TEMĂ PORTOFOLIU

EDUCAȚIE SOCIALĂ

Coordonator: Profesor Cătălina Mihaela Rusu

Elev: Ștefan Fabian Codreanu

Clasa a VI a E
 RUȘII-LIPOVENI

Port Popular:
Portul Femeilor:
Costumul femeiesc a păstrat ceva mai multe elemente din vechiul port, deși curentele de
moda orășenesti ale secolelor XIX-XX se fac simțite si ele. Toate piesele de costum femeiesc, ca
de altfel, și cele ale costumului bărbătesc sunt croite din materiale produse de fabrici. Materialele
palotno (pânză), barhat (catifea), solc (mătase), sucno (postav), salon (stofă subțire), sunt viu
colorate monocrom sau cu flori mari.
Principalele piese ale costumului lipovenesc femeiesc sunt:
• rubasca (cămașa), din pânza alba, croita destul de larg, cu creturi multe la gat si umăr, având
cusături decorative colorate la partea de jos a mânecilor si la gât.
• iubca de pânză albă, lungă, cu dantelă la poale, care se poartă sub o altă fustă, numită tot iubca,
croită dintr-un postav subțire, încrețită tare la mijloc si cu benzi altfel colorate la poale.
Câteodată în locul fustei de postav, pe deasupra cămășii și a fustei de pânză se poartă subca.
• subca (rochie), lungă până la glezne, are o croială amplă din șapte foi încrețite, amintind într-un
fel de sarafan, partea de sus fiind mult răscroită sau având chiar Proima (bretele).
• pois (cordon sau bete), din lână sau matase, țesut sau împletit cu care se încinge mijlocul.
Pe deasupra se purtau o varietate apreciabilă de haine mai groase sau mai subțiri,
potrivite cu anotimpul, între acestea putând fi amintite
• koofta (haina), din stofă subțire de lână sau bumbac, scurtă până peste talie, încheiată în față, cu
mâneci lungi, neavând guler, tivită pe margini cu dantela de culoare uni.
• cufaica (scurtă), din mătase de culoare uni, vătuită cu lână, cu talia foarte sus, cu mâneci lungi
de la talie in jos, fiind mătlăsată si încrețită și având o croială evazată.
• zăpanul (sort), de mătase sau stofă subțire, croit drept in vechime, iar mai recent încretit, avand
și un buzunar și care se purta peste iubca sau subca.
• ciulchi (ciorapi), împletiti din lână neagră, lucioasă.
• cipcik (boneta), de mătase mătlăsată pe margini este folosit pentru prins părul.
• salic (basma de casmir) se pune peste cipcik.
• caseac (basma), in trei colțuri de mătase colorată, cu ciucuri lungi.
• plotok-ul kistiastai (basma cu ciucuri), de mătase multicoloră care se purta peste kicika.
• kicika (boneta) de pânză.
Portul Bărbaților:
Costumul lipovenesc bărbătesc a păstrat unele elemente vechi rusești:
• rubasca (cămășa), de pânză colorată în tonuri vii sau de mătase lucitoare, încheiată în față,
având mânecile terminate cu manșete înguste.
• stani sau briuchi (pantaloni),nu au o croiala specifica, doar ca erau purtați in cizme.
• pois (cordon), asemanator cu cel femeiesc fiind împletit sau țesut din lână sau mătase și care se
pune peste rubască.
• pinjac (haina), se purta pe deasupra, fiind scurt din stofă.
• padiovca sau padeuca, (haina lunga) din stofă groasă albastru închis, croita ca un caftan puțin
evazat, cu clini fiind socotita haină de sarbatoare azi.

Proverbe, Zicători, Maxime:

Proverbe:

Cartea-i pentru a citi, mintea – pentru a gândi.

Cel care se îneacă, se agață de orice cracă.

Cu ochii plânge, cu inima râde.

 Cine vrea mută munții.

Zicatori:

Gura lumii n-o poți opri.

Crede ochilor și nu urechilor.

Gura copilului spune adevărul.

Maxime:

 Toate lucrurile singur nu le poți face.

 La toți nu le poți face pe plac.
 Totul are locul lui.
 Toate la timpul lor.
 Toate cu măsură.
 Totul e bun dacă sfârșitul e bun.
 Tot ce e departe e frumos și bun.
 Tot ce ai furat de la stat e numai jumate din cât ți-a luat.

Personalități:

Leonte Ivanov s-a născut în 1961, în Manolea, Suceava. Este profesor universitar,
istoric literar, traducător. Doctorat în științe umaniste cu lucrarea Ipostaze ale străinului în
literatura română (1840 -1945). Imaginea rusului şi a Rusiei (2003). Membru al Uniunii
Scriitorilor din România (2012). Volume de autor: Imaginea rusului şi a Rusiei în literatura
română. 1840- 1948 (Editura „Cartier”, Chişinău, 2004); Studii tolstoievskiene. Retrospecţii
literare (Editura „Timpul”, Iaşi, 2007); Prezenţe culturale româneşti în spaţiul rus: Antioh
Cantemir şi Nicolae Milescu Spătarul. Corespondenţa particulară şi diplomatică (Editura
Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013). Ruşii lipoveni în studii şi documente
(I) (Editura „Timpul”, Iaşi, 2013).

Nichita Danilov provine din satul Climăuți și s-a format ca economist și profesor. De
asemenea, a fost editor și redactor al revistei ”Convorbiri literare”, corector și muzeograf,
redactor-șef al revistei „Kitej-Grad”, secretar literar al Teatrului Național din Iași, director al
Teatrului pentru copii și tineret „Luceafărul” din Iași, respectiv al Casei de Cultură ”Mihai
Ursachi” din Iași. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club European. A
fost atașat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova,
îndeplinind și funcția de ambasador interimar al misiunii diplomatice în Republica Moldova.

Tradiții și Obiceiuri:

Lipovenii sunt grădinari vestiți, de asemenea se ocupă cu cultivarea fructelor și a cânepii,

cu albinăritul, sunt buni meseriași, sculptori de cruci și cadre, țesători de pânzeturi și împletitori
de funii, săpători de iazuri și canale. Viața rușilor lipoveni este indisolubil legată de credința
ortodoxă. Sunt creștini-ortodocși de rit vechi, iar obiceiurile lor se regăsesc în calendarul iulian.
Cele mai reprezentative tradiții sunt cele legate de Maslenița/Săptămâna Brânzei sau a Laptelui,
ce precede intrarea în Postul Mare, când petrec, cântă melodii vesele și servesc preparate
specifice, precum varenniki, blinî, piroghi. Foarte importante sunt, de asemenea, sărbătorile de
Florii, de Paști (când nu se consumă carne de miel) și de Crăciun (lipovenii nu au colinde, ei
cîntă un singur cântec, care vestește Nașterea Domnului). Rușii-lipoveni au construit biserici în
toate localitățile în care s-au așezat – Lipoveni, Climăuți/Mușenița, Manolea, Rădăuți, Fălticeni,
Gura Humorului ori Suceava.

Mâncare Tradițională:
În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele pregătesc 12 feluri de
mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului, folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi
şi varză murată. Pentru a ajunge la cele 12 feluri de mâncare se fac două-trei feluri din hribi sau
se fac diverse combinaţii. 
Un preparat specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în
pătrate în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul fiecăruia. După ce se
pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert în apă cu puţină sare şi, când se ridică la
suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei încins.
Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu lipsesc din nicio
gospodărie.
Colțunași - rețeta tradițională