) = [d / 2] + 1 .
Din cele demonstrate ob inem imediat rela ia
d +1
r (G ) = .
2
58. Afirma ia din problem nu este adev rat . Drept
exemplu poate servi un graf vârfurile c ruia genereaz un ciclu
elementar.
59. Demonstra ia este con inut în rezolvarea problemei
57. Cu toate acestea vom prezenta o metod iterativ pentru a
ar ta c orice arbore are fie un vârf central fie dou vârfuri
centrale adiacente. Evident, pentru arborii cu un vârf sau cu dou
vârfuri afirma ia este adev rat . Fie G = ( X ,U ) un arbore i
T 1 X mul imea vârfurilor suspendate ale lui G . Pentru orice
v X are loc egalitatea e(v ) = max{d (v, v') v' T }. Dac
elimin m din G toate vârfurile lui T i not m cu G ' arborele
rezultat, putem afirma c excentricitatea oric rui vârf din G ' va
fi cu o unitate mai mic decât excentricitatea aceluia i vârf din
G . De aici drept consecin imediat ob inem c mul imea
centrelor lui G coincide cu mul imea centrelor lui G ' .
Dac iter m acest procedeu, atunci vom ob ine un ir
finit de arbori G , G ' , G ' ' ,... to i având aceea i mul ime de centre
cu G . Ultimul arbore nevid din acest ir va avea fie un vârf, fie
dou vârfuri care sunt totodat i centrele lui. Prin urmare G are
59
fie un centru, fie dou centre adiacente.
60. Pentru graful planar cu trei vârfuri afirma ia din
problem este, evident, adev rat . Admitem c afirma ia este
adev rat pentru orice graf triangulat cu n = p 3 vârfuri. S
consider m cazul când n = p + 1 . E cunoscut faptul c orice graf
planar con ine cel pu in patru vârfuri de grad cel mult 5 (vezi
problema 42). Pe de alt parte, deoarece graful planar este
triangulat, el nu con ine vârfuri de grad mai mic decât 3. Deci
exist xi X , astfel încât 3 g ( xi ) 5 .
Consider m o colorare arbitrar a lui G = ( X ,U ) cu trei
culori a, b, c . În aceast colorare vârful xi are una din cele trei
culori. Not m prin G ' graful care se ob ine din G prin
eliminarea vârfului xi i a muchiilor incidente, iar prin C
frontiera fe ei formate dup aceast eliminare. Triangul m ciclul
C i not m graful ob inut prin G ' ' . Printr-o verificare simpl ne
putem convinge c paritatea num rului de fe e noi, ob inute
dup triangulare i care sunt colorate corect, coincide cu
paritatea num rului de muchii ale ciclului C care au
extremit ile colorate în culorile a i b . Deoarece G ' ' este un
graf planar triangulat care are p vârfuri îi putem aplica ipoteza
induc iei. Deci num rul fe elor colorate din G ' ' este par. De aici,
inând seama de cele spuse mai sus rezult c num rul fe elor
colorate corect în G este par.
61. Pentru harta respectiv vom construi un graf
neorientat G = ( X ,U ) , în care mul imea de vârfuri X
corespunde regiunilor conexe din plan determinate de intersec ia
cercurilor, iar dou vârfuri sunt adiacente, dac regiunile
respective au frontier comun (preciz m c dac dou cercuri
sunt tangente exterior, atunci nu se consider c regiunile
m rginite de aceste cercuri au frontier comun ). Se poate ar ta
u or c graful astfel construit nu con ine cicluri de lungime
60
impar . Deci el este bipartit i poate fi colorat corect cu dou
culori.
62. Vom demonstra afirma ia prin induc ie dup num rul
de vârfuri n din G .
Evident pentru n 5 inegalitatea (G ) 5 este
adev rat .
Admitem c (G ) 5 pentru orice graf G ce con ine
n 5 vârfuri. Fie G = ( X ,U ) un graf planar cu n + 1 vârfuri. În
G exist un vârf v de grad cel mult 5 (vezi problema 42).
Not m cu A mul imea 4(v ) i cu G1 graful care se ob ine din
G prin eliminarea lui v i a muchiilor incidente cu v . Conform
induc iei matematice (G ) 5 . S consider m o colorare
corect a lui G1 cu culorile ci , 1 i (G ) 5 . Dac la
colorarea vârfurilor din mul imea A nu a fost folosit o culoare
c j , atunci atribuind aceast culoare vârfului v , ob inem o
colorare corect a lui G în (G1 ) 5 culori. R mâne s
analiz m situa ia când A = 5 i pentru colorarea vârfurilor din
A s-au folosit în G1 exact 5 culori. Not m prin v1 , v 2 , v3 , v 4 , v5
vârfurile mul imii A i presupunem c G este desenat în plan,
astfel încât oricare dou muchii distincte nu au puncte interioare
comune. F r a pierde din generalitate putem considera c vi
este colorat în culoarea ci (1 i 5) i {v} genereaz subgraful
din figura 13. Not m prin G13 subgraful grafului G1 generat de
toate vârfurile colorate cu c1 sau
c3 .
Dac v1 i v3 se afl în
componente conexe diferite din
G13 , atunci în componenta ce
Figura 13
61
con ine pe v1 , color m cu c1 toate vârfurile care au fost colorate
cu c3 i cu c3 toate vârfurile care au fost colorate cu c1 . Vom
ob ine o colorare corect în cinci culori a grafului G1 , în care
pentru vârfurile lui A se folosesc doar patru culori c 2 , c3 , c 4 , c5 .
Atribuind lui v culoarea c1 , G va fi colorat corect cu cinci
culori.
Dac v1 i v 2 se afl în aceea i component conex a lui
G13 , atunci exist un lan între ele, care are vârfurile colorate
alternativ numai în culorile c1 i c3 . Acest lan împreun cu v
formeaz un ciclu în interiorul c ruia se afl numai unul din
vârfurile v 2 i v 4 (preciz m c ne referim la interiorul mul imii
din plan a c rei frontier este ciclul respectiv). Deci v 2 i v 4
sunt în mod sigur în componente conexe diferite în G24 , unde
G24 este subgraful lui G1 generat de vârfurile colorate numai cu
c 2 i c 4 . Procedând ca mai sus se poate ob ine o colorare
corect a lui G în cinci culori, în care v va fi colorat cu c 2 .
63. Fie (G ) = 5 . Deoarece graful G este critic i
S 1 , rezult c exist r 1 , astfel încât (G( X \ S )) =
= (G ) r = 5 r (prin G ( X \ S ) se noteaz subgraful lui G ,
generat de mul imea X \ S ). Mai mult, colorarea grafului G
poate fi ob inut din colorarea grafului G ( X \ S ) , la care se
adaug o singur culoare pentru toate vârfurile din mul imea
stabil interior S . Deci (G ) = 5 = 5 r + 1 , de unde ob inem
r = 1 . Prin urmare are loc egalitatea (G ( X \ S )) = (G ) 1 .
64. a) Demonstr m inegalitatea prin induc ie dup n .
Pentru n = 1 i n = 2 din reprezentarea lui K n se deduce
(G ) + (G ) = n + 1 .
62
Presupunem c inegalitatea este adev rat pentru orice
graf cu cel mul n 1 vârfuri i consider m un graf G cu n
vârfuri. Fie i X . Atunci (G ) (G {} i )+1 i
(G ) (G {}i ) + 1 .
Dac cel pu in o inegalitate este strict , atunci din
ipoteza de induc ie dup însumarea lor se ob ine rezultatul.
Dac (G ) = (G {} i )+1 i (G ) = (G {}i ) + 1 ,
atunci num rul de vârfuri adiacente lui i în grafurile
complementare G i G este cel pu in (G {} i ) respectiv
(G {}i ). Pe de alt parte suma gradelor lui i în G i G este
n 1 i atunci
(G ) + (G ) = (G {} i ) + (G {} i )+ 2 n 1 + 2 = n +1.
b) Rela ia cerut se ob ine folosind inegalitatea
precedent i inând seama c (G ) (G ) ( (G ) + (G ))2 .
c) Not m (G ) cu k , i cu ni num rul de vârfuri ale
grafului G colorate cu culoarea i . De asemenea fie N 0 i N 1
num rul de elemente din matricea de adiacen a lui G egale cu
0 respectiv 1. Deoarece între vârfurile colorate cu aceea i
culoare nu exist muchii, atunci în matricea de adiacen pentru
fiecare culoare i exist ni2 elemente nule. Deci
(n1 + n2 + ...nk )2 n2
N0 n + n + ... + n
2
1
2
2
2
k = .
k k
2
n
Îns n 2 = N 0 + N 1 2m + , ceea ce conduce la rezultat, adic
k
2
(G ) = k 2 n .
n 2m
65. Presupunem c arborele considerat are numai un
singur vârf terminal v , adic g (v ) = 1 i g (v') > 1 pentru orice
63
v' X \ {v}. Se tie c
n
2m = ' g (i ) 1 + 2(n 1) = 2n 1 .
i =1
Pe de alt parte, deoarece orice arbore cu n vârfuri are n 1
muchii, avem 2m = 2(n 1) = 2n 2 . În concluzie
2n 2 2n 1 , ceea ce este absurd.
66. Vom demonstra aceast proprietate prin induc ie
dup num rul de vârfuri ale lui G .
Dac G are dou vârfuri, atunci proprietatea este
evident .
S presupunem c ea este adev rat pentru orice arbore
cu n vârfuri i fie G un arbore cu n + 1 vârfuri. G con ine un
vârf xi de grad 1, adiacent cu x j . Vom elimina din G vârful xi
i muchia (xi , x j ) . Arborele Gi ob inut în acest mod are n
vârfuri.
Fie G1 ,..., G p o familie de subarbori ai lui G astfel încât
fiecare doi un vârf comun. Prin suprimarea lui xi i a muchiei
(x , x ) vom ob ine o familie de subarbori
i j G1i ,..., G ip ai lui Gi
care p streaz aceast proprietate. Într-adev r, dac Gk i Gr au
în comun un vârf v xi , atunci acesta va r mâne comun i
pentru Gki i Gri , iar dac vârful comun este xi , atunci este
evident c i x j este comun pentru perechile de arbori Gk i Gr
i respectiv Gki i Gri .
Aplicând ipoteza induc iei pentru familia G1i ,..., G ip ,
ob inem c aceast familie are un vârf comun i deci subarborii
G1 ,..., G p au i ei aceast proprietate. Unica situa ie care nu a
fost luat în discu ie este aceea când în familia G1 ,..., G p unul
64
dintre subarbori este format numai din vârful xi . În acest caz,
din propriet ile familiei v-a rezulta imediat c xi este comun
tuturor subarborilor.
n
67. " - " este evident , deoarece 'd
i =1
i = 2m = 2 n 2 .
'd
i =1
i = 2n 2 .
'd
i =1
i = n < 2n 2 .
65
68. Fie n ordinul arborelui G . Dup cum se tie, în
orice graf are loc rela ia
' g ( x i ) = 2m .
xi X
66
Pentru vârfurile p din X L exist cel pu in
n (2k 2) lan uri distincte de lungimea k .
Pentru vârfurile p din L exist cel pu in k 2 lan uri
distincte de lungime k (alegând p de la i la s , celelalte k 2
lan uri de lungime k corespunz toare alegerii lui p de la t la j
coincid cu primele, diferen a fiind aceea c parcurgerea
muchiilor se face în ordine invers ).
În concluzie num rul minim de lan uri de lungime k este
n 2k + 2 + k 2 = n k .
70. Fiecare component conex con ine un arbore par ial,
deci are loc mi ni 1 , unde mi i ni reprezint num rul de
muchii, respectiv de vârfuri din componenta conex cu num rul
i , 1 i p . Însumând dup i se ob ine rela ia cerut .
71. Între oricare dou vârfuri ale unui arbore exist un
lan unic care le une te.
Subgraful indus de B nu con ine cicluri, deoarece nici
A nu con ine cicluri. Dac x, y B i x y atunci x , y sunt
vîrfuri ale fiec rui subarbore A1 ,..., A p , deci fiecare din ace ti
subarbori con in lan ul unic ( x, z1 ,..., z k , y ) care îl une te pe x cu
y în A .
Deci z1 ,..., z k X 1 ,... X p sau z1 ,..., z k B , ceea ce
demonstreaz c subgraful indus de mul imea de vârfuri B este
conex, deci este arbore ( X i , (i = 1, p este mul imea de vârfuri a
arborelui Ai ).
72. Dac arborele G are mul imea vârfurilor X de
cardinal n , atunci el are n 1 muchii.
Deci în suma ' d ( x, y ) exist exact n 1 termeni egali
x, y X
67
este o stea (graful K 1,n 1 ), to i termenii diferi i de 0 (pentru
x = y ) i de 1 au valoarea 2 . Dac G nu este stea, exist cel
pu in un termen egal cu 3 , deci minimul c utat se atinge numai
pentru arborele K 1,n 1 . Pentru a g si maximul acestei sume s
ar t m c s (x) este maxim în mul imea vârfurilor terminale ale
unui arbore numai atunci când arborele G este un lan i x este
una din extremit ile sale. Dac L este un lan cu n vârfuri, x
fiind una dintre extremit i, atunci avem
s ( x) = 1 + 2 + ... + (n 1) .
G fiind un arbore i x un vârf terminal cu e( x) = d , va exista
cel pu in câte un vârf la distan a 1,2,..., d de x . Einând seama de
defini ia lui s (x) , rezult c suma care define te pe s (x) are
forma:
s ( x) = 1 + 2 + ... + d + d1 + ... + d n 1 d ,
unde d1 ,..., d n 1 d d . Comparând cu expresia lui s (x) în cazul
lan ului L , g sim c maximul lui s (x) se atinge numai în cazul
când d = n 1 , adic G este un lan i x este una dintre
extremit ile sale. S demonstr m prin induc ie dup n c în
mul imea arborilor G cu n vârfuri X ' d ( x, y ) este maxim
x, y X
unde Y = X \ {a} .
Primul termen s (a ) este maxim numai dac G este un
68
lan i a este una din extremit ile sale. În acest caz, în baza
induc iei (aplicat subarborelui cu mul imea Y de n 1 vârfuri)
i al doilea termen este maxim.
73. 1) S not m cu G x subgraful ob inut din G prin
suprimarea vârfului x i a muchiilor incidente cu x . Deoarece
G este arbore, rezult c G x nu este conex i y i z se g sesc
în componente conexe diferite ale lui G x , care con in respectiv
k1 i k 2 vârfuri. Avem k1 + k 2 n 1 .
Din defini ia func iei s (x) rezult c deplasându-ne de la
x la y ne apropiem cu o unitate de k1 vârfuri, dar ne dep rt m
cu câte o unitate de n k1 vârfuri.
Deci putem scrie:
s ( x ) = s ( y ) + k1 ( n k1 ) = s ( y ) + 2 k1 n .
În mod analog g sim:
s ( x ) = s ( z ) + 2k 2 n ,
care prin sumare ne dau:
2s( x) = s( y ) + s ( z ) + 2(k1 + k 2 n) s ( y ) + s( z ) 2 .
2) S presupunem, prin reducere la absurd, c exist
dou vârfuri neadiacente x i y astfel încât
s ( x) = s ( y ) = minimum.
[ ]
Fie x, x1 , x 2 ,..., x p , y lan ul (unic) care une te în arbore
vârfurile x i y cu p 1 .
Conform ipotezei s ( x1 ) s ( x) . Inegalitatea demonstrat
la 1) ne conduce la:
s ( x) + s ( x 2 ) > 2s ( x1 ) s ( x1 ) + s ( x) ,
deci
s ( x 2 ) > s ( x1 ) s ( x) .
La fel:
s ( x1 ) + s ( x3 ) > 2s ( x 2 ) > s ( x1 ) + s ( x 2 ) ,
69
deci
s ( x3 ) > s ( x 2 ) > s ( x1 ) s( x)
.a.m.d.
În final g sim s ( y ) > ... > s ( x1 ) s ( x) , ceea ce
contrazice egalitatea s ( x) = s ( y ) , deoarece p 1 .
Punctele în care s (x) î i atinge minimul formeaz
baricentrul arborelui G . Considerând un lan cu un num r impar
(respectiv par) de vârfuri, se observ c baricentrul poate fi
format dintr-un singur vârf sau din dou vârfuri adiacente.
S consider m arborele, format de un lan cu vârfurile
x1 , x2 ,..., x p i de vârfurile y1 , y2 ,..., yq , incidente cu x1 . Se
observ cu u urin c dac p este par, atunci centrul arborelui
astfel ob inut este vârful x p .
2
#p
Dac q este sificient de mare, de exemplu q = ! ,
"2
baricentrul arborelui este x1 , iar distan a dintre centru i
p
baricentru este 1 i poate lua valori oricât de mari pentru p
2
suficient de mare.
74. Vom demonstra proprietatea prin induc ie dup
num rului vârfurilor. Dac X = 1 sau 2 proprietatea este
imediat .
S presupunem c proprietatea este adev rat p entru
orice arbore cu cel mult n 1 vârfuri i s o demonstr m pentru
un arbore G cu n 3 vârfuri. Dac f este o bijec ie, atunci
f ( x ) f ( y ) pentru orice x y i ( x, y ) U implic
( f (x ), f ( y )) U , deci f este un automorfism a lui G . Orice
vârf suspendat este deci aplicat de f tot într-un vârf suspendat.
70
Dac not m prin G ' subarborele ob inut din G prin
suprimarea tuturor vârfurilor suspendate, rezult c G ' este
nevid, deoarece n 3 . Notând cu X ' mul imea vârfurilor lui
G ' , rezult c f ( X ') = X ' i restric ia lui f la X ' are acelea i
propriet i ca f . Deci f ' ( i în consecin f ) are un punct fix
sau o muchie fix , conform ipotezei de induc ie ( X ' n 2 ).
Dac f nu este o bijec ie, atunci f ( X ) este o submul ime
proprie de vârfuri ale lui G . Aceste vârfuri induc un subgraf
conex a lui G (din condi ia impus lui f ), deci f ( X ) este
mul imea vârfurilor unui arbore i f ( X ) n 1.
Deoarece f ( f ( X )) 1 f ( X ) , putem considera restric ia
lui f la subarborele generat de mul imea de vârfuri f ( X ) , care
are acelea i propriet i ca i f . Conform ipotezei de induc ie,
aceast restric ie, deci i f , are un punct fix sau o muchie fix .
Proprietatea nu este adev rat dac G con ine cicluri. De
exemplu, dac G = K 3 i con ine vârfurile x, y, z , s definim
f ( x ) = y, f ( y ) = z , f ( z ) = x . În acest caz aplica ia f nu are nici
puncte fixe, nici muchii fixe.
75. Am v zut c orice arbore are un vârf central u sau
dou vârfuri centrale adiacente u i v . Vom demonstra prin
induc ie dup num rul m al vârfurilor din X c dac arborele
A are un singur vârf central u , atunci f (u ) = u i dac A are
dou vârfuri centrale u i v , atunci f (u ) = u i f (v ) = v sau
f (u ) = v i f (v ) = u . Deoarece bijec ia f p streaz adiacen a
vârfurilor, rezult c vârfurile x i f ( x ) au acela i grad în
arborele A .
Dac m = 1 arborele se reduce la vârful central u i
f (u ) = u , pentru m = 2 arborele se reduce la dou vârfuri
centrale adiacente u i v i proprietatea este deasemenea
71
adev rat . S presupunem c proprietatea este adev rat pentru
to i arborii cu cel mult m 1 vârfuri ( m 3 ) i fie A un arbore
cu m vârfuri. Dac x1 ,..., xr sunt toate vârfurile suspendate ale
arborelui A , rezult c f ( x1 ),..., f ( x2 ) sunt vârfuri de gradul
unu, deci constituie o permutare a mul imii vârfurilor
suspendate. Dac consider m restric ia func iei f la mul imea
vârfurilor de grad cel pu in 2 ale lui A :
g : X r % X r , X r = X \ {x1 ,..., xr }
i g ( x ) = f ( x ) pentru orice x X r , rezult c g este un
automorfism al subarborelui Ar al lui A cu mul imea de vârfuri
X r . Îns A i Ar au acelea i centre. Aplicând ipoteza de
induc ie, ob inem c A are un singur vârf central u i
g (u ) = f (u ) = u , sau A are dou vârfuri centrale adiacente u i
v i g (u ) = f (u ) = u , g (v ) = f (v ) = v , sau g (u ) = f (u ) = v i
g (v ) = f (v ) = u .
Deci proprietatea men ionat este adev rat pentru orice
m . Deoarece trebuie s ar t m c f are un punct fix, singurul
caz care trebuie studiat este cazul când A are dou vârfuri
centrale adiacente u i v i f (u ) = v , f (v ) = u . S not m prin
Au i Av subarborii ob inu i din A prin suprimarea muchiei
(u , v ) i care con in vârfurile u , respectiv v . Dac u1,..., us sunt
vârfurile incidente cu u în arborele Au , atunci deoarece f
p streaz adiacen a în arborele A , rezult c f (u1 ),..., f (us ) sunt
vârfuri adiacente cu v în subarborele Av , .a.m.d.
Deci, dac not m cu X u i X v mul imile de vârfuri ale
arborilor Au , respectiv Av atunci rezult c f (X u ) = X v .
Restric ia func iei f pe mul imea X u , notat h : X u % X v , unde
h( x ) = f ( x ) pentru orice x X u , este o bijec ie i [x, y ] este o
72
muchie în arborele Au dac i numai dac (h(x ), h( y )) este o
muchie în arborele Av . Deci h este un izomorfism al arborilor
Au i Av . Rezult c Au i Av au un acela i num r de vârfuri,
ceea ce implic X = X u + X v = 2 X u , adic X este num r
par.
Dar am presupus c X = 2n + 1 . Rezult c situa ia când
f (u ) = v i f (v ) = u este imposibil . Deci f are cel pu in un
punct fix.
76. Din arborele G vom ob ine o arborescen
considerând vârful x1 r d cin i orientând toate muchiile
arborelui astfel încât în orice vârf s soseasc un singur drum
care porne te din x1 .
În acest mod am definit o rela ie de ordine par ial pe
mul imea X : vom scrie xi x j dac drumul unic de la x1 la x j
con ine vârful xi .
Dac definim matricea Z = ( z ij ) i , j 1,..., n prin: z ij = 1 dac
xi xj i z ij = 0 în caz contrar. Elementele din X pot fi
renumerotate astfel încât Z s aib o form superior diagonal
cu z ii = 1 pentru i = 1,..., n . Deci det Z = 1 .
Vom nota:
#0 1 1 L 1
!
!1 2 0 L 0
A = !1 0 2 L 0
!
!M
!1 0 L
" 2
i vom ar ta c Z T AZ = D .
Într-adev r, elementul din linia i i coloana j ale
73
matricii Z T AZ este
n n
cij = '' z ki a kl z lj = ' 'a kl .
k =1 l =1 x k xi xl x j
74
(n
2)!
k p +1!...k n !
reprezint num rul de moduri de a plasa n 2 obiecte în n p
c su e astfel încât prima c su s con in k p +1 obiecte, …,
c su a cu num rul n p s con in k n obiecte. Deoarece k i 1
pentru i = p + 1,..., n , acest num r reprezint de asemenea
num rul func iilor surjective f : X % Y , unde X = n 2,
Y =n p, i dac not m Y = {y p +1 ,..., y n }, avem
f 1
( yi ) = k i 1 pentru p + 1 i n . Deci suma (1) este egal
cu num rul func iilor surjective sn 2, n p =
= (n p )! S (n 2, n p ) , unde S (n 2, n p ) este num rul lui
Stirling de spe a a doua.
Deoarece cele p vârfuri terminale nu sunt specificate,
ele pot fi alese din mul imea celor n vârfuri în CnP moduri.
Deci num rul arborilor cu n vârfuri, dintre care
p vârfuri au gradul unu, este egal cu:
n!
CnP (n p )! S (n 2, n p ) = S (n 2, n p ) .
p!
78. a) Fie f (n ) num rul de posibilit i c utat.
Ob inem f (1) = 1 i f (2) = 2 , corespunz tor alegerii
muchiei ( x1 , y1 ) sau respectiv a muchiilor ( x1 , x2 ) i ( y1 , y2 ) , sau
(x1 , y1 ) i (x2 , y2 ) .
Dac graful-scar are 2n vârfuri, putem alege fie muchia
(x1 , y1 ) i pentru muchiile r mase mai r mân f (n 1)
posibilit i de alegere, fie muchiile ( x1 , x2 ) i ( y1 , y2 ) i pentru
muchiile r mase mai r mân f (n 2) posibilit i de a fi alese.
75
Astfel ob inem:
f (n ) = f (n 1) + f (n 2 ) ,
rela ie care împreun cu valorile ini iale f (1) = 1 i f (2) = 2 ne
arat c f (n ) = Fn , care este termenul al n -lea al irului
Fibonacci.
b) Dac not m num rul arborilor par iali ai grafului scar
cu g (n ) , ob inem g (1) = 1 , dac arborele par ial const din
(x1 , y1 ) , i g (2) = 4 arbori care se ob in din ciclul cu patru
vârfuri dac suprim m pe rând câte o muchie a ciclului.
Pentru a stabili o rela ie de recuren pentru numerele
g (n ) , s consider m un graf ca cel din figura 6 cu 2n + 2
vârfuri: x1 , y1 ,..., x n+1 , y n +1 .
Mul imea arborilor s i par iali se poate scrie sub forma
A1 U A2 U A3 U A4 ,
unde A1 este mul imea arborilor par iali care nu con in muchia
(x1 , x2 ) , A2 este mul imea arborilor par iali care nu con in
muchia ( x1 , y1 ) , A3 este mul imea arborilor par iali care nu
con in muchia ( y1 , y2 ) i A4 este mul imea arborilor par iali care
con in muchiile ( x1 , x2 ), ( x1 , y1 ), ( y1 , y2 ) i nu con in muchia
(x2 , y2 ) . Este clar c aceste mul imi sunt disjuncte dou câte
dou . Dac , de exemplu, ar exista un arbore par ial din A1 I A2 ,
aceasta nu ar con ine muchiile ( x1 , x2 ) i ( x1 , y1 ) , deci vârful x1
ar fi izolat, ceea cear contrazice defini ia unui arbore par ial.
Ob inem A1 = A2 = A3 = g (n ) , deoarece pentru
subgraful format din vârfurile x 2 , y 2 ,..., x n+1 , y n +1 avem g (n )
posibilit i de a mai forma arbori par iali. Notând A4 = h(n + 1) ,
deducem:
g (n + 1) = 3g (n ) + h(n + 1) (1)
76
Îns considerând graful din figura 6 cu 2n vârfuri,
notate: x 2 , y 2 ,..., x n+1 , y n +1 , mul imea arborilor s i par iali se
poate scrie sub forma: B1 U B2 , unde B1 este mul imea arborilor
par iali care nu con in muchia ( x2 , y2 ) i B2 este mul imea
arborilor par iali care con in muchia ( x2 , y2 ) .
Deci g (n ) = B1 + B2 , deoarece B1 I B2 = O/ .
Dar B1 = g (n 1) i B2 = A4 , deoarece exist o
bijec ie între aceste dou mul imi definit astfel: pentru fiecare
arbore par ial din B2 , care, eviden,t con ine muchia ( x2 , y2 ) , se
înlocuie te aceast muchie printr-un lan de lungime egal cu 3,
având acelea i extremit i: [x 2 , x1 , y 2 , y 4 ] i se ob ine un arbore
par ial din A4 .
Este clar c astfel se ob ine o bijec ie, i deci:
g (n ) = g (n 1) + h(n + 1) ,
de unde, inând cont de (1), deducem recuren a:
g (n + 1) = 4 g (n ) g (n 1) . (A)
Ecua ia caracteristic a rela iei este:
r 2 4r + 1 = 0 ,
cu solu iile r1 = 2 + 3 i r2 = 2 3.
Deci solu ia general a recuren ei (A) are forma:
g (n ) = C1 r1n + C 2 r2n ,
unde r1 i r2 se determin din sistemul:
( ) (
C1 2 + 3 + C 2 2 )
3 =1
(
C1 7 + 4 3 ) + C (7
2 4 3) = 4 ,
1 1
care are solu iile C1 = i C2 = .
2 3 2 3
Deci g (n ) =
1 #
2 3"
(
! 2+ 3
n
2 3 ) ( )n
.
77
79. Dac graful G are un ciclu eulerian, atunci G este
conex i are gradele pare, deoarece la fiecare trecere printr-un
vârf se utilizeaz dou muchii. Reciproc, dac G este conex i
are gradele pare, muchiile sale pot fi orientate astfel încât s se
ob in un graf orientat, care verific d + ( x ) = d ( x ) pentru orice
vârf x . N acest caz graful orientat ob inut are un circuit
eulerian, care corespunde unui ciclu eulerian în graful G .
Graful G este conex i are 2k vârfuri de grad impar
(k 1) . S not m cu G1 graful ob inut din G prin ad ugare unui
nou vârf, pe care îl unim prin muchii cu toate cele 2k vârfuri de
grad impar ale lui G . Rezult c G1 este conex i are gradele
pare, deci are un ciclu eulerian. Suprimând vârful ad ugat i cele
2k muchii incidente cu acesta, ciclul eulerian se descompune în
k lan uri disjuncte dup muchii, care acoper toate muchiile lui
G.
S observ m c , deoarece suma gradelor vârfurilor unui
graf este un num r par, rezult c num rul vârfurilor de grad
impar este par.
80. S presupunem prin reducere la absurd c G nu este
conex i fie C1 o component care nu con ine vârful x n . Fie
C1 = k i xi1 ,..., xik vârfurile pe care le con ine, unde:
1 i1 < ... < i k < n .
Componenta care îl con ine pe x n con ine toate vârfurile
adiacente cu x n , deci ea con ine cel pu in d n + 1 vârfuri.
Rezult :
k = C1 n (d n + 1) .
Deoarece k ik i vârfurile adiacente cu xik se g sesc
toate în componen a C1 , ob inem d k d ik k 1 . Am ajuns la
78
o contradic ie, deoarece, conform ipotezei, k n d n 1
implic d k k . Deci proprietatea este demonstrat .
81. S ar t m mai întâi c G con ine un graf par ial A
care este arbore. Dac G nu con ine cicluri, G este un arbore i
vom lua A = G . În caz contrar G con ine cel pu in un ciclu C1 .
Vom suprima o muchie oarecare u1 a ciclului C1 .
Ob inem un graf par ial G1 al lui G . Dac G1 nu con ine
cicluri, atunci vom lua A = G1 , deoarece în acest caz G1 este
conex i nu con ine cicluri, deci este arbore. În caz contrar
suprim m o muchie u 2 a unui ciclu g 2 al lui G1 , .a.m.d. Acest
proces nu poate continua pân la infinit, deoarece G con ine cel
mult C n2 muchii. În final ob inem un graf conex f r cicluri GT
i definim A = GT .
Se tie c orice arbore A are cel pu in un vârf suspendat
x1 . Dac k = n , atunci vom considera H = G . În caz contrar, în
arborele A , vom suprima vârful x1 i muchia incident cu x1 ,
ob inând un nou arbore A1 . Repetând acest procedeu ajungem s
elimin m vârfurile x1 , x 2 ,..., x n k , ob inând un arbore An k cu k
vârfuri. Subgraful H îl alegem ca fiind subgraful indus de cele
k vârfuri ale arborelui An k . H este conex, deoarece con ine
arborele par ial An k cu aceea i mul ime de vârfuri, care este
conex.
82. Vârful de grad 9 trebuie s fie adiacent cu toate
celelalte vârfuri ale grafului, deci i cu vârfurile de grad 1.
Rezult c vârful de grad 7 poate fi adiacent cu numai
9 3 = 6 vârfuri, ceea ce este absurd.
Deci nu exist un graf cu proprietatea cerut .
83. Necesitatea condi iei este imediat , deoarece
d1 + ... + d n este dublul num rului de muchii, deci este num r
79
par i d n d1 + ... + d n 1 , deoarece orice muchie incident cu x n
mai este incident cu unul din vârfurile r mase, dac
d n = d (x n ) .
Vom demonstra suficien a condi iei prin induc ie dup
d 1 + ... + d n . Dac d1 + ... + d n = 2 , atunci rezult c
d1 = ... = d n 2 = 0 i d n 1 = d n 1 . Deci graful c utat con ine o
muchie i n 2 vârfuri izolate.
S presupunem proprietatea adev rat pentru toate
irurile de numere d 1 ,..., d n care verific a) i b) i în plus
d 1 + ... + d n 2d (d 2) .
Fie acum d1 + ... + d n = 2d + 2 , iar condi iile a) i b)
verificate. Vom studia dou cazuri:
I. Are loc rela ia d n 2 < d n . Rezult c d n 1 este cel
mai mare din irul d1 , d 2 ,..., d n 2 , d n 1 1, d n 1 i r mâne s
verific m condi iile:
c) d 1 + ... + d n 2 + (d n 1 1) + (d n 1) * 0 (mod 2 ) ,
d) d1 + ... + d n 2 + d n 1 1 d n 1 ,
care rezult imediat din a) i b).
II. Are loc egalitatea d n 2 = d n . Rezult d n 1 = d n .
Condi ia c) este de asemenea îndeplinit i condi ia b) devine:
e) d1 + ... + d n 3 + (d n 1 1) + (d n 1) d n 2 ,
deoarece d n 2 = max(d 1 ,..., d n 3 , d n 1 1, d n 1) .
Îns condi ia e) are loc. Într-adev r, dac d n 2 = 1 ,
condi ia a) implic faptul c membrul stâng al inegalit ii e) este
impar, deci este cel pu in egal cu 1 deoarece în acest caz
dn 1 = dn = 1.
Dac d n 2 2 ob inem d n 1 1 + d n 1 d n 2 pentru c
dn 2 = dn 1 = dn .
80
Rezult c numerele d 1 ,..., d n 2 , d n 1 1, d n 1 de sum
2d verific condi iile a) i b) i conform ipotezei de induc ie,
exist un multigraf cu n vârfuri ale c rui grade formeaz irul
scris. Unind printr-o nou muchie vârfurile de grade d n 1 1 i
d n 1 , ob inem un graf ale c rui grade sunt tocmai d1 ,..., d n .
84. S presupunem c exist un graf G regulat de grad
k cu n vârfuri.
Ob inem kn = 2m , unde m este num rul de muchii ale
lui G i gradul k nu poate dep i n 1 . Am g sit deci dou
condi ii necesare pe care trebuie s le satisfac num rul n :
a) nk * 0 (mod 2 );
b) n k + 1 .
Vom demonstra c dac a) i b) sunt satisf cute, atunci
exist un graf regulat de grad k cu n vârfuri.
Vom distinge 2 cazuri:
1) k este par. Consider m vârfurile unui poligon regulat
cu n vârfuri pe care le unim prin muchii cu vecinii lor, cu
k
vecinii de ordinul doi, …, cu vecinii de ordinul . Deoarece
2
k n
k < n , ob inem < . Deci prin aceast construc ie fiecare vârf
2 2
are gradul k i nu apar muchii multiple.
2) k este impar. Din condi ia a) rezult c n este par.
Vom desena graful regulat de grad k 1 cu n vârfuri construit
ca în cazul 1. Condi ia b) ne asigur c avem:
k 1 n 2 n
= 1,
2 2 2
deci extremit ile celor mai lungi diagonale ale poligonului nu
sunt unite prin muchii. Unind deci vârfurile diametral opuse ale
poligonului prin câte o muchie, fiecare vârf va avea gradul egal
k , deci ob inem un graf regulat de gradul k cu n vârfuri.
81
85. S presupunem prin reducere la absurd c pentru
orice vârf x subgraful G x nu este conex.
Fie L = ( x1 ,..., xm ) un lan elementar de lungime maxim
în graful G . Conform ipotezei, G x1 nu este conex. S not m cu
C1 o component conex a acestui subgraf care nu con ine lan ul
(x1 ,..., xm ) .
G fiind conex, exist o muchie care une te un vârf
y C1 cu vârful x1 , deoarece vârfurile din C1 nu pot fi unite cu
vârfurile din alte componente conexe ale subgrupului G x1 .
Ob inem c y . {x 2 ,..., x m }, deci lan ul
( y, x1 ,..., xm )
este un lan elementar mai lung decât L , ceea ce contrazice
ipoteza c L este un lan elementar de lungime maxim .
Rezult c exist un vârf x astfel încât subgraful G x s
fie conex.
Dac G este un circuit elementar, prin suprimarea
oric rui vârf g sim un subgraf care nu mai este tare conex, de i
G are aceast proprietate.
86. Vom demonstra c a) , c) , b) , a).
Pentru a ar ta c a) , c), fie G un graf 2-conex i u i
v dou muchii care au o extremitate comun x . Fie y i z
celelalte dou extremit i diferite de x . Deoarece G x este
conex, rezult c exist un lan elementar în G x care une te y
cu z . Acest lan elementar împreun cu muchiile u i v
formeaz în graful G un ciclu elementar. Deci oricare dou
muchii cu o extremitate comun sunt echivalente. Deoarece
G este conex, rezult c aceast rela ie de echivalen are o
singur clas i anume mul imea muchiilor grafului G . Deci
oricare dou muchii ale lui G se g sesc pe un ciclu elementar.
82
De asemenea, din faptul c G este conex, rezult c G
nu are vârfuri izolate.
c) , b). Fie x , y dou vârfuri distincte ale grafului G .
Conform ipotezei G nu are vârfuri izolate, deci exist dou
muchii distincte u i v care sunt incidente cu x , respectiv cu
y.
Într-adev r, în caz contrar exist o muchie ( x, y ) i
vârfurile x i y nu mai sunt adiacente cu alte vârfuri ale lui G .
Dac n = 3 , acest fapt ar implica c G con ine un vârf izolat,
ceea ce contrazice ipoteza. Dac n 4 , în mul imea vârfurilor
r mase exist cel pu in o muchie u . Deoarece G nu are vârfuri
izolate muchiile ( x, y ) i u nu se g sesc pe un ciclu elementar,
ceea ce contrazice ipoteza. Deci exist dou muchii distincte u
i v incidente cu x , respectiv cu y . Conform ipotezei are loc
c), deci exist un ciclu elementar C care con ine pe u i v ,
adic pe x i y .
b) , a): Deoarece oricare dou vârfuri ale lui G apar in
unui ciclu elementar, rezult c exist un lan elementar care le
une te, deci G este conex. S presupunem prin reducere la
absurb c G nu este 2-conex, deci exist un vârf x astfel încât
G x nu este conex. Fie a, b dou vârfuri situate în componente
diferite ale subgrafului G x . Deoarece orice lan elementar dintre
a i b în graful G trece prin x , rezult c nu poate exista un
ciclu elementar în G care con ine vârfurile a i b , ceea ce
contrazice b). Deci G este 2-conex i demonstra ia este
încheiat .
87. Fie A = (ao , a1 ,..., ar 1 , ao ) i B = (bo , b1 ,..., br 1 , bo )
dou cicluri elementare ale grafului G de lungime maxim . S
presupunem prin reducere la absurd c aceste cicluri au cel mult
un vârf comun. Fie mai întâi a o = bo unicul vârf comun ale
83
celor dou cicluri. Deoarece G este 2-conex, rezult c mai
exist un lan elementar cu o extremitate în mul imea de vârfuri
{a1 ,..., ar 1 } i cu cealalt extremitate în mul imea {b1 ,..., br 1 },
[ ]
care nu trece prin ao . Fie a p , x1 ,..., x k , bq un astfel de lan ,
unde k 0 , p, q 0 i xi nu apar ine ciclurilor A sau B pentru
1 i k . Putem considera p q . Am ob inut un ciclu
elementar (ao ,..., a p , x1 ,..., xk , bq ,..., br 1 , ao ) care este mai lung
decât A , ceea ce contrazice ipoteza.
Fie c ciclurile A i B nu au nici un vârf comun. G
fiind 2-conex, exist dou lan uri elementare f r vârfuri
comune, care unesc fiecare vârf din A cu un vârf din B .
Va exista un lan elementar care face parte din ciclul A ,
având ca extremit i extremit ile celor dou lan uri de lungime
r
mai mare sau egal cu . Ob inem un rezultat analog pentru
2
ciclul B . Cele dou por iuni din ciclurile A i B , împreun cu
cele dou lan uri elementare care unesc un vârf din A cu un vârf
din B , formeaz un ciclu elementar mai lung ca A , ceea ce
contrazice ipoteza.
Rezult c proprietatea este demonstrat prin reducere la
absurd.
88. Num rul tripletelor {x, y, z} care nu sunt triunghiuri
nici pentru G , nici pentru G i care au o singur latur cu o
extremitate în vârfuri x X care s fie muchie a lui G este
egal cu deg( x )(n 1 deg( x )) .
Orice triplet {x, y, z} care nu este triunghi în G sau G
con ine o muchie sau dou muchii ale lui G . S presupunem c
(x, y ) este muchie a lui G , iar (x, z ) i ( y, z ) sunt muchii ale lui
G . În suma
84
' deg(x )(n
x XG
1 deg( x ))
85
Deci dac (x, y ) U , atunci exist cel pu in
deg( x ) + deg( y ) n vârfuri care sunt adiacente i cu x i cu y .
Prin urmare deg( x ) + deg( y ) n cel pu in triunghiuri ale
grafului G con in muchia ( x, y ) . Rezult c G con ine cel pu in
1
' (deg(x ) + deg( y ) n)
3 ( x, y ) U
triunghiuri, deoarece fiecare triunghi este num rat relativ la
fiecare latur a sa.
În suma scris deg( x ) apare de exact deg( x ) ori pentru
orice x X i deci suma scris este egal cu
1#
! ' (deg( x )) mn .
2
3"x X
Aplicând inegalitatea lui Cauchy-Schwartz, aceast
ultim sum este nu mai mic decât
1 #! 1 #
2
4m # n2
! ' deg( x ) mn = !! m ,
3 !" n " x X 3n " 4
deoarece ' deg( x ) = 2m .
x X
86
x( x 1)
unde X este mul imea vârfurilor grafului G . Func ia
2
fiind convex , conform inegalit ii lui Jensen putem scrie:
# m(2m n )
( )
C n2 ' C d2( z ) !! C 22m =
n
.
z X " n
Deci:
2 nm n 3 n 2
m 0,
2 4
de unde
m
n
4
n 3 3n 2 n
4 16 4
(
= 1 + 4n 3 , )
ceea ce contrazice ipoteza. Deci G con ine un ciclu elementar
cu patru vârfuri.
91. Fie n = (k 1)q + r cu 0 r k 2 i
(k 2)n = (k 1) p + s , unde 0 s k 2 , r , s fiind numere
întregi.
De aici deducem c dac r = 0 , atunci i s = 0 , iar dac
r 1 , atunci s = k r 1 .
S presupunem prin reducere la absurd c num rul
vârfurilor x de grad deg( x ) p este mai mic ca m , celelalte
vârfuri y având gradul deg( y ) p + 1 . Altfel zis, exist o
parti ie X U Y a mul imii vârfurilor grafului astfel încât
deg( x ) p pentru orice vârf x X , deg( y ) p + 1 pentru orice
vârf y Y i în plus X < m , Y > n m .
Fie un vârf y1 Y i s not m prin A( y1 ) mul imea
vârfurilor incidente cu y1 . În mul imea A( y1 ) I Y vom alege un
alt vârf y 2 . A( y1 ) I A( y 2 ) con ine cel pu in
A( y1 ) I A( y 2 ) = A( y1 ) + A( y 2 ) A( y1 ) U A( y 2 ) 2( p + 1) n
87
vârfuri.
Continuând acest proces, fie c am construit mul imile
de vârfuri A( y1 ),..., A( y k 2 ) cu y j I A( y i ) I Y , pentru
i< j
k 2
j = 1,..., k 2 . Vom demonstra c mul imea B = I A( y i ) este
i =1
nevid . Aceast proprietate va justifica totodat posibilitatea
alegerii vârfurilor y 2 ,..., y k 1 . Într-adev r, se ob ine cu u urin
prin induc ie c B (k 2)( p + 1) (k 3)n .
Vom considera dou cazuri.
1) r = s = 0 . În acest caz (k 2)( p + 1) (k 3)n =
= (k 2)((k 2)q + 1) (k 3)(k 1)q = q + k 2 q .
2) r 1 . Ob inem
(k 2)( p + 1) (k 3)n = (k 1) p p + k 2 (k 1) p
s+n=n p+k s 2=
n
+
(k 2 )n p + k s 2 =
k 1 k 1
r s r+s
=q+ + p+ p+k s 2=q+ + k s 2 q +1
k 1 k 1 k 1
deoarece r + s = k 1 i k s 2 0 .
Deci în ambele cazuri B con ine cel pu in
m = {n / (k 1)} vârfuri.
Dac am avea B I Y = O/ , am ob ine B 1 X , ceea ce nu
este posibil, deoarece X < m i B m . Deci exist un vârf
yk 1 B I Y care are gradul d ( y k 1 ) p + 1 . Astfel ob inem
k 1
I A( y ) (k 1)( p + 1) (k
i 2)n = k 1 s > 0 ,
i =1
k 1
ceea ce implic existen a unui vârf y k I A( y ) .
i =1
i
88
Din modul de construc ie, vârfurile y1 , y 2 ,..., y k
formeaz un subgraf complet cu k vârfuri, ceea ce contrazice
ipoteza, deci exist cel pu in m vârfuri de grad mai mic sau egal
cu p .
92. S ar t m mai întâi c oricare ar fi patru puncte A ,
B , C , D din M , exist cel pu in dou , distan a dintre care este
1
mai mic sau egal cu .
2
Dac trei dintre ele sunt coliniare exist o distan mai
1 1
mic sau egal cu < i proprietatea este demonstrat .
2 2
În caz contrar, vom ar ta c configura ia format din cele
patru puncte con ine un triunghi cu un unghi de cel pu in 90 o .
Exist dou cazuri posibile:
a) Trei puncte, fie A , B , C formeaz un triunghi i D
este un punct interior. Suma unghiurilor din D este egal cu
360 o , deci cel pu in un unghi este mai mare sau egal cu 120 o ;
b) Cele patru puncte formeaz un patrulater convex.
Suma unghiurilor patrulaterului este 360 o , deci cel pu in un
unghi este mai mare sau egal cu 90 o .
Fie ABC triunghiul cu A 90 o . Avem:
(
a 2 b 2 + c 2 2 min b 2 , c 2 . )
a2 1
Dac b c , atunci a 2 2c 2 sau c 2 i deci
2 2
1
c . Vom defini un graf G care s aib ca vârfuri cele 3n
2
puncte, dou vârfuri fiind legate printr-o muchie dac distan a
1
dintre ele este mai mare ca .
2
89
Proprietatea demonstrat ne arat c acest graf nu con ine
subgrafuri complete cu patru vârfuri, deci num rul de muchii
este egal cu 3n 2 .
1
Cele 3n 2 distan e mai mari ca pot fi alese în
2
intervalul (1 7 ,1) pentru orice 0 < 7 < 1 , grupând câte n puncte
suficient de apropiate de vârfurile unui triunghi echilateral de
latur egal cu 1 .
93. Demonstra ia rezult direct din teorema lui Turan,
deoarece M (2n,3) = n 2 . Graful, care realizeaz acest num r
maxim de muchii i nu con ine triunghiuri, este graful bipartit
complet K n,m .
94. Vom ar ta c pentru orice n 2 num rul maxim de
subgrafuri complete maximale (clici) în clasa grafurilor cu n
vârfuri, num r notat f (n ) , este egal cu 3 n / 3 pentru
n * 0 (mod 3) cu 4 3(n 1) / 3 1 pentru n * 1 (mod 3) i cu
2 3( n 2)/ 3
pentru n * 2 (mod 3) .
Pentru 2 n 4 expresia lui f (n ) se ob ine prin simpl
enumerare: pentru n = 2 i n = 3 num rul maxim de clici se
ob ine pentru grafurile formate din vârfuri izolate, iar pentru
n = 4 – pentru grafuri cu toate vârfurile izolate sau pentru graful
bipartit complet K 2, 2 .
Fie G un graf cu n 5 vârfuri care con ine f (n ) clici.
G con ine cel pu in dou vârfuri neadiacente x i y , deoarece
în caz contrar G este graful complet cu n vârfuri K n care
con ine o singur clic , aceasta ce contrazicând maximalitatea
lui G .
S not m cu V ( x ) mul imea vârfurilor adiacente cu x în
G i cu G ( x, y ) graful ob inut din G prin suprimarea tuturor
90
muchiilor incidente cu x i înlocuirea lor cu muchii de la vârful
x la fiecare vârf din mul imea V ( y ) .
S not m cu G x subgraful ob inut din G prin
suprimarea vârfului x , cu a ( x ) num rul subgrafurilor complete
incluse în mul imea V ( x ) , maximale relativ la subgraful G x i
cu c( x ) num rul clicilor lui G care îl con in pe x .
Prin suprimarea muchiilor incidente cu x dispar
c( x ) a( x ) clici, iar prin unirea lui x prin muchii cu toate
vârfurile din V ( y ) apar c( y ) clici, deci dac not m cu
c(G ) num rul clicilor grafului G , ob inem:
c(G (x, y )) = c(G ) + c( y ) c(x ) + a ( x ) .
Putem spune c c( y ) c( x ) , deoarece în caz contrar vom
considera graful G ( y, x ) .
Deoarece c(G ) este maxim, rezult c c(G ( x, y )) c(G )
sau c( y ) = c( x ) i a( x ) = 0 , ceea ce implic c(G ( x, y )) = c(G ) i
graful G ( x, y ) con ine acela i num r maxim de clici, egal cu
f (n ) , ca i graful G .
Rezult deasemenea c
c(G ( y, x )) = c(G ) + c( x ) c( y ) + a ( y ) ,
deci, deoarece c( x ) = c( y ) , se ob ine a( y ) = 0 i astfel
c(G ( x, y )) = c(G ( y, x )) = c(G ) .
Fie x un vârf oarecare al grafului G i y1 ,..., y p
vârfurile neadiacente cu x . Vom transforma graful G în graful
G1 = G ( y1 , x ) , apoi graful G1 în G2 = G1 ( y 2 , x ) , … , graful
G p 1 în G p = G p 1 ( y p , x ) cu conservarea num rului f (n ) de
clici. Graful G p are proprietatea c vârfurile x, y1 ,..., y p nu sunt
unite între ele prin muchii, dar V ( x ) = V ( y1 ) = ... = V ( y p ) . Dac
91
V ( x ) = O/ , ne oprim. În caz contrar vom considera un vârf din
V ( x ) i vom repeta aceast construc ie.
În final ajungem la un graf G * multipartit complet, cu
proprietatea c vârfurile sale pot fi parti ionate în k clase care
con in respectiv n1 ,..., n k vârfuri, dou vârfuri fiind adiacente
dac i numai dac ele nu apar in aceleea i clase i astfel încât
c(G * ) = f (n ) . Dar c(G * ) = n1 ... nk , de unde rezult c
f (n ) = max max n1 n2 ...n k .
k n1 +...+ nk = n
92
n + 1 vârfuri, cu gradele vârfurilor majorate de k i x un vîrf al
lui G . Deoarece orice vârf al grafului G x ob inut din G prin
suprimarea vârfului x i a muchiilor incidente cu x , are gradul
cel mult egal cu k , atunci inând cont de ipoteza induc iei
rezult :
(G x ) k + 1 .
Deoarece x este adiacent cu cel mult k vârfuri din G x , putem
colora vârful x cu o culoare care nu apare printre culorile
adiacente cu x , astfel încât num rul total de culori utilizate
pentru a colora vârfurile lui G s nu dep easc k + 1 . Deci
(G ) k + 1 .
96. Not m coordonatele punctelor de intersec ie într-un
sistem ortogonal de axe în plan cu ( x1 , y1 ),..., ( x n , y n ) . Putem
presupune c direc iile axelor sunt astfel alese încât abscisele
x1 ,..., x n s fie diferite dou câte dou , de exemplu
x1 < x 2 < ... < x n . Vom colora vârfurile grafului în aceast
ordine cu trei culori. Dac am colorat cu trei culori vârfurile de
abscise x1 ,..., xi 1 , vârful ( xi , y i ) are cel mult dou vârfuri
adiacente care au fost deja colorate, deoarece nu exist trei
drepte concurente. Deci pentru vârful ( xi , y i ) g sim o a treia
culoare disponibil , pentru i = 2,..., n , ceea ce verific
inegalitatea cerut .
97. Putem presupune toate fe ele lui G dintr-o
reprezentare planar triunghiuri, adic G este o triangula ie a
planului. Într-adev r, dac G nu este triangula ie vom ad uga
noi muchii grafului G pân când ob inem o triangula ie G1 .
Dac pentru G1 inegalitatea cerut este verificat , ea va fi cu atât
mai mult adev rat pentru G , deoarece gradele vârfurilor lui G1
majoreaz gradele vârfurilor grafului G . Deci fie G un graf
93
planar cu toate fe ele triunghiuri, pentru care suma p tratelor
gradelor este maxim . Dac not m cu x un vârf de grad minim,
vom ar ta c deg( x ) = 3 .
Într-adev r, dac deg( x ) 2 rezult
deg( x ) = 2 i graful G se reduce la K 3 ,
ceea ce contrazice ipoteza n 4 . S
presupunem c deg( x ) 4 i fie
x1 , x 2 ,..., x r vârfurile adiacente cu x astfel
încât deg( x1 ) deg( xi ) pentru i = 2,..., r , Figura 14
unde r = deg( x ) 4 (figura 14).
Vom suprima muchia ( x, x1 ) i vom ad uga muchia
(x2 , xr ) , ceea ce produce un nou graf planar G1 f r muchii
multiple pentru r 4 .
Dac not m cu S suma p tratelor gradelor pentru graful
G i cu S1 suma p tratelor gradelor pentru graful G1 , ob inem:
S1 S = (deg ( xr ) + 1) + (deg (x2 ) + 1) + (deg( x ) 1) +
2 2 2
94
S presupunem c proprietatea este adev rat pentru
toate grafurile planare cu cel mult n vârfuri i fie G un graf
planar cu n + 1 vârfuri pentru care suma p tratelor gradelor este
maxim i care are toate fe ele triunghiulare. Conform
observa iei anterioare, exist un vârf x cu gradul d ( x ) = 3 . Fie
a, b, c vârfurile adiacente cu x . S not m cu G1 subgraful
ob inut din G prin suprimarea vârfului x i a celor trei muchii
incidente cu x .
Cu acelea i nota ii de mai înainte ob inem:
S = S1 + 9 + (deg (a ) + 1) + (deg (b ) + 1) + (deg (c ) + 1)
2 2 2
Figura 15
vârfuri, are loc inegalitatea:
deg(a ) + deg(b ) + deg(c ) 2n + 1 . (B)
Într-adev r, dac un alt vârf d este adiacent cu toate cele
trei vârfuri a , b , c , atunci un alt vârf e poate fi adiacent cu cel
mult dou dintre vârfurile a , b sau c , de exemplu cu a i cu
b , din cauza condi iei de planaritate a grafului G (figura 15).
Deci num rul muchiilor care unesc vârfurile a , b , c cu
celelalte n 3 vârfuri ale grafului G este majorat de
2(n 3) + 1 = 2n 5 . Einând seama i de contribu ia muchiilor
95
(a, b) , (b, c ) i (a, c ) la gradele deg(a ) , deg(b ) , deg(c ) ,
ob inem:
deg(a ) + deg(b ) + deg(c ) 2n 5 + 6 = 2n + 1
i (B) este justificat .
Conform ipotezei de induc ie, S1 2(n + 3) 62 , deci
2
Figura 16
Într-adev r, afirma ia se verific pentru n = 4 .
Presupunând c afirma ia este adev rat pentru n , fie G un graf
planar cu propriet ile cerute.
S presupunem c fa a infinit a grafului G este
m rginit de ciclul (a, b, c, a ) i deg(a ) = 3 , deg(b ) = n 1 i
deg(c ) = n 1 . Vom defini un graf planar G1 cu propriet ile
cerute astfel: consider m un nou vârf xn +1 pe fa a infinit a
grafului G , pe care îl unim prin muchii cu a , b , c ca în figura
16. Noua fa infinit a grafului G1 este m rginit de ciclul
(b, c, xn+1 , b ) i deg(xn+1 ) = 3 , deg(a ) = 4 , deg(b ) = n i
96
deg(c ) = n . G1 este o triangula ie i S1 = S + 9 + 2n 2
2(n 1) + 16 9 = S + 4n + 14 .
2
este demonstrat .
Folosind faptul c func ia x / 1 : [0, 8 ) % R este
convex pentru / 2 , se poate demonstra pe o cale analoag cu
cea prezentat aici c
n
'd/ 2(n 1) + (n 4 ) + 2 3/
/ /
i (C)
i =1
pentru orice graf planar G cu n 4 vârfuri i / 2 .
Egalitatea are loc pentru graful planar construit în cazul
/ = 2 , care are gradele d1 = d 2 = n 1 ; d 3 = ... = d n 2 = 4 ;
dn 1 = dn = 3 .
Pentru / = 1 inegalitatea (C) devine egalitate pentru
orice triangula ie a planului i exprim faptul c num rul
muchiilor unei triangula ii este egal cu 3n 6 .
98. S not m cu U = {u1 ,..., u m } mul imea muchiilor
grafului G i Ai = { f : X % {1,..., } f ( x ) = f ( y ) , unde
ui = ( x, y )}. Num rul func iilor f care verific condi ia impus
este egal cu
PG ( ) = n A1 U A2 U ... U Am .
Putem evalua cardinalul mul imii A1 U ... U Am folosind
principiul includerii i al excluderii:
A1 U ... U Am = ' ( 1) p (V , ) ,
V 1
V 1U
V 0
97
unde p(V , ) reprezint num rul func iilor f : X % {1,..., }
care iau aceea i valoare pentru extremit ile fiec rei muchii din
V . Rezult c aceste func ii iau aceea i valoare din mul imea
{1,..., } pentru toate vârfurile fiecarei componente conexe a
grafului par ial ( X ,V ) al lui G . Deci p(V , ) = c (V ) . Cu
aceasta, expresia pentru polinomul cromatic al grafului G este
justificat inând seama c termenul n se ob ine pentru V = O/ ,
când graful par ial ( X ,V ) este format numai din vârfuri izolate
i deci are n componente conexe.
Se observ c singurul termen de gradul n se ob ine
pentru V = O/ i anume n , iar termenul de gradul n 1 se
ob ine pentru V = 1 .
În acest caz exist C m1 = m termeni egali cu n 1
, deci
putem scrie:
PG ( ) = n m n 1 + ... ,
unde m este num rul muchiilor grafului G .
Dac se noteaz PG ( ) = n + a1 n 1 + a 2 n 2
+ ... + a n ,
ob inem în mod analog c a 2 = C m2 = c3 (G ) , unde c3 (G )
reprezint num rul triunghiurilor grafului G . Termenii de
gradul n 2 se ob in pentru c(V ) = n 2 , când V = 2 i graful
par ial ( X ,V ) al lui G con ine numai dou muchii, adiacente
sau nu, sau pentru V = 3 , când graful par ial ( X ,V ) con ine trei
muchii care formeaz un triunghi.
Deoarece dou muchii pot fi alese în C m2 moduri, rezult
expresia coeficientului a 2 .
99. Dac o -colorare f a grafului G e are
proprietatea c f ( x ) f ( y ) , unde e = [x, y ] , atunci f este o -
colorare i pentru G i reciproc.
98
Rezult c PG e ( ) PG ( ) este num rul acelor
-color ri f ale lui G e care posed proprietatea
f (x ) = f ( y ) .
O astfel de -colorare f a lui G e produce o -
colorare g a grafului G e , definind g ( z ) = f ( x ) = f ( y ) i
g (t ) = f (t ) pentru orice t z . Reciproc, orice -colorare g a
grafului G e induce o -colorare f a lui G e cu proprietatea
f ( x ) = f ( y ) , definind f ( x ) = f ( y ) = g ( z ) i f (t ) = g (t ) pentru
orice t x, y . Ambele coresponden e fiind injective, rezult :
PG e ( ) PG ( ) = PG e ( )
pentru orice num r natural .
Deoarece în ambii membri ai egalit ii avem polinoame
de un grad dat, rezult egalitatea între polinoamele cromatice
pentru orice .
100. a) Dac K n are mul imea vârfurilor {x1 ,..., x n }, o
-colorare f poate fi definit în x1 în moduri, în x 2 în 1
moduri, … , în x n n + 1 în moduri, rezultând în final
PK n ( ) = ( 1) ... ( n + 1)
posibilit i de a defini func ia f astfel încât s ia valori diferite
dou câte dou pentru toate vârfurile x1 ,..., x n .
b) Dac x este un vârf de gradul 1 al lui Tn , s not m
prin Tn x arborele care se ob ine din Tn prin suprimarea
vârfului x i a muchiei incidente cu x . Orice -colorare a lui
Tn x poate fi extins în 1 moduri la o -colorare a lui Tn ,
deci
PTn ( ) = ( 1)PTn x ( ) .
Continuând în acest mod ob inem
99
PTn ( )= ( 1) PT1 ( )= ( 1)
n 1 n 1
,
deoarece polinomul cromatic al arborelui cu un singur vârf este
.
c) Dac e este o muchie a ciclului C n , aplicând
proprietatea din problema 99 ob inem:
PC ( ) = PC e ( ) PC e ( ) ,
Cn e este un lan cu n vârfuri i deci conform b) avem
PCn e1 ( )= ( 1)
n 1
, iar C n e este un ciclu cu n 1 vârfuri.
Ob inem:
PCn ( )= ( 1) PCn 1 ( ).
n 1
Putem scrie
( 1) = ( p 1 + 1)(
p 1
1)
p 1
=( 1) + (
p
1)
p 1
pentru 2 p n , deci:
PCn ( )= ( 1) + ( 1) ( 1) ( 1)
n n 1 n 1 n 2
+ ... +
+ ( 1) ( 1) + ( 1) ( 1) = ( 1) + ( 1) ( 1) .
n 2 2 n 2 n n
100
PG ( x ) = PG e (x ) PG e (x ) .
Deoarece grafurile G e i G e au cel mult p 1
muchii, putem aplica ipoteza de induc ie, g sind:
PG e ( x ) = x n bn 1 x n 1 + bn 2 x n 2 ... + ( 1) b1 x
n 1
PG e ( x ) = x n ... + ( 1)
n 2
1
cn 2 x n 2
+ cn 3 x n 3
c1 x ,
unde bi , ci 0 în (1) g sim:
PG ( x ) = x n (bn 1 + 1)x n 1 + (bn 2 + cn 2 )x n 2 ... +
+ ( 1) (b1 + c1 )x ,
n 1
( ) ( )
= x n C n1 1 x n 1 + C n2 1 x n 2 ... + ( 1) C nn 11 x ,
n 1
( )
deci inegalitatea ai > 0 pentru 1 i n 1 este verificat .
S presupunem c proprietatea este adev rat pentru
orice graf conex cu n vârfuri i m muchii, care verific
n 1 m p 1,
i s o demonstr m pentru un graf conex G cu n vârfuri i
p C n2 muchii.
Presupunând c G nu este arbore, exist o muchie e
astfel încât G e este graf conex. Graful G e ob inut prin
101
identificarea extremit ilor muchiei e este de asemenea conex i
folosind nota iile anterioare g sim: a i = bi + ci pentru
i = 1,..., n 1 cu c n 1 = 1 , deci a i > 0 conform ipotezei de
induc ie.
102. Reprezentând ahi tii prin vârfurile grafului complet
K n , partidele desf urate într-o zi se pot reprezenta printr-o
mul ime de muchii care nu au dou câte dou extremit i
comune.
Rezult c num rul minim de zile în care se poate
termina turneul este egal cu num rul minim de culori necesare
pentru a colora muchiile lui K n , astfel încât oricare dou muchii
cu o extremitate comun s aib culori diferite.
Într-adev r, putem colora cu o aceea i culoare muchiile
corespunz toare partidelor care se desf oar în aceia i zi.
Deci num rul minim de zile este q (K n ) , deci n zile
pentru n impar i n 1 zile pentru n par, inând seama de
problema precedent .
102