Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
APRILIE 2019
Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisă reproducerea integrală sau parțială a acestei publicații periodice, prin
mijloace scrise sau electronice, fără aprobarea conducerii Corpului Experților Tehnici din România.
Corpul Experților Tehnici - România (CET-R)
Partea I-a, cu tema „Rolul și viitorul profesiilor liberale din România” ................................ 7
Partea a II-a, cu tema „Modificarea Ordonanței nr. 2/2000. Perfecționarea cadrului legal al
expertizei judiciare”. ............................................................................................................... 8
III. Expertiza extrajudiciară în sensul art. 26-art. 31 din OG nr. 2/2000 (sens restrâns) şi
expertiza extrajudiciară în sensul dedus din conţinutul art. 330 – art. 340 din C.pr. civ. (sens
larg) – aspecte controversate................................................................................................. 12
Informări primite din partea Uniunii Profesiilor Liberale din România ................................... 16
6. Egalitatea oportunităților și stabilirea de cote pentru femei în sectorul profesiilor liberale ... 21
8. Consultări inițiate de către Comisia Europeană cu privire la Fondul Social European .......... 22
Aprilie 2019
Colectivul de Redacție
Președinte CET-R: OS1 / conf. univ. dr. arh. habil. urb. Meiță Vasile
Tehnoredactare: Pantelică Radu
Indicii de actualizare se aplică la preturile istorice standard utilizate pentru evaluarea locuințelor
și a anexelor gospodărești, conform Decretului Lege nr. 61/1990 precum și la Anexa nr. 4 la
Decretul nr. 256 / 1984 (doar Decretul este abrogat), valabile la 1.01.1990.
Pentru evaluarea locuințelor la care se utilizează prețurile istorice standard, valabile la 1.01.1990, se
aplică următorii indici de actualizare la 31 decembrie 2018 (publicați de Institutul Național de
Statistică la sf. trimestrului IV – 2018):
f1) din beton, metal, zidărie de cărămidă, piatră, sau înlocuitori, lemn 11.508,333
01.01.65 01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965
01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 15.02.09 15.11.09 15.02.10 15.05.10 31.12.2015
PERIOADA
K1 K2 K3 K4 K5 K6 K8 K9 K10 1€ =
26 198 460 975 3,3314 2,9247 3,0235 3,3633 4,4568 lei
0 1 2 4 9 10 11 81 83 85
1 CONSTRUCŢII
1.1 Industriale 1,350 1,581 14,300 1,600 2,310 161,263 17.952,610 17.791,911 17.355,136 20.918,327
1.2 Agricole 1,500 1,645 14,300 1,600 2,350 168,564 22.084,246 21.886,564 21.327,919 25.676,847
Transport și
1.3A 1,600 2,050 13,550 1,610 2,240 159,944 25.255,934 25.029,861 24.415,401 29.980,086
telecomunicații civile
1.3B Transport și
telecomunicații cu 1,450 1,705 13,900 1,610 2,230 164,854 20.049,242 19.869,776 19.381,991 23.407,325
caracter productiv
1.4A Afaceri, comerț 1,550 1,994 13,600 1,600 2,240 161,968 24.018,882 23.851,586 23.266,051 27.986,691
1.4B Depozitare 1,450 1,757 14,100 1,600 2,210 162,292 20.367,183 20.184,871 19.689,350 23.683,861
1.5A Locuințe 1,700 2,198 13,900 1,610 2,240 167,521 30.961,962 30.684,813 29.961,460 36.079,555
1.5B Învățământ, știință,
1,500 1,962 13,300 1,600 2,210 162,118 22.119,281 21.943,251 21.361,755 26.077,965
cultură și artă
1.5C Ocrotirea sănătății,
asistență socială,
1,500 1,893 13,350 1,590 2,220 161,676 21.320,694 21.151,019 20.611,149 24.941,830
cultură fizică,
agrement
1.5D Administrative 1,600 2,006 13,400 1,610 2,220 162,049 24.595,076 24.399,342 23.776,560 27.765,759
2 CONSTRUCŢII SPECIALE
2.1 Industriale 1,350 1,654 13,800 1,590 2,160 164,001 17.085,465 16.932,529 16.500,334 19.889,380
2.2 Agricole 1,400 1,635 13,900 1,600 2,240 160,546 19.235,297 19.044,015 18.576,502 22.280,578
2.3 Hidrotehnice 1,550 1,850 12,600 1,610 2,260 159,044 20.802,181 20.615,976 20.129,982 23.743,197
2.4 Transport și
1,550 1,676 13,100 1,630 2,330 167,080 21.536,022 21.343,247 20.756,832 24.530,258
telecomunicații
2.5 Depozitare 1,350 1,673 13,900 1,610 2,180 161,725 17.488,486 17.331,942 16.906,459 20.439,615
2.6 Transportul en.
1,500 1,815 13,800 1,570 2,250 135,673 18.025,246 17.971,295 17.617,767 21.402,048
electrice
2.7 Alimentare cu apă,
canalizare și 1,500 1,768 12,500 1,610 2,470 163,330 21.331,401 21.119,275 20.621,417 24.684,443
îmbunătățiri funciare
2.8 Transport și
distribuția petrolului,
gazelor, lichidelor
1,550 1,757 13,600 1,650 2,500 153,527 23.469,029 23.305,563 22.960,767 27.713,201
industriale, aerului
comprimat și pentru
termoficare
2.9 Alte construcții
1,300 1,636 13,400 1,590 2,240 173,827 17.457,423 17.283,821 16.775,221 20.316,214
speciale
x Indice mediu pe
1,487 1,803 13,595 1,605 2,268 162,526 21.383,546 21.192,136 20.671,888 ---
ramură
continuare
Tabel II
INDICII DE ACTUALIZARE pe TRIM. IV 2018 A VALORII CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR SPECIALE
PRIN METODA VALORII DE ÎNLOCUIRE STABILITĂ PE BAZA CATALOAGELOR DE PREŢURI 1965
1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965
31.12.2016 31.03.2017 30.06.2017 30.09.2017 31.12.2017 31.03.2018 30.06.2018 30.09.2018 31.12.2018
PERIOADA
1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ =
4,5072 lei 4,5206 lei 4,5518 lei 4,5815 lei 4,6189 lei 4,6553 lei 4,6521 lei 4,6468 lei 4,6597 lei
0 115
1 CONSTRUCŢII
1.1 Industriale 20.989,586 20.884,638 21.030,831 21.262,170 21.602,365 23.676,192 23.676,192 23.747,221 23.937,199
1.2 Agricole 25.740,023 25.637,063 25.816,522 26.074,688 26.439,734 28.872,190 28.843,318 28.929,848 29.190,217
Transport și telecomunicații
1.3A 30.173,654 30.083,133 30.323,798 30.627,036 31.055,815 34.409,843 34.341,023 34.444,046 34.788,486
civile
Transport și telecomunicații
1.3B 23.487,063 23.369,628 23.533,215 23.792,080 24.172,753 26.517,510 26.517,510 26.597,063 26.809,840
cu caracter productiv
1.4A Afaceri, comerț 28.111,994 28.027,658 28.251,879 28.534,398 28.905,345 31.853,690 31.758,129 31.821,645 32.139,861
1.4B Depozitare 23.693,432 23.574,965 23.739,990 24.008,252 24.392,384 26.636,483 26.636,483 26.716,392 26.930,123
1.5A Locuințe 36.169,144 36.060,637 36.349,122 36.712,613 37.189,877 40.722,915 40.641,469 40.722,752 41.129,980
1.5D Administrative 27.972,508 27.916,563 28.167,812 28.449,490 28.819,333 32.075,918 31.979,690 32.075,629 32.428,461
2 CONSTRUCŢII SPECIALE
2.1 Industriale 19.975,908 19.856,053 19.995,045 20.214,991 20.558,646 22.573,393 22.573,393 22.641,113 22.822,242
2.2 Agricole 22.291,410 22.202,244 22.379,862 22.603,661 22.897,509 24.981,182 24.931,220 24.981,082 25.205,912
2.3 Hidrotehnice 23.793,933 23.555,994 23.650,218 23.981,321 24.580,854 26.768,550 26.929,161 27.036,878 27.145,026
2.4 Transport și telecomunicații 24.535,163 24.289,811 24.411,260 24.728,606 25.297,364 27.371,748 27.508,607 27.591,133 27.729,089
2.5 Depozitare 20.509,243 20.406,697 20.549,544 20.775,589 21.107,998 23.113,258 23.113,258 23.182,598 23.368,059
2.6 Transportul en. electrice 21.583,503 21.540,336 21.734,199 21.951,541 22.236,911 24.794,156 24.719,774 24.793,933 25.091,460
Alimentare cu apă,
2.7 24.888,259 24.714,041 24.887,039 25.210,571 25.739,993 28.545,652 28.602,743 28.688,551 28.918,059
canalizare și îmb. funciare
Transport și distribuția
petrolului, gazelor, lichidelor
2.8 industriale, aerului 27.752,401 27.613,639 27.806,935 28.085,004 28.506,279 30.929,313 30.929,313 30.991,172 31.239,101
comprimat și pentru
termoficare
2.9 Alte construcții speciale 20.407,175 20.345,953 20.529,067 20.734,358 21.003,905 23.188,311 23.118,746 23.164,983 23.396,633
Uniunea Profesiilor Liberale din România și Universul Juridic au organizat în parteneriat cu CEC
BANK, la data de 5 noiembrie 2018, la Aula Magna a Palatului Patriarhiei, Aleea Dealul Mitropoliei
nr. 25, Sector 4, București, cea de a XI-a ediție a Conferinței „Ziua Profesiilor Liberale din România”.
Conferința a fost structurată pe două părți, fiind dezbătute două teme, după cum urmează:
Această parte, care și-a desfășurat lucrările între orele 09:30 și 12:00, și-a propus să evidențieze rolul
și importanța deosebită a profesiilor liberale pentru societate, precum și preocuparea permanentă a
membrilor lor de a furniza servicii de înaltă calitate și expertiză clienților, pacienților și
consumatorilor, contribuind astfel la protejarea lor și la realizarea binelui public.
Scopul acestei prime părți a Conferinței a fost acela de a stimula unificarea sectorului socio-economic
al profesiilor liberale din România, precum și creșterea solidarității și vizibilității lor la nivelul
societății.
de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, Ministerul Educației Naționale; Prof. univ. dr. VASILE
RĂILEANU, Prorector Academia de Studii Economice București.
Prima parte a Conferinței a fost moderată de Conf. univ. dr. GHEORGHE IALOMIȚIANU, Prim-
Vicepreședintele Uniunii Profesiilor Liberale din România.
La dezbaterea temei și-au adus contribuția reprezentanți ai unor asociații de profesii liberale care s-
au referit la rolul și viitorul profesiei pe care au reprezentat-o, după cum urmează:
1. Conf. univ. dr. PETRUȚ CIOBANU, Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din
România;
3. Notar Public CARMEN DIMA, membru al Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici
din România;
Această parte a Conferinței și-a desfășurat lucrările între orele 13:00-16:30 și s-a referit la expertiza
judiciară în România.
Dezbaterea temei, aflată la a II-a ediție, a avut ca scop identificarea de propuneri și idei valoroase
care să fie înaintate Ministerului Justiției în vederea modificării și completării Ordonanței nr. 2/2000,
care este de mare actualitate - având în vedere numeroasele dificultăți cu care acestea se confruntă în
activitatea lor curentă referitoare la expertiza judiciară.
Această a doua parte a cuprins două sesiuni și anume între orele 13:00-15:00 și 15:15-16:30.
Cea de a doua parte a Conferinței a fost moderată de ADRIAN VASCU, Președintele Uniunii
Profesiilor Liberale din România.
În cadrul sesiunii I, care și-a desfășurat lucrările între orele 13:00-15:00, au avut intervenții următorii:
4. FILIP STOICA, expert contabil care a abordat unele „Aspecte practice privind expertiza judiciară”.
În cadrul sesiunii II, care și-a desfășurat lucrările între orele 15:15-16.30 au avut intervenții următorii:
1. Conf. univ. dr. PETRUȚ CIOBANU, Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din
România, care s-a referit la „Perfecționarea cadrului legislativ al expertizei judiciare în procesul
penal”.
2. Arhitect TEODOR ZORAN, care a făcut o prezentare cu privire la relația dintre expertiza judiciară
și arhitectură.
3. PAVEL ȘUȘARĂ, expert de artă, care s-a referit la „Evaluarea operelor de artă în justiție”.
Întrucât agenda Doamnei ELISABETA ROȘU, Președintele Curții de Apel București, nu i-a permis
să participe la Conferința „Ziua Profesiilor Liberale din România", Domnia Sa a pus la dispoziție
materialul pe care urma să-l prezinte la eveniment - referitor la "Forța probantă a expertizei
judiciare în procesul civil", material pe care îl regăsiți mai jos.
I. Sediul materiei.
Astfel, în Codul de procedură civilă, există norme procedurale privind expertiza, în general, astfel
că în cuprinsul art. 330-340 regăsim norme privind încuviinţarea de către instanţă a expertizei.
Dacă art. 330 alin. 1 din C.pr. civ. face referire iniţial la „specialişti” atunci când reglementează
încuviinţarea expertizei, în textele ce urmează, referirea se face la „experţi autorizaţi” sau „experţi”.
Coroborând textele de drept comun din Codul de procedură civilă cu Ordonanţa Guvernului nr.
2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, rezultă că cele
două reglementări nu cuprind norme similare cu privire la cele două categorii de expertiză.
În timp ce Codul de procedură civilă se referă la specialişti în anumite domenii de activitate, părând
că extinde sfera „experţilor”, care pot lămuri instanţele de judecată în procesele aflate pe rolul
acestora, din OG nr. 2/2000 rezultă că numai experţii judiciari (adică cei recrutaţi şi autorizaţi în
condiţiile art. 4 şi următoarele din ordonanţă) ar putea efectua expertize judiciare, ceea ce restrânge
în aparenţă, sfera specialiştilor care să îşi dea concursul la realizarea justiţiei.
Pe de altă parte, OG nr. 2/2000 reglementează expertiza tehnică extrajudiciară, însă din economia
reglementării pare că expertul tehnic extrajudiciar, cu privire la care sunt norme diferite atât de
recrutare cât şi de organizare în cadrul profesiei, nu ar fi inclus în categoria specialiştilor la care face
referire art. 330 din C.pr. civ. (mai ales că ulterior legiuitorul face referire la experţii din evidenţa
birourilor locale de expertiză), ceea ce creează unele dificultăţi de interpretare a normelor.
Coroborând normele amintite sumar mai sus, rezultă că legiuitorul utilizează mai mulţi termeni pentru
persoana care poate efectua o expertiză judiciară, respectiv: „specialişti” (art. 330 alin. 1 din C.pr.
civ., art. 330 alin. 3 din C.pr. civ.), „experţi” (art. 330 alin. 1 din C.pr. civ., „experţi autorizaţi” (art.
330 alin. 3 din C.pr. civ.), „personalităţi ori specialişti în domeniul respectiv” (art. 330 alin. 3 din
C.pr. civ.), „persoanele înscrise în evidenţa sa (a biroului local de expertize – s.n.) şi autorizate,
potrivit legii”, precum şi „expertul tehnic extrajudiciar” (art. 26-art. 31 din OG nr. 2/2000).
Aşa cum rezultă din dispoziţiile cu caracter general cuprinse în art. 16 din C.pr. civ. „Probele se
administrează de către instanţa care judecă procesul, cu excepţia cazurilor în care legea prevede
altfel”, regulă consacrată de legiuitorul român la nivel de principiu ce guvernează procesul civil,
respectiv sub denumirea de principiul nemijlocirii1.
Excepţiile de la acest principiu sunt de strictă interpretare şi aplicare, astfel că potrivit Codului de
procedură civilă, o probă administrată în afara instanţei ar putea să nu fie luată în considerare 2, fie
pentru că e nulă, fie pentru că e inadmisibilă, nelegală etc.
De pildă, administrarea unei probe prin comisie rogatorie este considerată excepţie de la principiul
nemijlocirii, cu toate că şi o atare probă este administrată tot de o instanţă de judecată, ceea ce face
1
V.M. Ciobanu şi M. Nicolae (coordonatori): Noul cod de procedură civilă comentat şi adnotat, Vol. I, .
art. 1- 526, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013, pp. 790-809; M. Tăbârcă, Drept procesual civil, vol.
I, Teoria generală, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013, pp. 126-129; Al Velescu, Semnificaţia şi rolul
principiului procedural al nemijlocirii în soluţionarea cauzelor civile, Revista română de drept nr. 10/1976,
pp. 37-40
2
C.S.J., completul de 7 judecători, dec. nr. 969/1974, Repertoriu II, p. 376, nr. 137, apud G.Boroi, D.
Rădescu, Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, Ed. ALL, Bucureşti, 1995 (Notă: lucrarea şi
practica judiciară citată, deşi fac referire la vechiul Cod de procedură civilă, în raport cu noua
reglementare, aprecierea asupra probei cu expertiză extrajudiciară îşi păstrează aceleaşi raţiuni, astfel
încât este utilă trimiterea şi la aceste lucrări).
ca natura sa să fie tot una judiciară, dar operaţiunea strictă de administrare este efectuată de altă
instanţă decât cea care judecă procesul.
Pentru tema de faţă însă, ne interesează analiza probei cu expertiză extrajudiciară sub aspectul forţei
sale probante, dacă nu chiar a admisibilităţii sale ca probă în proces, fapt ce ne îndepărtează de la
procedeul comisiei rogatorii.
III. Expertiza extrajudiciară în sensul art. 26-art. 31 din OG nr. 2/2000 (sens restrâns)
şi expertiza extrajudiciară în sensul dedus din conţinutul art. 330 – art. 340 din C.pr.
civ. (sens larg) – aspecte controversate
Aşa cum am arătat mai sus, Codul de procedură civilă nu utilizează în reglementarea de drept comun
cuprinsă în art. 330-340, expertiza extrajudiciară, ci numai expertiza judiciară, deoarece, cum era şi
firesc, legiuitorul a reglementat procedura în faţa instanţelor de judecată referitoare la administrarea
probei cu expertiză, iar nu procedura în afara instanţei.
Per a contrario, s-ar putea considera că legiuitorul nu admite caracterul de „probă cu expertiză” în
procesul civil, expertizei extrajudiciare.
Înţelegem aici că pentru tema propusă avem în vedere că expertiza extrajudiciară este aceea efectuată
în afara procesului civil (expertiză extrajudiciară în sens larg), la cererea uneia sau a mai multor
părţi, iar nu neapărat în sensul art. 26 – art. 31 din OG nr. 2/2000, care restrânge sensul expertizei
extrajudiciare pornind de la categoriile de experţi tehnici extrajudiciari atestaţi de ministere şi alte
instituţii centrale, fiecare în domeniul său de activitate, spre deosebire de experţii tehnici judiciari,
recrutaţi de Ministerul Justiţiei şi incluşi în evidenţa birourilor locale de expertiză.
Printr-un raţionament simplu, se poate considera că o expertiză extrajudiciară nu poate fi admisă drept
probă într-un proces civil, devreme ce aceasta a fost administrată nelegal, cu încălcarea principiului
nemijlocirii ce guvernează procesul civil (art. 16 din C.pr. civ.) dar şi a dispoziţiilor cuprinse în art.
330 – art. 340 din C.pr. civ.
Dacă însă analizăm dispoziţiile art. 30 alin. 1 din OG nr. 2/2000 rezultă că expertul tehnic judiciar
poate efectua şi expertize tehnice extrajudiciare, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, caz în
care expertiza efectuată de un expert judiciar, care nu este ordonată de instanţă, ci efectuată la cerere,
capătă caracterul unei expertize extrajudiciare.
Deşi din interpretarea simplistă a dispoziţiilor legale amintite doar exemplificativ mai sus, ar părea
să rezulte că expertiza extrajudiciară nu poate avea forţă probantă în procesul civil, pentru
argumentele, de asemenea, sumar amintite mai sus, considerăm că în raport cu un alt principiu ce
guvernează procesul civil, respectiv principiul rolului judecătorului în aflarea adevărului (art. 22 din
C.pr. civ.) expertiza extrajudiciară trebuie să aibă aceeaşi forţă probantă ca şi expertiza judiciară,
dacă nu există impedimente care să conducă la neprimirea sa ca atare, fie pentru nulitatea raportului
de expertiză, la neutilitatea probei, la neconcludenţa sau nepertinenţa acesteia ori alte fine de
neprimire argumentate în fapt şi în drept.
De altfel, chiar şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 130/19.02.20083, fiind sesizată cu o
excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în art. 4 alin. 5 din Titlul XIII al Legii nr.
247/2005 („Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare”) cu referire şi la art.
201-214 din vechiul Cod de procedură civilă, pentru contrarietatea acestor dispoziţii – din legea
specială, cu art. 21 alin. 3 şi art. 24 din Constituţie, a statuat că dispoziţiile reclamate4 vechile
dispoziţii procedurale conferă expertizelor extrajudiciare valoare probantă egală cu a expertizelor
judiciare, cu condiţia efectuării acestora de către experţi autorizaţi de Ministerul Justiţiei.
Deşi, în ceea ce ne priveşte, considerăm că limitarea dată de Curtea Constituţională numai cu privire
la experţii autorizaţi de Ministerul Justiţiei (perfect valabilă în raport cu obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate) nu se justifică neapărat în raport cu noua reglementare din Noul Cod de
procedură civilă, dar nici cu prevederile OG nr. 2/2000, de vreme ce instanţei de judecată îi revine
3
Publicată în M.Of. nr. 172/06.03.2008
4
Art. 4 alin. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 reglementa :” Expertizele extrajudiciare prezentate de
către părţi în cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probantă ca şi expertizele ordonate de către
instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de experţi autorizaţi de către Ministerul
Justiţiei.”
rolul de a pune în discuţia contradictorie a părţilor, atât legalitatea, cât şi necesitatea, utilitatea,
pertinenţa, concludenţa probei, iar nu în ultimul rând posibilitatea părţilor de a formula obiecţiuni.
Aşa cum reţine şi Curtea Constituţională, de vreme ce dreptul la apărare al părţilor este garantat, iar
instanţa de judecată poate supune dezbaterii toate elementele privind forţa probantă a unei expertize
extrajudiciare, în principiu, considerăm şi noi că nu există suficiente argumente care să înlăture de
plano expertiza extrajudiciară din rândul probelor din procesul civil.
În practica judiciară, aşa cum am arătat, expertiza extrajudiciară, în sens larg, fie că se referă la
expertiza efectuată de un alt expert decât expertul judiciar, fie că este efectuată de expertul judiciar
dar nu în acelaşi proces, în care este solicitată proba, nu are o forţă probantă predeterminată, existând
uneori chiar opinia potrivit căreia nu constituie probă în procesul civil5 sau, cum s-a mai spus în
doctrină, nu are o „funcţie determinată în procesul judiciar de probaţiune”6, ceea ce creează dificultăţi
şi controverse în procesele civile în care se pune această problemă.
V. Propunerea noastră
Deoarece am arătat pe scurt în rândurile ce preced elementele de conţinut ale controversei propuse
spre soluţionare, în ceea ce ne priveşte considerăm că se pot trage câteva concluzii ce se doresc a fi
propuneri de înlăturare a acestor controverse
5.1. În primul rând, considerăm că în raport de reglementarea de drept comun cuprinsă în art. 255 din
C.pr. civ. (admisibilitatea probelor) raportat la art. 22 (principiul rolului judecătorului în aflarea
adevărului) expertiza extrajudiciară reprezintă o probă admisibilă în procesul civil (dacă nu este
interzisă de vreun text de lege special cuprinsă într-o altă reglementare);
5.2. În al doilea rând, expertiza extrajudiciară are aceeaşi forţă probantă cu expertiza judiciară, de
vreme ce instanţa a apreciat deja asupra admisibilităţii, utilităţii, concludenţei şi pertinenţei sale într-
un proces civil. Dincolo de argumentele de text, de doctrină şi de practică judiciară exprimate mai
sus, apreciem că o atare concluzie se bazează şi pe argumente ce ţin de calitatea de specialişti ori
experţi (cu distincţiile arătate mai sus) ale autorilor unor expertize extrajudiciare, pe prezumţia de
5
A se vedea Nota de subsol 2.
6
G. Boroi (coordonator), V. Dănăilă, Noul Cod de procedură civilă. Comentarii pe articole ( Vol. I) , Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 665
Cu alte cuvinte, considerăm că excluderea de plano a unei probe cu expertiza extrajudiciară, fie pe
motive de nelegalitate, fie pe motive de netemeinicie a modului de întocmire sau de eliminare a forţei
sale probante, se îndepărtează de la principiul necesităţii aflării adevărului, astfel că dezideratul
acestui principiu nu poate fi atins fără elementele de bază ale unei societăţi civilizate, între care
încrederea şi respectul reciproc, apreciem noi, ocupă un rol primordial.
Mai jos regăsiți o informare cu privire la acțiuni desfășurate, în ultima perioadă, de profesiile liberale
din Uniunea Europeană.
Cea mai mare parte a acestor acțiuni evidențiază o intensificare a activității Consiliului European al
Profesiilor Liberale -CEPLIS care-și propune:
• menținerea reglementării profesiilor liberale, condiție sine qua non a garantării unei calități
înalte a serviciilor furnizate de membrii acestor profesii;
• promovarea intensă a valorilor comune care stau la baza codurilor etice și deontologice ale
diferitelor asociații de profesii liberale, considerate ca fiind tezaurul cel mai de preț al
acestora, element fundamental de identificare care face ca sectorul socio-profesional al
profesiilor liberale să fie unul distinct față de celelalte sectoare din economie;
În data de 6 noiembrie 2018 a avut loc, la Roma, Congresul Național al Confederației Profesiilor
Liberale din Italia - Confprofessioni, asociație similară UPLR și membru al Consiliului European al
Profesiilor Liberale - CEPLIS.
Tema Congresului Național a fost „Profesioniștii liberali în serviciul societății: noi protecții și noi
oportunități”.
La eveniment au participat un mare număr de miniștri din Guvernul italian, președintele Uniunii
Mondiale a Profesiilor Liberale-UMPL - Eric Thiry și o delegație a Consiliului European al
Profesiilor Liberale-CEPLIS compusă din Rudolf Kolbe, Președinte și Dr. Theodoros Koutroubas,
Director General.
Congresul Național a reprezentat o bună ocazie pentru o dezbatere amplă, animată și fructuoasă, care
a pus în evidență rolul și importanța crescânde ale profesiilor liberale în societate în prezent și viitor.
Rudolf Kolbe, Președintele CEPLIS, care a fost unul dintre invitații oficiali la eveniment, a avut o
intervenție în cadrul căreia a evidențiat activitatea pozitivă desfășurată de Consiliul European al
Profesiilor Liberale la nivelul Uniunii Europene, subliniind sprijinul deosebit de important pe care
Confederația Profesiilor Liberale din Italia-Confprofessioni l-a acordat CEPLIS în toate acțiunile sale
majore din ultima perioadă și în special activitatea de lobby referitoare la Pachetul pentru Servicii al
Comisiei Europene.
Totodată, Președintele CEPLIS a ținut să evidențieze faptul că, în timp ce Comisia Europeană
vorbește despre dereglementare, activitatea desfășurată de CEPLIS și membrii săi este crucială pentru
ca vocea profesiilor liberale să fie auzită și pentru consolidarea valorilor fundamentale ale profesiilor
liberale, acestea din urmă reprezentând garanția pentru o reglementare națională și europeană
proporțională, al cărei scop o reprezintă siguranța și protecția clienților și pacienților.
• Abordarea problematicii legată de provocările majore, precum adoptarea unei poziții privind
migrația, consolidarea Uniunii Monetare Europene, pregătirea după Brexit;
În perioada 19-21 noiembrie 2018 a avut loc la Graz-Austria reuniunea Adunării Generale a
întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană, reuniune la care a participat și o delegație a
Consiliului European al Profesiilor Liberale-CEPLIS.
Această reuniune reprezintă primul eveniment dedicat întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea
Europeană, unde 99% din companii sunt întreprinderi mici și mijlocii. Ele asigură mai mult de două
treimi din numărul de locuri de muncă și generează mai mult de jumătate din valoarea adăugată creată
de toate companiile din economia europeană.
În cele trei zile de Conferință, ateliere și discuții, evenimentul a reunit speakeri de înaltă clasă,
reprezentanți ai unor autorități publice și antreprenori din Uniunea Europeană, pentru a învăța cât mai
mult de la cele mai inovative întreprinderi mici și mijlocii.
Temele majore care au fost abordate în cadrul reuniunii s-au referit la performanțele economice ale
întreprinderilor mici și mijlocii, impactul digitalizării, diferențele de calificare dintre regiunile
Uniunii Europene, precum și nevoia celor mai mici companii de a obține avantaje din Acordul de
Comerț Liber al Uniunii Europene.
Reuniunea a fost deschisă de intervențiile lui Gunther H. Oetinger, membru al Comisiei Europene
pentru Buget și Resurse Umane, Margarete Schrambock, Ministrul federal austriac pentru
Digitalizare și Resurse Umane și Barbara Eibinger Miedl, Ministrul regional pentru economie.
companiile mai mari și întreprinderile mici și mijlocii, în loc să se concureze pentru obținerea de
beneficii.
Au existat, de asemenea, dezbateri cu privire la necesitatea asigurării unor soluții inovative pentru
schimbarea chiar a stilului de muncă și pentru coordonarea întreprinderilor nou înființate de către
antreprenori experimentați.
În încheierea lucrărilor, Andre Meyer, reprezentantul Direcției Generale pentru Creștere a Comisiei
Europene, a prezentat un manifest cu privire la inovare creat de întreprinderile mici și mijlocii pentru
acestea, sub care inovația europeană poate crește și prospera.
Următoarea Adunare Generală a întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană va avea loc
la Helsinki-Finlanda în luna noiembrie 2019.
În data de 21 noiembrie 2018, o delegație a CEPLIS a participat la Colocviul privind Codul European
privind Legea Afacerilor, organizat de către Reprezentanța Permanentă a Franței la Uniunea
Europeană.
Codul în cauză își propune să unifice legislația europeană și prin aceasta să întărească Uniunea
Monetară Europeană.
Modelul său se bazează pe rezultatul celui de al 13-lea Grup de lucru care reunește profesioniști
liberali din diverse sectoare de activitate, mediul academic și practicieni ai dreptului.
Rațiunea acestei inițiative o reprezintă faptul că există o lipsă de protecție pentru industrie și
întreprinderile mici și mijlocii atunci când se stabilesc în străinătate, deoarece legile naționale rămân
un obstacol chiar dacă Piața Unică a fost înființată pentru a permite circulația capitalului și libera
mișcare a persoanelor.
În fapt, statele membre crează încă bariere interne cu ajutorul procedurilor administrative pentru a
împiedica stabilirea industriașilor străini și în special a întreprinzătorilor mici și mijlocii.
• Legea insolvenței;
• Legea E-comerț.
CEPLIS este conștient de faptul că, în prezent, Comisia Europeană este confruntată cu o serie de
provocări printre care criza economică, îmbătrânirea populației și progresul tehnologic care reclamă
necesitatea unui sistem european stabil în scopul reducerii inechităților dintre statele membre și a
putea răspunde în mod eficient la aceste provocări.
Totodată, CEPLIS este de părere că, din motivul arătat, Comisia Europeană va acționa în scopul
asigurării unui înalt nivel de protecție a sănătății publice și de a dezvolta o viziune puternică și
independentă cu privire la sănătatea publică.
Totuși, acest transfer de competențe ar putea expune pacienții și consumatorii unei schimbări largi ca
urmare a viziunii Comisiei Europene în domeniul sănătății și poate anunța evoluții care să pună în
pericol accesul la o înaltă calitate, siguranță, tratamente efective și accesibile pentru toți cetățenii.
Sănătatea Publică nu poate să fie considerată ca orice alt serviciu sau produs al Pieței Interne.
Din anul 2009, Directoratul General pentru Sănătate și Siguranță Alimentară a fost însărcinat cu toate
problemele referitoare la medicamente și instrumente medicale în scopul armonizării guvernanței
farmaceutice în cadrul Uniunii Europene și a facilita planificarea contingentelor.
A transfera aceste competențe către Direcția Generală pentru Creștere reprezintă un mare pas înapoi
și subminează eforturile profesioniștilor liberali din domeniul sănătății.
Într-adevăr, prăpastia dintre veniturile bărbaților și femeilor în Europa este de circa 15%. Potrivit
unui raport al Comisiei Europene, acest număr variază de la 5,2% în România la 25% în Estonia.
Fenomenul nu este unul nou. În anul 2015, Uniunea Națională a Profesiilor Liberale din Franța-
UNAPL, împreună cu alte organizații din Franța, au semnat un pact pentru egalitatea de gen în
sectorul profesiilor liberale. Pactul respectiv a relevat un decalaj uriaș între salariile femeilor și al
bărbaților. Au fost, de asemenea, evidențiate diferențele dintre profesii: astfel în profesia de contabil
diferența este de 30%, iar la avocați - de 60%.
Aceste date constituie probe suficiente pentru existența inegalității de gen, fiind o serioasă provocare
pentru profesiile liberale.
În afara inegalităților privind venitul, există inegalități referitoare la poziția pe care o ocupă, bărbații
fiind suprareprezentați.
Adunarea Generală a Organizației Europene a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME), care și-a
desfășurat lucrările în data de 6 noiembrie 2018, a hotărât, în unanimitate, schimbarea denumirii în
Asociația Unită a Întreprinderilor Europene Mici și Mijlocii.
Comisia Europeană a lansat o consultare cu privire la evaluarea impactului Fondului Social European
pentru crearea de noi locuri de muncă și încurajarea mobilității.
După cum se cunoaște, Fondul Social European este unul din Fondurile Structurale și de Investiții
Europene care au drept scop intensificarea activității de creare de noi locuri de muncă și oportunități
de viață mai corecte pentru toți.
Pentru a atinge acest țel, Fondul Social European dispune de un buget total de 120,4 miliarde de Euro
pentru perioada 2014-2020, destinat să sprijine circa 15 milioane de oameni din Uniunea Europeană
în fiecare an pe piața muncii sau pentru a îmbunătăți gradul lor de calificare în vederea găsirii unui
loc de muncă în viitor sau pentru o mai bună integrare socială a persoanelor defavorizate.
Evaluarea în cauză are ca obiectiv informarea cetățenilor și părților interesate cu privire la activitatea
Comisiei Europene, care să le permită să furnizeze o retrospectivă a situației lor, precum și să
participe, în mod efectiv, la viitoarele activități de consultare.
Consiliul European al Profesiilor Liberale - CEPLIS apreciază că profesioniștii liberali din spațiul
european ar trebui să participe la consultarea inițiată de către Comisia Europeană întrucât Fondul
Social European ar putea să contribuie la dezvoltarea activității lor.
Ca
Asociație profesională nonprofit, înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992
Bd. Corneliu Coposu nr. 3, bl. 101, sc. A, apt. 2, sector 3, București, Cod poștal 30601
Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79
E-mail: cet.romania@gmail.com; cet_r@yahoo.com
Cod fiscal: 426139;
Cont: BCR – Agenția Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001
BRD – Agenția Gara de Nord: RO51BRDE410SV29156994100
NOTA REDACŢIEI:
Asociație profesională nonprofit, înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992
Bd. Corneliu Coposu nr. 3, bl. 101, sc. A, apt. 2, sector 3, București, Cod poștal 30601
Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79
E-mail: cet.romania@gmail.com; cet_r@yahoo.com
Cod fiscal: 426139;
Cont: BCR – Agenția Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001
BRD – Agenția Gara de Nord: RO51BRDE410SV29156994100