LEGEA protecţiei civile nr.

106 din 25 septembrie 1996

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
Protecţia civilă este o componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor
adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor
materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.
Art. 2
Atribuţiile protecţiei civile sunt:
a) prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamicului din aer sau dezastrelor;
b) protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale
sau dezastrelor;
c) asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale;
d) participarea la acţiunile de limitare şi de înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului sau
a dezastrelor;
e) asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată;
f) pregătirea populaţiei în vederea asigurării protecţiei;
g) participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a
teritoriului pentru apărare.
Activităţile protecţiei civile se planifică, se organizează şi se realizează în concordanţă cu
reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional umanitar la care
România este parte.
Art. 3
Măsurile organizatorice şi de pregătire pentru protecţia civilă se stabilesc, din timp de
pace, şi se intensifică la proclamarea stării de asediu, de urgenţă, la declararea mobilizării
sau a stării de război.
Organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de intensificare a măsurilor de protecţie
civilă în situaţii excepţionale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Art. 4
Ministerele, autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, ale administraţiei
publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate a
acestora, răspund de executarea măsurilor de protecţie civilă, stabilite prin prezenta lege,
fiecare în domeniul său de activitate.
Ori de câte ori prevederile prezentei legi se referă la judeţe, municipii, sectoare, oraşe şi
comune se înţelege autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul respectiv.
Art. 5
Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea de pregătire în vederea
cunoaşterii şi aplicării regulilor şi măsurilor de protecţie civilă.
Art. 6
Măsurile de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale se organizează în raport cu
clasificarea pentru protecţia civilă a localităţilor, a autorităţilor administraţiei publice, a
instituţiilor publice şi a agenţilor economici, stabilită prin norme tehnice elaborate de
Comandamentul protecţiei civile.

CAPITOLUL II: Organizarea protecţiei civile

Art. 7
Protecţia civilă se organizează, din timp de pace, la ministere şi la celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, la judeţe, localităţi, instituţii publice şi
agenţi economici, pe principiul administrativ-teritorial şi al locului de muncă.
Art. 8
Structura organizatorică a protecţiei civile cuprinde: şefi de protecţie civilă,
Comandamentul protecţiei civile, inspectorate, comisii, unităţi, subunităţi şi formaţiuni.
Structurile prevăzute la alin. 1 fac parte din forţele de protecţie şi nu se includ în
efectivele forţelor armate.
Art. 9
Şeful protecţiei civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de
protecţie civilă prin ministrul apărării naţionale. Coordonarea generală a protecţiei civile pe
întreg teritoriul ţării şi exercitarea controlului se realizează de Comandamentul protecţiei
civile care funcţionează ca organ de specialitate al ministrului apărării naţionale.
Comandamentul protecţiei civile cuprinde inspectoratele judeţene, al municipiului
Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, unităţile, subunităţile şi formaţiunile militare de
protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se completează şi se înfiinţează la
mobilizare.
Art. 10
Şefii protecţiei civile de la autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii
economici sunt conducătorii acestora. Şefii protecţiei civile conduc activitatea de
specialitate prin inspectori de protecţie civilă.
În plan teritorial, prefecţii şi primarii, ca şefi ai protecţiei civile, conduc, îndrumă şi
controlează realizarea măsurilor de protecţie civilă la toate localităţile, instituţiile publice şi
agenţii economici din unităţile administrativ-teritoriale respective.
Art. 11
La ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, oraşe,
comune, instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, se organizează
comisii de protecţie civilă conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizează
şi la instituţii publice şi la agenţi economici importanţi, care au sub 100 de angajaţi, care
se stabilesc de către inspectoratele de protecţie civilă.
Inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor
acestuia sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apărării Naţionale din
unităţile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcţionarea, precum şi
structura acestora se aprobă de ministrul apărării naţionale, la propunerea comandantului
Comandamentului protecţiei civile.
Art. 12
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, municipiile,
oraşele, instituţiile publice şi agenţii economici cu peste 500 de angajaţi, precum şi agenţii
economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei civile, sunt obligaţi să prevadă în
statele de funcţiuni şi să încadreze inspectori de protecţie civilă, cu avizul
Comandamentului protecţiei civile, al inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al
municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia. La municipiile reşedinţă de judeţ, funcţia
de inspector de protecţie civilă se încadrează cu ofiţer activ de specialitate.
La municipii, oraşe, precum şi la agenţii economici cu peste 3.000 de angajaţi, pentru
activitatea de protecţie civilă se încadrează personal tehnic de specialitate ajutător,
salarizat de unitatea respectivă.
La comune, instituţii publice şi agenţi economici care nu se regăsesc în alin. 1, funcţia de
inspector de protecţie civilă se asigură prin cumul de funcţii.
Funcţia de inspector de protecţie civilă se include în nomenclatorul de meserii.
Art. 13
Comisiile de protecţie civilă de specialitate se organizează la autorităţile publice judeţene,
municipale şi de sector. Personalul acestora, pe lângă atribuţiile ce îi revin potrivit
funcţiilor ce le ocupă, îndeplineşte şi sarcini de protecţie civilă. Comisiile de protecţie civilă
de specialitate se constituie pe următoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare,
protecţie-adăpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitar-
veterinar, drumuri şi poduri, informatică, agricultură şi alimentaţie, logistică, transport şi
altele.
Şefii comisiilor de protecţie civilă de specialitate fac parte din comisia judeţeană, respectiv
comisia municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor.
Pentru menţinerea ordinii şi asigurarea pazei, a prevenirii şi stingerii incendiilor, în
situaţiile prevăzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale
Ministerului de Interne.
Art. 14
Unităţile, subunităţile şi formaţiunile de protecţie civilă se constituie, din timp de pace, la:
centralele nuclearo-electrice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care
constituie surse potenţiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanţa
acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care îşi satisfac stagiul
militar alternativ se asigură prin structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale.
Unităţile, subunităţile şi formaţiunile de protecţie civilă se înfiinţează şi se completează la
mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop.
Art. 15
Formaţiunile de protecţie civilă sunt forţe specializate de intervenţie care participă la
limitarea şi la înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor.
Formaţiunile de protecţie civilă se organizează la autorităţile administraţiei publice,
instituţii publice şi agenţi economici, cu persoane fără obligaţii militare, după cum
urmează:
a) la autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, cu angajaţi care îşi
desfăşoară activitatea în aceste unităţi;
b) la judeţe, municipii, sectoare şi oraşe, cu angajaţi ai instituţiilor publice din unităţile
administrativ-teritoriale respective;
c) în cartiere, pe străzi şi grupuri de blocuri, cu cetăţeni care nu au obligaţia de a participa
la acţiunile de protecţie civilă la locul de muncă;
d) la comune, cu locuitori de pe teritoriul acestora;
e) la instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, cu personal din cadrul
acestora.
Art. 16
Formaţiunile de protecţie civilă se pot constitui, în raport cu nevoile protecţiei civile, pe
specialităţile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecţie-adăpostire,
deblocare-salvare, instalaţii, drumuri şi poduri, protecţie antichimică şi a mediului,
medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistică, transport şi altele.
Art. 17
Formaţiunile de protecţie civilă se încadrează cu persoane apte de muncă, bărbaţi în
vârstă de la 18 la 60 de ani şi femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fără obligaţii militare
şi persoane cu obligaţii militare, mobilizate la locul de muncă.
Art. 18
Conducerea activităţilor de protecţie civilă se realizează de Comandamentul protecţiei
civile, prin reţeaua punctelor de comandă, care se asigură, din timp de pace, la nivelul
autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, la cele judeţene, municipale, de
sectoare, orăşeneşti, alte localităţi importante, precum şi la instituţii publice şi agenţi
economici.

CAPITOLUL III: Pregătirea pentru protecţia civilă

Art. 19
Pregătirea pentru protecţia civilă se execută pe categorii de personal şi funcţii. Planurile,
programele, formele şi durata pregătirii se stabilesc de Comandamentul protecţiei civile şi
se aprobă de şeful protecţiei civile din România.
La pregătirea pentru protecţia civilă participă şefii protecţiei civile, inspectoratele,
comisiile, unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă, formaţiunile sanitar-voluntare de
Cruce Roşie, formaţiunile civile de pompieri, alte formaţiuni, salariaţi din instituţii publice
şi agenţi economici, studenţii, elevii, alte categorii de cetăţeni, precum şi personalul civil
al forţelor armate.
Art. 20
Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă organizează, periodic,
exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi de intervenţii la dezastre. La aceste activităţi
participă forţele şi mijloacele de protecţie civilă, precum şi comisiile de apărare împotriva
dezastrelor.
Art. 21
Şefii protecţiei civile, personalul din inspectorate, comisiile şi comandanţii formaţiunilor de
protecţie civilă execută, o dată la 2-4 ani sau ori de câte ori este nevoie, cursuri sau
convocări de pregătire, cu scoatere din producţie, cu o durată de 5-25 de zile lucrătoare,
organizate de Comandamentul protecţiei civile sau de inspectoratele de protecţie civilă
judeţene şi al municipiului Bucureşti. Aceste cursuri se vor desfăşura în Centrul de
perfecţionare a pregătirii cadrelor din protecţia civilă, precum şi în centrele de pregătire în
domeniul protecţiei civile zonale, judeţene şi al municipiului Bucureşti.
Art. 22
Studenţii şi elevii execută pregătirea pentru protecţia civilă prin teme specifice cuprinse în
programele de învăţământ, stabilite de Comandamentul protecţiei civile împreună cu
Ministerul Învăţământului.
Art. 23
Pregătirea personalului încadrat în protecţia civilă, în alte forme organizatorice decât cele
prevăzute la art. 21, este obligatorie şi se desfăşoară în timpul sau, după caz, în afara
programului de lucru, conform hotărârii conducătorului unităţilor ai căror angajaţi sunt.

CAPITOLUL IV: Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale

Art. 24
Prevenirea populaţiei şi protecţia acesteia şi a bunurilor materiale împotriva efectelor
armelor convenţionale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigură printr-un
ansamblu de măsuri, constând din: înştiinţare şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie
antichimică şi biologică, mascare, camuflare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice
specifice.
Art. 25
Înştiinţarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer,
contaminării radioactive, chimice sau biologice şi al dezastrelor, la autorităţile
administraţiei publice şi inspectoratele de protecţie civilă, în scopul evitării surprinderii,
alarmării, adăpostirii populaţiei şi protecţiei unor bunuri materiale.
Înştiinţarea se asigură de Comandamentul protecţiei civile şi de inspectoratele de protecţie
civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor
primite de la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, Statul Major al Marinei
Militare, marile unităţi şi unităţile subordonate acestora, precum şi de la alte surse de
informare.
Art. 26
Alarmarea este activitatea prin care se avertizează populaţia despre pericolul iminent al
atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice, precum şi al dezastrelor, în
scopul trecerii de îndată şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi de
intervenţie.
Art. 27
Înştiinţarea şi alarmarea se realizează prin mijloace speciale de înştiinţare şi alarmare,
prin sistemul de telecomunicaţii teritoriale, prin staţii radio şi radiotelefoane, prin
studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi de televiziune, indiferent de forma de proprietate
a acestora şi prin alte mijloace.
Mijloacele de alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele de
protecţie civilă.
Art. 28
În cazul unui atac aerian iminent, atunci când nu s-a declarat stare de război, primele
mesaje de prealarmă şi de alarmă se transmit cu aprobarea ministrului apărării naţionale.
Art. 29
În scopul verificării sistemului de înştiinţare şi alarmare din localităţi, instituţii publice şi
agenţi economici, periodic, se execută exerciţii de alarmare publică.
Pentru avertizarea populaţiei, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor
dezastre se execută numai cu aprobarea şefilor protecţiei civile de la localităţile, instituţiile
publice sau de la agenţii economici afectaţi.
Art. 30
În cazul atacurilor sau al dezastrelor se execută evacuarea, pe baza planurilor întocmite în
acest scop.
Art. 31
Pentru organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare se constituie Comisia centrală de
evacuare, condusă de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat
şi conducători ai autorităţilor din administraţia publică implicată. Comisia îşi constituie un
secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecţiei civile.
În teritoriu se constituie comisii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru
evacuare, conduse de subprefecţi, Comisiile de evacuare îşi constituie secretariate tehnice
permanente, conduse de către şefii inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al
municipiului Bucureşti.
Principiile evacuării, structura, componenţa, atribuţiile specifice şi modul de finanţare a
comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Trecerea la executarea acţiunii de evacuare pe timp de război se hotărăşte de către
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării naţionale.
Art. 32
Protecţia prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetăţenilor împotriva atacurilor
inamicului, efectelor dezastrelor şi se asigură prin lucrări special construite ca puncte de
comandă şi adăposturi de protecţie civilă, precum şi în subsolul clădirilor şi în alte spaţii
care se amenajează în acest scop, potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de
Comandamentul protecţiei civile.
Adăposturile de protecţie civilă pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor
fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. Adăposturile de protecţie civilă,
aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale, sunt adăposturi publice
gestionate de consiliile locale.
Art. 33
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici,
precum şi proprietarii de imobile cu destinaţie locativă, au obligaţia să prevadă la noile
investiţii în construcţie sau la extinderile imobilelor existente adăposturi de protecţie civilă,
potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice aprobate de ministrul apărării naţionale.
Cheltuielile pentru aceste lucrări se suportă de către proprietarii investiţiei respective şi nu
pot depăşi 5% din valoarea de construcţii-montaj a acestora. La eliberarea autorizaţiei de
construcţie se obţin, obligatoriu, şi avizele Comandamentului protecţiei civile,
inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz, care se
eliberează în condiţiile stabilite prin instrucţiuni de specialitate.
Taxele aferente eliberării avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit
legii.
Art. 34
Proiectarea, construirea şi amenajarea punctelor de comandă şi a adăposturilor de
protecţie civilă se realizează pe baza normelor şi instrucţiunilor tehnice, aprobate de şeful
protecţiei civile, ţinând seama de importanţa localităţilor, a instituţiilor publice şi a
agenţilor economici.
Art. 35
În timp de pace, adăposturile de protecţie civilă se pot da în folosinţă pentru alte nevoi, cu
avizul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, al
municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligaţia de a fi menţinute
în permanentă stare de funcţionare şi a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de
ore. Adăposturile amenajate ca puncte de comandă nu pot primi altă destinaţie.
Art. 36
Trecerea la construirea adăposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire, cuprinse în
planurile de mobilizare, se face o dată cu punerea în aplicare a acestora.
Art. 37. - Protecţia antichimică a populaţiei reprezintă acţiunea de ocrotire a cetăţenilor
împotriva contaminării radioactive, chimice sau biologice şi se asigură prin mijloace
speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice şi organizatorice,
care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau
biologic.
Agenţii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua
periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a
asigura înştiinţarea autorităţilor publice, alarmarea şi protecţia populaţiei afectate.

CAPITOLUL V: Limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor din aer

sau ale dezastrelor

Art. 38
La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor participă
unităţi militare şi formaţiuni de protecţie civilă existente pe timp de pace sau care se pot
mobiliza în timp scurt, unităţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Apărării Naţionale şi
Ministerului de Interne, în funcţie de misiunile şi situaţia acestora, formaţiuni civile de
pompieri, formaţiuni sanitar-voluntare, alte formaţiuni, angajaţi, studenţi, elevi şi alţi
cetăţeni apţi de muncă.
Art. 39
Organizarea, conducerea, principiile de întrebuinţare a inspectoratelor, comisiilor,
unităţilor militare şi formaţiunilor de protecţie civilă, în acţiunea de limitare şi înlăturare a
urmărilor atacurilor sau a dezastrelor, precum şi a planurilor operative întocmite în acest
scop, se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni de specialitate, elaborate de
Comandamentul protecţiei civile şi aprobate de şeful protecţiei civile din România.
Art. 40
Asanarea terenului şi neutralizarea de muniţii rămase neexplodate se execută de către
subunităţile specializate şi specialişti ai Comandamentului protecţiei civile şi
inspectoratelor de protecţie civilă judeţene sau al municipiului Bucureşti.
Art. 41
Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile
publice şi agenţii economici, precum şi cetăţenii care iau cunoştinţă de existenţa muniţiilor
rămase neexplodate au obligaţia să anunţe, de îndată, organul de poliţie cel mai apropiat
sau inspectoratul de protecţie civilă, în vederea executării lucrărilor de asanare a terenului
de muniţiile rămase neexplodate.
Art. 42
Muniţiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naţionale sau pe terenuri puse la
dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, pe a căror rază administrativ-
teritorială se execută lucrări de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei se
amenajează potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice specifice, elaborate de
Comandamentul protecţiei civile, cu respectarea strictă a factorilor de mediu.
Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, instituţiile publice şi agenţii
economici asigură subunităţii militare, care execută asanarea terenului de muniţiile
rămase neexplodate, accesul în teren, mâna de lucru auxiliară, mijloace de transport,
materiale, asistenţă sanitară, precum şi cazarea şi hrănirea efectivelor necesare lucrărilor
de asanare.
Art. 43
Materialele explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiei
rămase neexplodate se pun la dispoziţia specialiştilor pirotehnicieni, la cererea
Comandamentului protecţiei civile şi a inspectoratelor de protecţie civilă judeţene şi al
municipiului Bucureşti, de către Ministerul Apărării Naţionale şi de organele de poliţie
teritoriale, după caz. Contravaloarea materialelor explozive şi a mijloacelor de aprindere
se suportă de Ministerul Apărării Naţionale.

CAPITOLUL VI: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice,

instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor, pentru
realizarea măsurilor de protecţie civilă

Secţiunea 1: Atribuţiile comune ale autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici

Art. 44
Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici sunt
obligaţi să asigure protecţia populaţiei, angajaţilor şi a bunurilor materiale în caz de
dezastre sau pe timp de război, în care scop îndeplinesc următoarele atribuţii comune:
a) organizează şi asigură personalul necesar pentru încadrarea inspectoratelor, comisiilor
şi formaţiunilor de protecţie civilă proprii, precum şi pregătirea acestora pe baza planurilor
de protecţie civilă întocmite în timp de pace;
b) organizează şi execută, cu efective şi mijloace tehnice proprii, limitarea şi înlăturarea
urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor;
c) informează oportun Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă
judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia despre depăşirea valorilor
permise ale calităţii factorilor de mediu şi producerea unor dezastre, precum şi intrarea în
ţară, tranzitarea sau depozitarea pe teritoriul României a unor substanţe toxice sau
radioactive;
d) stabilesc metode şi procedee specifice de protecţie a populaţiei;
e) asigură şi realizează, pe baza planurilor întocmite în timp de pace, mijloacele necesare
şi măsurile pentru înştiinţarea, alarmarea, protecţia şi pregătirea organelor de conducere,
angajaţilor, populaţiei, precum şi protecţia colectivităţilor de animale şi a bunurilor
materiale, în cazul atacurilor din aer sau al dezastrelor, potrivit normelor stabilite de
Comandamentul protecţiei civile;
f) stabilesc posibilităţile de utilizare pentru adăpostire, prin folosirea galeriilor, tunelurilor,
minelor, a altor construcţii subterane specifice activităţii proprii, precum şi a proprietăţilor
naturale ale terenului şi întocmesc documentaţiile tehnice pentru amenajarea acestora ca
spaţii de adăpostire pentru protecţia civilă în timp de război sau la dezastre;
g) asigură planurile generale cu amplasamentele construcţiilor, instalaţiilor şi accesului la
subsolurile construcţiilor proprii, pe care le pun la dispoziţia inspectoratelor de protecţie
civilă, a organelor de poliţie şi a pompierilor;
h) organizează şi asigură evacuarea populaţiei, angajaţilor, colectivităţilor de animale şi a
unor bunuri materiale în situaţii speciale, în conformitate cu prevederile planurilor
întocmite în acest scop şi în raport cu situaţia creată;
i) execută, pe baza tematicii stabilite cu acordul Comandamentului protecţiei civile, studii,
cercetări ştiinţifice, documentaţii de fabricaţie, proiecte şi experimentări, în scopul
îmbunătăţirii şi perfecţionării măsurilor şi mijloacelor de protecţie civilă;
j) prezintă propuneri cu privire la clasificarea agenţilor economici, pe baza criteriilor
stabilite de Comandamentul protecţiei civile;
k) asigură mijloacele materiale şi financiare necesare construirii, amenajării, modernizării
şi întreţinerii punctelor de comandă, adăposturilor, sistemului de înştiinţare şi alarmare, a
mijloacelor de protecţie şi de intervenţie, procesului de pregătire, precum şi a celorlalte
măsuri de protecţie civilă proprii şi ale unităţilor din subordine;
l) studiază şi stabileşte modul de folosire şi de adaptare a unor mijloace tehnice şi utilaje
pentru nevoile de protecţie civilă;
m) asigură înzestrarea cu tehnică şi materiale a formaţiunilor de protecţie civilă, potrivit
normelor elaborate de Comandamentul protecţiei civile;
n) organizează şi asigură depozitarea, conservarea, întreţinerea şi evidenţa mijloacelor
tehnice şi a materialelor destinate protecţiei civile;
o) asigură materiale didactice şi spaţii necesare pregătirii pentru protecţia civilă;
p) asigură aplicarea măsurilor de mascare, precum şi de camuflare a surselor luminoase şi
calorice;
r) asigură periodic, prin intermediul presei scrise şi al mijloacelor audiovizuale locale,
instruirea cu noţiuni elementare a cetăţenilor, asupra principalelor măsuri pe care aceştia
trebuie să le ia în caz de dezastru;
s) constituie, în domeniul apărării în caz de dezastre, comisii de apărare împotriva
dezastrelor, potrivit legii;
t) îndeplinesc orice alte atribuţii referitoare la protecţia civilă, potrivit legii. Departamentul
pentru Administraţie Publică Locală, împreună cu Comandamentul protecţiei civile,
coordonează activitatea de aplicare a măsurilor de protecţie civilă pe plan local şi
organizează pregătirea categoriilor de personal cu atribuţii în domeniul protecţiei civile,
stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea a 2-a: Atribuţiile specifice unor autorităţi ale administraţiei

publice centrale

Art. 45
Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu autorităţi ale administraţiei publice centrale
de specialitate realizează măsurile de protecţie civilă, prin Comandamentul protecţiei
civile, în care scop:
a) elaborează regulamente, instrucţiuni şi norme cu privire la organizarea, înzestrarea şi
întrebuinţarea inspectoratelor, comisiilor, unităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă,
executarea misiunilor şi atribuţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor
publice şi agenţilor economici;
b) organizează, îndrumă şi controlează pregătirea de protecţie civilă a personalului
încadrat în protecţia civilă, precum şi a populaţiei;
c) analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice, stadiul realizării
măsurilor de protecţie civilă;
d) prezintă rapoarte şi propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu privire la
realizarea măsurilor de protecţie civilă;
e) organizează şi asigură înştiinţarea organelor de conducere de la unele autorităţi ale
administraţiei publice centrale de specialitate, de la judeţe şi localităţi, despre pericolul
atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice şi biologice, precum şi alarmarea
populaţiei; stabileşte semnalele de alarmă aeriană, alarmă la dezastre, alarmă chimică şi
de încetare a alarmei;
f) asigură înzestrarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de război a Comandamentului
protecţiei civile, inspectoratelor, subunităţilor şi unităţilor militare de protecţie civilă, pe
baza normelor stabilite de Comandamentul protecţiei civile;
g) conduce şi coordonează, prin Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de
protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, acţiunile de
limitare şi de înlăturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;
h) participă cu unităţi şi subunităţi din structura proprie la executarea controlului
contaminării radioactive, chimice sau biologice, precum şi la decontaminarea terenului,
populaţiei şi a bunurilor materiale din zonele afectate;
i) verifică aplicarea măsurilor de protecţie civilă la unităţile şi formaţiunile subordonate;
j) asigură pregătirea populaţiei şi angajaţilor în probleme de protecţie civilă prin folosirea
mijloacelor de informare în masă;
k) avizează proiectele planurilor de asigurare materială, tehnică şi financiară, pentru
protecţia civilă, ale autorităţilor administraţiei publice;
l) controlează activitatea de supraveghere radioactivă şi chimică a mediului şi realizarea
măsurilor de protecţie a populaţiei, a colectivităţilor mari de animale, a bunurilor
materiale, precum şi a florei şi faunei naturale;
m) participă prin institutele sale specializate la executarea unor studii şi cercetări ştiinţifice
privind realizarea şi aplicarea măsurilor de protecţie civilă;
n) stabileşte gradul de protecţie pentru punctele de comandă destinate Preşedinţiei,
Parlamentului şi Guvernului României şi asigură, prin organele de specialitate de protecţie
civilă, starea de operativitate a acestora, cu mijloacele materiale şi financiare puse la
dispoziţie de către instituţiile beneficiare;
o) întocmeşte planurile şi tematica de învăţământ pentru pregătirea militarilor din unităţile
militare, în domeniul protecţiei civile.
Art. 46
Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale exercită următoarele atribuţii:
a) cuprinde în planul de mobilizare a economiei naţionale propunerile de realizare a
măsurilor de protecţie civilă, elaborate şi coordonate de Comandamentul protecţiei civile,
pe baza cererilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi ale instituţiilor publice şi
agenţilor economici;
b) urmăreşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, modul de realizare a
lucrărilor din programul de investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor
materiale, precum şi măsurile de asigurare tehnico-materiale a activităţilor de protecţie
civilă.
Art. 47
Ministerul de Interne exercită următoarele atribuţii:
a) participă, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de protecţie, evacuarea populaţiei
şi a bunurilor materiale, limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor inamicului sau ale
dezastrelor, precum şi la alte acţiuni de protecţie civilă;
b) stabileşte măsurile de protecţie civilă la organele şi unităţile subordonate şi asigură
realizarea lor, pe baza prezentei legi, a regulamentelor şi instrucţiunilor proprii;
c) organizează şi ţine evidenţa populaţiei care se evacuează în situaţii de război, cât şi în
caz de dezastre;
d) asigură paza muniţiei rămase neexplodate şi a terenurilor în curs de asanare;
e) organizează intervenţia formaţiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor, pe timpul acţiunilor de protecţie civilă;
f) reorganizează sistemele de pază generală din localităţi, stabileşte măsurile pentru
asigurarea pazei instituţiilor publice şi agenţilor economici importanţi şi verifică
funcţionarea pazei acestora;
g) controlează, îndrumă şi dirijează circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor, în funcţie de
situaţia creată, şi participă la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central şi local pe linie
de protecţie civilă;
h) participă la verificarea aplicării măsurilor de camuflare a luminilor din localităţi, precum
şi a mijloacelor de transport.
Art. 48
Ministerul Industriilor exercită următoarele atribuţii:
a) stabileşte prin agenţii economici, care produc, prelucrează, manipulează, depozitează,
utilizează sau transportă substanţe toxice industriale, măsurile de prevenire a accidentului
chimic, zonele de risc chimic, gradul de pericol pentru angajaţi, populaţie şi animale,
măsurile de intervenţie în caz de accident chimic, metode, procedee şi mijloace de
protecţie a angajaţilor, populaţiei, animalelor, culturilor şi a bunurilor materiale;
b) colaborează, prin Comandamentul protecţiei civile, cu Ministerul Apărării Naţionale şi
alte ministere interesate, la stabilirea metodelor, procedeelor şi mijloacelor de mascare,
de protecţie, de cercetare chimică, de decontaminare, de reţinere a substanţelor
radioactive şi a agenţilor biologici;
c) asigură realizarea, din timp de pace şi la război, a necesarului de: medicamente,
substanţe şi preparate radio-protectoare şi antidoturi; substanţe şi amestecuri de
decontaminare chimică, radioactivă şi biologică;
materiale şi aparate pentru protecţia pielii, a căilor respiratorii şi pentru reţinerea agenţilor
nocivi;
d) asigură stabilitatea şi funcţionarea neîntreruptă a sistemului energetic naţional în
condiţii de război sau de dezastre;
e) stabileşte zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice; asigură înştiinţarea şi
alarmarea populaţiei în aval de acestea;
f) asigură, prin contract, alimentarea cu energie electrică a punctelor de comandă de
protecţie civilă;
g) coordonează, în situaţii speciale, aplicarea de către unităţile subordonate a măsurilor de
camuflaj al iluminatului public;
h) stabileşte şi asigură aplicarea tuturor măsurilor de securitate nucleară, de întocmire şi
aplicare a planurilor de protecţie civilă şi intervenţie pentru centralele nuclearo-electrice;
i) participă, cu personalul şi tehnica de specialitate, din unităţile subordonate, la
intervenţii pentru înlăturarea urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;
j) asigură, pe bază de contract, funcţionarea permanentă, verificarea, întreţinerea şi
repararea sirenelor electrice prin sucursalele judeţene, municipale şi orăşeneşti.
Art. 49
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei exercită următoarele atribuţii:
a) stabileşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, măsurile pentru protecţia
animalelor, culturilor, cerealelor, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi
asigură aducerea la îndeplinire a acestora în timp de război sau de dezastre;
b) stabileşte norme privind folosirea solului, produselor animale şi vegetale, a materiilor
prime, produselor agroalimentare contaminate, în funcţie de natura şi gradul de
contaminare;
c) asigură aparatura şi personalul pentru executarea controlului contaminării radioactive,
chimice sau biologice a solului, culturilor, materiilor prime şi produselor agroalimentare;
d) asigură stocurile de medicamente şi biopreparate pentru desfăşurarea acţiunilor
sanitar-veterinare şi fitosanitare;
e) participă la acţiunile de decontaminare a animalelor, materiilor prime, a produselor
agroalimentare şi a altor bunuri din unităţile agricole cu capital majoritar de stat sau
privat ale industriei alimentare, folosind personalul şi tehnica din unităţile subordonate.
Art. 50
Ministerul Sănătăţii exercită următoarele atribuţii:
a) coordonează şi asigură asistenţa medico-sanitară în timp de război sau de dezastre;
b) asigură controlul radioactiv, chimic şi biologic al mediului înconjurător, al alimentelor şi
populaţiei;
urmăreşte şi asigură aplicarea şi respectarea strictă a normelor sanitaro-igienice şi
antiepidemice;
c) emite, cu acordul Ministerului Apărării Naţionale, instrucţiuni privind organizarea,
înzestrarea şi funcţionarea formaţiunilor medico-sanitare, destinate asistenţei medicale de
urgenţă a victimelor din rândul populaţiei, în timp de război sau de dezastre;
d) verifică, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, prin antrenamente şi exerciţii,
pregătirea pentru intervenţie a formaţiunilor medico-sanitare şi asigură, împreună cu
consiliile judeţene şi locale, baza tehnico-materială a acestora;
e) asigură stocurile necesare pentru dotarea unităţilor medico-sanitare cu aparatura
necesară investigaţiilor în caz de contaminare radioactivă, chimică, biologică şi
aprovizionarea cu sortimentele şi cantităţile necesare de aparatură şi instrumentar
medical, sânge şi substituenţi, medicamente, biopreparate şi alte mijloace necesare
acordării asistenţei medicale;
f) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a
asistenţei medicale în timp de război sau de dezastre.
Art. 51
Ministerul Transporturilor exercită următoarele atribuţii:
a) stabileşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, măsurile de protecţie colectivă
a călătorilor aflaţi în staţiile de cale ferată, metrou, autogări, aeroporturi, porturi şi ecluze
şi asigură, prin agenţii economici din domeniu, realizarea măsurilor de protecţie civilă a
acestora, conform reglementărilor internaţionale la care România este parte;
b) stabileşte, în baza unui plan comun, cu Ministerul Sănătăţii şi autorităţile administraţiei
publice, mijloacele de transport necesare care urmează a fi asigurate de agenţii economici
din domeniu, pentru acţiunile de evacuare, intervenţie şi transportul răniţilor;
c) participă, cu unităţile sanitare proprii, împreună cu serviciile de urgenţă teritoriale ale
Ministerului Sănătăţii, în baza unui plan comun, la acordarea asistenţei medicale de
urgenţă victimelor de pe raza de responsabilitate;
d) stabileşte şi asigură, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Sănătăţii,
mijloacele tehnice necesare controlului contaminării radioactive şi chimice şi executarea
operaţiunilor de decontaminare a mijloacelor de transport din zona de responsabilitate;
e) execută lucrări de protecţie civilă la metrou, finanţate de la bugetul de stat, şi asigură
exploatarea şi întreţinerea acestora.
Art. 52
Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului exercită următoarele atribuţii:
a) participă, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, la elaborarea instrucţiunilor de
proiectare şi de executare a punctelor de comandă, adăposturilor de protecţie civilă,
precum şi a căilor de acces spre acestea;
b) elaborează variante de folosire a mijloacelor din dotare pentru intervenţii la obiective
de importanţă vitală, avariate, în vederea restabilirii capacităţilor acestora;
c) urmăreşte realizarea din timp de pace a obiectivelor de amenajare şi de pregătire a
teritoriului, destinate protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale în timp de război sau de
dezastre.
Art. 53
Ministerul Comunicaţiilor exercită următoarele atribuţii:
a) execută studii şi cercetări, în colaborare cu Comandamentul protecţiei civile, pentru
dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de transmisiuni, de înştiinţare şi alarmare pentru
protecţia civilă;
b) execută cu prioritate instalarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de
transmisiuni pentru protecţia civilă, pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii;
c) asigură stabilitatea funcţionării permanente a staţiilor centrale şi locale de radio şi
televiziune şi a celorlalte mijloace de telecomunicaţii, în scopul înştiinţării şi alarmării
populaţiei, la declararea mobilizării, stării de război şi în caz de dezastre, precum şi a
legăturilor necesare pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă.
Art. 54
Ministerul Învăţământului exercită următoarele atribuţii:
a) stabileşte şi asigură din timp de pace, împreună cu autorităţile administraţiei publice,
măsurile privind organizarea şi funcţionarea învăţământului de toate gradele, în timp de
război;
b) întocmeşte, împreună cu Comandamentul protecţiei civile, planul şi tematica de
învăţământ pentru pregătirea elevilor şi studenţilor în domeniul protecţiei civile;
asigură personalul şi materialul didactic necesare acestor activităţi.
Art. 55
Consiliul Naţional al Audiovizualului, în exercitarea atribuţiilor sale legale, stabileşte norme
obligatorii referitoare la:
a) asigurarea informării populaţiei cu privire la cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de
protecţie civilă;
b) transmiterea semnalelor de prevenire a populaţiei despre pericolul atacului din aer, al
contaminării radioactive, chimice sau cu agenţi biologici şi a altor comunicate cu privire la
aplicarea măsurilor de protecţie civilă.
Art. 56
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului exercită următoarele atribuţii:
a) execută supravegherea meteorologică, hidrologică, de contaminare radioactivă, chimică
şi biologică şi a factorilor de mediu;
b) stabileşte zonele de risc, în caz de inundaţii şi de alte evenimente hidrotehnice şi
meteorologice periculoase;
c) asigură înştiinţarea organelor de protecţie civilă locale, a Comandamentului protecţiei
civile şi alarmarea populaţiei în aval de baraje sau alte lucrări hidrotehnice proprii;
d) stabileşte metode şi procedee de decontaminare a apei şi a altor factori de mediu,
precum şi norme admise pentru întrebuinţarea apei contaminate;
e) stabileşte norme de dotare, asigură, cu aparatura şi materialele necesare, reţeaua de
control şi de supraveghere a contaminării factorilor de mediu şi de pregătire a personalului
din subordine.
Art. 57
Societatea Naţională de Cruce Roşie din România exercită următoarele atribuţii:
a) asigură organizarea, încadrarea şi funcţionarea detaşamentelor sanitare şi posturilor de
prim ajutor, precum şi pregătirea surorilor de Cruce Roşie prin filialele de Cruce Roşie
judeţene, de sectoare şi a municipiului Bucureşti, în vederea participării acestora la
acţiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igienă
colectivă în caz de război sau de dezastre;
b) participă la realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi la
ajutorarea sinistraţilor;
c) participă la pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea
primului ajutor în caz de război sau de dezastre.
Secţiunea a 3-a: Atribuţiile specifice autorităţilor administraţiei publice
locale

Art. 58
Consiliul local exercită următoarele atribuţii:
a) aprobă structura organizatorică de protecţie civilă din localitate;
b) repartizează şi eşalonează fonduri pentru protecţia civilă, o dată cu aprobarea bugetului
local;
c) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de
protecţie civilă;
d) aprobă modalităţile de înştiinţare şi alarmare de protecţie civilă în localitate, cât şi
măsurile de protecţie individuală şi colectivă a populaţiei, a colectivităţilor de animale şi a
bunurilor materiale;
e) aprobă măsurile ce se propun de şeful protecţiei civile pentru înlăturarea urmărilor
dezastrelor sau ale atacurilor din aer.
Art. 59
Primarul exercită următoarele atribuţii:
a) conduce inspectoratul subordonat şi activitatea de protecţie civilă pe plan local;
b) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă din localitate;
c) numeşte în funcţie, cu avizul inspectoratului de protecţie civilă judeţean, al municipiului
Bucureşti sau ale sectoarelor acestuia, pe şeful inspectoratului de protecţie civilă;
stabileşte sediul inspectoratului de protecţie civilă şi locul punctului de comandă;
d) prevede în proiectul bugetului local fondurile necesare realizării lucrărilor de investiţii,
dotării punctelor de comandă şi adăposturilor, înzestrării cu tehnică şi materiale a
formaţiunilor de protecţie civilă, precum şi cele necesare realizării celorlalte măsuri de
protecţie civilă;
e) aprobă planurile operative şi de pregătire a formaţiunilor de protecţie civilă şi propune
consiliului local măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de înştiinţare şi alarmare,
întreţinerea fondului de adăpostire şi a materialelor de protecţie civilă;
f) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor catastrofelor, calamităţilor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele de specialitate ale statului.
În acest scop poate mobiliza şi populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din
localitate, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite;
g) participă la convocări de pregătire, exerciţii, aplicaţii şi la alte activităţi de protecţie
civilă organizate potrivit legii;
h) asigură aducerea la îndeplinire a măsurilor de protecţie civilă stabilite de şeful protecţiei
civile judeţene;
i) analizează şi informează periodic consiliul local despre stadiul realizării activităţilor de
protecţie civilă.
Art. 60
Consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin serviciile de
specialitate subordonate, exercită următoarele atribuţii:
a) asigură repartizarea, împreună cu direcţia generală a finanţelor publice şi controlului
financiar de stat judeţeană şi a municipiului Bucureşti, a fondurilor pentru realizarea
lucrărilor de investiţii, dotare şi desfăşurare a activităţilor protecţiei civile, în baza
proiectelor de buget ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;
b) gestionează, depozitează, întreţine şi asigură conservarea tehnicii, aparaturii şi
materialelor de protecţie civilă şi asigură spaţiile de depozitare pentru materialele
necesare la dezastre;
c) pune la dispoziţia inspectoratului de protecţie civilă judeţean, al municipiului Bucureşti
şi ale sectoarelor acestuia, precum şi formaţiunilor de protecţie civilă organizate de
acestea, logistica, aparatura şi materialele de protecţie civilă pentru instrucţie şi
intervenţie;
d) asigură localurile, organizează paza, prevenirea incendiilor şi securitatea depozitelor de
materiale, a punctelor de comandă şi a sediilor inspectoratelor de protecţie civilă
judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia.
Art. 61
Prefectul exercită următoarele atribuţii:
a) asigură şi controlează respectarea prevederilor legii protecţiei civile, prin inspectoratul
de protecţie civilă, la toate autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi la
agenţii economici de pe raza administrativ-teritorială;
b) propune structura organizatorică, planurile operative şi de pregătire pentru protecţia
civilă, elaborate de inspectoratul de protecţie civilă;
c) aprobă concepţia şi executarea aplicaţiilor, exerciţiilor de alarmare şi a altor activităţi
de instruire conduse de inspectoratul de protecţie civilă;
d) răspunde, în condiţiile stabilite de lege, de aducerea la îndeplinire a măsurilor de
înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului şi ale dezastrelor;
e) prezintă comisiei administrative proiecte de hotărâri cu privire la completarea
sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei
materiale şi a altor măsuri de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale;
f) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei din zonele de risc nuclear,
chimic, biologic sau în aval de barajele hidrotehnice;
g) aprobă lista agenţilor economici, instituţiilor publice din judeţ, respectiv din municipiul
Bucureşti, care asigură componenţa formaţiunilor de protecţie civilă la nivel administrativ-
teritorial.

Secţiunea a 4-a: Atribuţiile specifice instituţiilor publice şi agenţilor

economici

Art. 62
Instituţiile publice şi agenţii economici, care produc, prelucrează, manipulează,
depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice, substanţe radioactive sau
preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice, exercită şi următoarele
atribuţii specifice:
a) stabilesc măsurile de prevenire a unor accidente, zonele de risc şi gradul de pericol
pentru populaţie şi pentru mediu, măsurile de protecţie şi de intervenţie şi asigură
aparatura şi asistenţa tehnică de specialitate în zonele afectate;
b) stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale
proprii;
conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;
c) informează oportun inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al municipiului Bucureşti
şi ale sectoarelor acestuia despre intrarea în ţară, tranzitarea sau depozitarea unor
substanţe toxice sau radioactive;
d) organizează şi execută controlul contaminării radioactive, chimice şi biologice a
materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a
personalului, terenului, clădirilor şi utilajelor;
e) organizează şi asigură participarea la pregătirea de protecţie civilă a personalului
încadrat în comisii, a formaţiunilor de protecţie civilă şi a angajaţilor;
f) înştiinţează persoanele şi organismele cu atribuţii în domeniu despre pericolul producerii
dezastrului.
Art. 63
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici
vor lua măsuri pentru repartizarea şi asigurarea spaţiilor necesare activităţilor de protecţie
civilă.

Secţiunea a 5-a: Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor pentru realizarea

măsurilor de protecţie civilă

Art. 64
Pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă cetăţenii au următoarele obligaţii:
a) să participe la pregătirea pentru protecţia civilă, în scopul însuşirii cunoştinţelor şi
deprinderilor necesare înfăptuirii acestei activităţi;
b) să respecte regulile şi măsurile de protecţie împotriva factorilor distructivi ai armelor de
nimicire în masă, ai armelor convenţionale, mijloacelor incendiare şi dezastrelor;
c) să realizeze şi să întreţină adăposturile de interes colectiv sau să amenajeze spaţiile de
adăpostire din clădirile ori de pe terenul proprietate personală, potrivit legii;
d) să-şi asigure mijloace individuale de protecţie, trusă sanitară, rezervă de alimente şi
apă, alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la
executarea unor acţiuni de intervenţie;
e) să participe la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului, la
localizarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor;
f) să îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecţie civilă.
Art. 65
Cetăţenii care participă la acţiunile de protecţie civilă au următoarele drepturi:
a) beneficiază gratuit de asistenţă medicală, medicamente, spitalizare şi de pensia pentru
accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul şedinţelor de pregătire sau al participării la
acţiuni de intervenţie de protecţie civilă;
b) li se asigură mijloace de transport şi de protecţie pe timpul pregătirii sau desfăşurării
acţiunilor de intervenţie de protecţie civilă;
c) beneficiază gratuit de hrană şi de cazare pe timpul participării la acţiunile de limitare şi
înlăturare a efectelor atacurilor inamicului sau dezastrelor;
d) pot fi recompensaţi, prin acordarea de diplome, insigne sau alte însemne, bani sau
bunuri materiale, în cazul în care se evidenţiază în cadrul acţiunilor de protecţie civilă.

CAPITOLUL VII: Asigurarea materială şi financiară de protecţie civilă

Art. 66
Înzestrarea şi dotarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de război a
Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor judeţene, subunităţilor şi unităţilor
militare de protecţie civilă se asigură de Ministerul Apărării Naţionale pe baza normelor de
înzestrare aprobate de şeful protecţiei civile din România.
Art. 67
Dotarea cu bunuri materiale a inspectoratelor, comisiilor, formaţiunilor de protecţie civilă,
punctelor de comandă şi a populaţiei, în timp de pace şi de război, se realizează potrivit
normelor de înzestrare elaborate de Comandamentul protecţiei civile.
Art. 68
Coordonarea asigurării cu tehnică şi materiale specifice de protecţie civilă se execută de
către Comandamentul protecţiei civile, pe baza propunerilor autorităţilor administraţiei
publice şi a instituţiilor publice, precum şi ale agenţilor economici.
Contractarea şi aprovizionarea bunurilor materiale se asigură de către fiecare beneficiar,
contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare protecţiei civile pot fi asigurate
şi prin rechiziţii şi sponsorizări, potrivit legii.
Art. 69
Organele şi autorităţile administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici au
obligaţia de a satisface comenzile de materiale şi tehnică necesare protecţiei civile,
integral şi în termenele stabilite prin contracte, în timp de pace şi, cu prioritate, în timp de
război.
Art. 70
Finanţarea obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, la nivel naţional, pentru protecţia civilă,
se asigură de la bugetul de stat din fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli pentru
protecţia civilă".
Obiectivele de investiţii şi dezvoltare se stabilesc de către Guvern, la propunerea
Comandamentului protecţiei civile.
Art. 71
Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie civilă la nivel
naţional, judeţean, al municipiului Bucureşti şi al sectoarelor acestuia, oraşelor şi
comunelor se asigură din bugetul de stat şi bugetele locale, după caz, din capitolul
"Cheltuieli pentru protecţia civilă", precum şi din alte fonduri legal constituite pe baza
planurilor de dotare şi cheltuieli, întocmite şi aprobate în acest sens.
Obiectivele şi fondurile băneşti propuse se avizează de Comandamentul protecţiei civile
pentru a fi puse de acord cu strategia programelor de dezvoltare în teritoriu.
Fundamentarea cifrelor de plan se realizează de comun acord cu comisiile de protecţie
civilă, care urmăresc şi controlează modul de cheltuire a fondurilor alocate.
Art. 72. - Fondurile băneşti necesare realizării măsurilor de protecţie civilă la instituţiile
publice şi la agenţii economici se asigură din bugetele şi resursele proprii sau din alte
fonduri legal constituite.
Art. 73. - Materialele didactice necesare pentru protecţia civilă, ca: filme, diafilme, planşe,
manuale, broşuri, pliante şi altele se realizează şi se asigură, contra cost, de Ministerul
Apărării Naţionale şi se difuzează autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi
agenţilor economici.
Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici, cu acordul
Comandamentului protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilă pot realiza materiale
de popularizare de protecţie civilă, emisiuni radio şi de televiziune, ca şi alte activităţi.
Materialele pentru marcarea focului, necesare pregătirii prin aplicaţii şi exerciţii, se
asigură, fără plată, de Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 74
Pe timpul pregătirii de protecţie civilă, al cursurilor sau convocărilor cu scoatere din
producţie, al exerciţiilor, aplicaţiilor şi al altor forme de instruire pentru protecţia civilă,
participanţii primesc salariul, drepturile băneşti de transport şi de cazare de la unităţile în
care sunt încadraţi, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor contractului colectiv de
muncă.
Art. 75
Personalul inspectoratelor, al comisiilor şi formaţiunilor de protecţie civilă, pe timpul
intervenţiei, aplicaţiilor sau al activităţilor de pregătire, poartă uniforme cu însemnele
protecţiei civile, iar contravaloarea uniformelor se suportă de autorităţile administraţiei
publice, instituţiile publice şi agenţii economici. Modelul uniformelor cât şi portul acestora
se stabilesc prin instrucţiunile aprobate de Ministerul Apărării Naţionale. Autovehiculele
destinate protecţiei civile poartă însemne distincte şi se dotează cu mijloace tehnice
necesare pentru legături şi avertizare.
Art. 76
Depozitarea, întreţinerea, repararea şi evidenţa bunurilor de protecţie civilă, precum şi
durata de folosinţă a acestora se stabilesc potrivit normelor tehnice elaborate de
Comandamentul protecţiei civile.
Art. 77
Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilă judeţene, al
municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia ţin evidenţa statistică a bunurilor din
înzestrarea formaţiunilor de protecţie civilă şi controlează existenţa, calitatea, starea de
întreţinere şi folosirea acestora.

CAPITOLUL VIII: Sancţiuni

Art. 78
Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în
astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) refuzul de a organiza, înzestra şi instrui formaţiunile de protecţie civilă, conform art. 44
alin. 1 lit. a), k), m) şi o); art. 58 lit. a); art. 59 lit. b), d), e), g); art. 60 lit. a), c), d);
art. 61 lit. b) şi g); art. 62 lit. e) şi art. 69;
b) neanunţarea autorităţilor în drept despre producerea dezastrelor, conform art. 37 alin.
2; art. 44 alin. 1 lit. c); art. 48 lit. e); art. 56 lit. c) şi art. 62 lit. c) şi f);
c) neanunţarea de îndată a descoperirii muniţiilor rămase neexplodate şi neasigurarea
condiţiilor de asanare şi distrugere a muniţiei de către unităţile specializate, conform art.
41 şi art. 42;
d) folosirea mijloacelor şi sistemelor de transmisiuni-alarmare, a tehnicii, aparaturii,
materialelor şi echipamentelor de protecţie civilă în alte scopuri decât cele pentru care
sunt destinate; deteriorarea şi neasigurarea menţinerii în permanentă stare de funcţionare
a acestora, conform art. 29 alin. 2; art. 35 şi art. 53 lit. b);
e) neîntreţinerea mijloacelor de transmisiuni-alarmare a punctelor de comandă şi a
spaţiilor de adăpostire, precum şi a tehnicii destinate protecţiei civile, conform art. 48 lit.
j); art. 53 lit. c); art. 58 lit. c); art. 60 lit. b) şi art. 64 lit. c);
f) refuzul de a îndeplini măsurile de prevenire şi protecţie a oamenilor, mediului şi
bunurilor materiale, de a participa la pregătirea de protecţie civilă sau la acţiuni de
intervenţie, conform art. 21; art. 48 lit. a) şi i); art. 49 lit. a), c), d) şi e); art. 50 lit. b) şi
e); art. 51 lit. a) şi e); art. 59 lit. f); art. 61 lit. f); art. 62 lit. d) şi art. 64 lit. a) şi e);
g) neîntocmirea documentelor operative de planificare, organizare, înzestrare şi
conducere, specifice protecţiei civile, conform art. 39; art. 44 alin. 1 lit. e), g) şi h) şi art.
62 lit. b);
h) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-şi exercita atribuţiile,
conform art. 10;
i) eliberarea autorizaţiilor de construcţii civile, fără avizul organelor militare prevăzute în
lege, conform art. 33.
Art. 79
Contravenţiile prevăzute la art. 78 se sancţionează, după cum urmează:
a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit. c),
g) şi h);
b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit.
a) şi i);
c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit.
b) şi d);
d) cu amendă de la 3.000.000 lei la 4.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit.
e);
e) cu amendă de la 4.000.000 lei la 5.000.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 78 lit.
f).
Art. 80
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către şeful protecţiei civile de
la autorităţile administraţiei publice, precum şi de către persoanele cu atribuţii de control,
împuternicite de comandantul Comandamentului protecţiei civile.
 Art. 81
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii,
contravenientul poate face plângere la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 82
Regimul contravenţiilor din prezenta lege se completează şi se actualizează în mod
corespunzător cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor.

CAPITOLUL IX: Dispoziţii finale

Art. 83
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 2/1978 privind apărarea
civilă în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 24 din 27 martie
1978, Decretul nr. 430/1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă, publicat în
Buletinul Oficial nr. 103 din 15 noiembrie 1978, Hotărârea Guvernului nr. 531/1992
privind realizarea unor măsuri de apărare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 22 septembrie 1992, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI

prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

 
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 241 din data de 3 octombrie 1996
 

Norma din 2 decembrie 2003 (Norma din 2003)

privind avizarea pe linie de protectie civila a

documentatiilor de investitii in constructii
Publicat in Monitorul Oficial 887 din 12 decembrie 2003 (M. Of. 887/2003)

   Art. 1. - Potrivit prevederilor art. 33 din Legea protectiei civile nr. 106/1996, cu modificarile
ulterioare, Comandamentul Protectiei Civile, inspectoratele de protectie civila judetene si al
municipiului Bucuresti sunt obligate sa elibereze avize de specialitate in vederea emiterii
acordului unic, in baza caruia sunt emise autorizatiile de construire, conform legii.
   Art. 2. - Avizul de specialitate pentru documentatiile de investitii in constructii, in intelesul
Legii nr. 106/1996, cu modificarile ulterioare, se acorda de catre personalul din cadrul
Comandamentului Protectiei Civile, al inspectoratelor de protectie civila judetene si al
municipiului Bucuresti, imputernicit prin ordin de zi pe unitate in acest sens si potrivit
atributiilor de serviciu.
   Art. 3. - Personalul prevazut la art. 2, care acorda avizul de specialitate, este atestat din punct
de vedere tehnic de Comandamentul Protectiei Civile, care organizeaza in acest scop, anual si ori
de cate ori este cazul, convocari de instruire si verificare.
   Art. 4. -
(1) Criteriul general de stabilire a obligativitatii de a executa un adapost de protectie civila
este cel prevazut la art. 33 alin. 1 din Legea nr. 106/1996, cu modificarile ulterioare, iar
cheltuielile pentru realizarea adapostului de protectie civila sa nu depaseasca 5% din
valoarea de constructii-montaj a investitiei.
   (2) In aplicarea prevederilor alin. (1) se avizeaza, fara obligativitatea de a se prevedea
adapost de protectie civila, urmatoarele obiective de investitii in constructii:
   a) cladirile cu destinatie de locuit fara subsol, cu una sau mai multe unitati
locative/apartamente si dependinte aferente acestora (anexe gospodaresti, boxe, pivnite
etc., legate si/sau nelegate structural de cladire), cu garaje legate structural de acestea (la
nivelul parterului sau la demisol), dupa caz, cu suprafata construita desfasurata a fiecarei
unitati de locuit de pana la 600 m2;
   b) cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit, cu suprafata construita desfasurata mai mica
de 600 m2;
   c) statiile PECO si constructiile aferente acestora, aflate la o distanta mai mica de 50 m de
rezervoarele de combustibil;
   d) lacasele de cult, indiferent de suprafata construita desfasurata a acestora;
   e) caile de circulatie, aerodromurile, bazele sportive si lucrarile de geniu civil aferente
acestora;
   f) retelele de transport si distributie a energiei electrice, precum si statiile de transformare, cu
instalatiile si constructiile aferente;
   g) retelele de transport si distributie a apei si retelele de canalizare, inclusiv statiile de captare
si de tratare a apei, statiile de epurare a apelor uzate, cu instalatiile si constructiile aferente;
   h) retelele de transport si distributie a gazelor naturale, inclusiv statiile si posturile de masurare
si reglare a gazelor, cu instalatiile si constructiile aferente;
   i) retelele de termoficare, inclusiv statiile si punctele termice, cu instalatiile si constructiile
aferente;
   j) retelele de telecomunicatii, inclusiv racordurile aferente;
   k) constructiile cu structura din lemn si pamant, indiferent de destinatia acestora;
   l) constructii si amenajari hidrotehnice a caror exploatare nu necesita prezenta permanenta a
personalului specializat;
   m) halele de productie si/sau de depozitare a materialelor explozive, toxice, usor inflamabile
care, in caz de avariere sau de incendiu, ar periclita viata celor adapostiti;
   n) extinderea, reabilitarea si/sau modernizarea unor constructii care nu sunt dotate cu
adaposturi de protectie civila, daca suprafata construita desfasurata, adaugata prin constructii noi,
este mai mica de 600 m2;
   o) constructii si lucrari cu caracter provizoriu;
   p) constructii la care cheltuielile aferente lucrarilor de amenajare a adaposturilor de protectie
civila (stabilite prin evaluarea lucrarilor necesare conform Normelor tehnice privind proiectarea
si executarea adaposturilor de protectie civila si potrivit prezentelor norme depasesc 5% din
valoarea lucrarilor de constructii-montaj a investitiei.
   Art. 5. - Emiterea de autorizatii de construire fara avizul Comandamentului Protectiei Civile, al
inspectoratelor de protectie civila judetene sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, contravine
prevederilor art. 33 din Legea nr. 106/1996, cu modificarile ulterioare, si se sanctioneaza potrivit
art. 78 lit. i), coroborat cu prevederile art. 79 lit. b) din aceeasi lege.
   Art. 6. - Avizul de protectie civila se solicita in scris, avizatorul avand obligatia sa comunice
solicitantului, la data prezentarii documentatiei pentru verificare, cuantumul taxei de avizare
stabilit in conformitate cu prevederile art. 33 alin. 2 din Legea nr. 106/1996, cu modificarile
ulterioare.
   Art. 7. - In vederea obtinerii avizului de specialitate, solicitantul va prezenta obligatoriu, in
copie, urmatoarele documente:
   a) certificat de urbanism;
   b) plan de situatie si de incadrare in zona, anexa la certificatul de urbanism, vizat spre
neschimbare de catre serviciul de urbanism al emitentului autorizatiei de construire;
   c) plan de arhitectura al celui mai de jos nivel (din subsol, demisol sau parter, dupa caz), in
doua exemplare;
   d) plan cu sectiunea prin care se intersecteaza in mod obligatoriu cel mai de jos nivel al
constructiei/adapostului*), in doua exemplare;
   e) memoriu tehnic general**);
   f) memoriu tehnic de specialitate, inclusiv schema instalatiei de filtroventilatie si schema
instalatiei electrice din adapost**);
   g) fisa tehnica in vederea emiterii acordului unic (intocmita potrivit formularului-model F8.3
din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin
Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.943/2001, cu modificarile
ulterioare.
   ___________
   *)Unde este cazul.
   **)Memoriul tehnic general poate include si date din memoriul de specialitate de protectie
civila, atunci cand este cazul; cele doua memorii pot fi comasate.

   Art. 8. - Pentru aplicarea unitara a prezentelor norme de avizare se vor respecta urmatoarele:
   a) prin spatiu de adapostire se intelege suprafata si volumul camerelor destinate efectiv acestui
scop; nu se includ spatiile tehnice, spatiile de acces si iesirile de salvare aferente adapostului;
   b) la verificarea dimensionarii suprafetelor si volumelor spatiilor (camerelor) de adapostire se
va tine seama, cumulativ, de urmatoarele cerinte:
   b.1) suprafata minimala alocata: 1 m2/persoana;
   b.2) volum minim alocat: 2,5 m3/persoana;
   c) spatiul minim pentru un adapost de protectie civila trebuie sa asigure adapostirea a 9
persoane (suprafata = 9 m2, volumul = 22,5 m3).
   d) avizul se inscrie pe original si cel putin o copie, din urmatoarele piese desenate:
   d.1) plan de arhitectura al subsolului/adapostului;
   d.2) plan de arhitectura parter, la constructiile fara subsol;
   d.3) plan cu sectiunea prin care se intersecteaza in mod obligatoriu cel mai de jos nivel al
constructiei/adapostului;
   d.4) schema instalatiei de filtroventilatie din adapost, unde este cazul;
   d.5) schema instalatiei electrice a adapostului;
   e) avizul va avea continutul si forma urmatoare si va purta stampila unitatii emitente in partea
dreapta jos:
   
+------------------------------------------+
|INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA ........|
+------------+
|AVIZ Nr. .................................| | Stampila
|
|Ziua ........ Luna .......... Anul .......| | unitatii*)
|
|Semnatura ................................|
+------------+
+------------------------------------------+
   *)Stampila unitatii se poate realiza si sub forma dreptunghiulara, care se va confectiona prin
grija inspectoratului de protectie civila judetean sau al municipiului Bucuresti, prin care se
acorda avizul.
   f) memoriul tehnic de specialitate va cuprinde, in mod obligatoriu, urmatoarele date:
   f.1.) date generale despre adapost, daca este cazul (necesar personal de adapostit, echipare cu
instalatii, utilaje si tamplarie, grupuri sanitare, descriere accese, grosimi pereti si placa, sistem de
armare, pardoseli, finisaje, racorduri, incalzire etc.);
   f.2) in determinarea valorii de constructii-montaj adaugate investitiei, in ipoteza in care se
prevede adapost de protectie civila, si a valorii procentuale a lucrarilor de constructii-montaj ale
adapostului fata de valoarea lucrarilor de constructii-montaj a investitiei, se va tine seama de
urmatoarele:
   f.2.1) evaluarea lucrarilor de constructii-montaj ale investitiei si, respectiv, ale adapostului se
va efectua pe baza de deviz, la pretul de achizitie a materialelor de constructii la data respectiva,
pe total investitie sau pe metru patrat de suprafata construita desfasurata. In evaluarea lucrarilor
de constructii-montaj ale investitiei nu se iau in calcul lucrarile aferente obiectelor de investitii
pentru care, potrivit art. 4 alin. (2), nu se prevede realizarea de adaposturi de protectie civila;
   f.2.2) instalatiile de filtroventilatie fac parte din instalatiile cu care sunt echipate adaposturile
de protectie civila cu capacitate de adapostire a peste 50 de persoane; aceste instalatii intra in
calculul valorii lucrarilor aferente adapostului numai cu valoarea lucrarilor de constructii-montaj
(valoarea de procurare a echipamentelor acestei instalatii nu se cuprinde in calcul).
   Art. 9. -
(1) Verificarea documentatiei si eliberarea avizelor se executa in maximum 15 zile de la data
inregistrarii cererii si/sau depunerii documentatiei.
   (2) Termenul de eliberare a avizelor prevazut la alin. (1) se prelungeste in cazul inregistrarii
unor contestatii din partea solicitantilor avizului, dar nu mai mult de 5 zile. Analiza si
solutionarea contestatiilor se fac de catre Comandamentul Protectiei Civile, in conditiile legii.
   (3) Pentru obiectivele de investitii avizate cu obligativitatea executarii de spatii de adapostire
se retine de catre cel care a acordat avizul: cate un exemplar, in copie, al documentelor prevazute
la art. 8 lit. d), al certificatului de urbanism si al memoriului tehnic de specialitate sau al
memoriului tehnic general (in cazul cand cele doua memorii tehnice sunt comasate).
   (4) Pentru obiectivele de investitii la care nu se justifica obligatia de a se proiecta si executa
adaposturi de protectie civila, potrivit legii si prezentelor norme, se va retine de catre cel care a
acordat avizul cate un exemplar, in copie, al certificatului de urbanism si al memoriului tehnic de
specialitate sau al memoriului tehnic general (in cazul cand cele doua memorii tehnice sunt
comasate).
   (5) Obiectivele de investitii avizate se inregistreaza, de catre persoana care acorda avizul, intr-
un registru special intocmit in acest sens, care trebuie sa cuprinda:
   a) numarul curent (numarul avizului);
   b) data primirii documentatiei spre avizare;
   c) data eliberarii avizului;
   d) numele si prenumele solicitantului (din certificatul de urbanism);
   e) destinatia constructiei;
   f) adresa completa a noii constructii;
   g) datele tehnice ale constructiei (inaltimea, numarul de niveluri, numarul de unitati
locative/apartamente si/sau de spatii cu alta destinatie decat cea locativa, suprafata construita la
sol, suprafata construita desfasurata, tip de structura, numar de salariati pe schimb de lucru si,
dupa caz, numar de locatari permanenti);
   h) suprafata si capacitatea adapostului si dotarea cu instalatii si utilaje (daca este cazul);
   i) proiectantul, persoana fizica sau juridica (adresa, seful de proiect si numarul de telefon);
   j) numele si prenumele celui care a eliberat avizul;
   k) numarul si data chitantei, precum si suma platita pentru eliberarea avizului.
   (6) Documentele avizate, impreuna cu fisa tehnica, se vor elibera dupa ce solicitantul prezinta
chitanta de plata a taxei aferente avizarii.
   Art. 10. - Avizatorul, in colaborare cu serviciile de urbanism ale emitentului autorizatiei de
construire, va urmari periodic respectarea documentatiei avizate pe timpul executiei si va solicita
investitorului participarea la receptia la terminarea lucrarilor si la receptia finala pentru
obiectivele de investitii la care este prevazuta, prin autorizatia de construire, amenajarea de
adaposturi pentru aparare civila.
   Art. 11. -
(1) Pentru obiectivele de investitii in constructii de interes national sau de complexitate mare,
analizarea si avizarea documentatiilor pe linie de protectie civila se executa prin serviciul
specializat al Comandamentului Protectiei Civile.
   (2) Obiectivele de investitii, la care documentatia va fi analizata si avizata de serviciul
specializat al Comandamentului Protectiei Civile, sunt:
   a) sediile autoritatilor administratiei publice centrale si locale;
   b) sediile centrale si locale ale bancilor de stat sau private;
   c) sediile centrale si locale ale companiilor nationale si regiilor autonome;
   d) sediile posturilor si companiilor de telefonie fixa si mobila;
   e) sediile centrale si locale ale posturilor si companiilor de radio-televiziune;
   f) spitale, sanatorii si alte asezaminte de sanatate publica similare;
   g) asezamintele social-culturale cu activitate permanenta si cu mai mult de 150 de locuri in
sali, dupa caz;
   h) statiile de cale ferata si de metrou;
   i) cladirile administrative ale autogarilor si aeroporturilor;
   j) constructii si amenajari hidroenergetice a caror exploatare necesita prezenta permanenta a
personalului specializat;
   k) parcarile si garajele supraterane si/sau subterane cu mai mult de 10 locuri;
   l) depozite subterane;
   m) ansambluri de locuinte noi, cu mai mult de 50 de unitati locative;
   n) obiective de investitii amplasate pe teritoriul a doua sau mai multe judete sau al judetului
Ilfov si municipiului Bucuresti;
   o) alte obiective de investitii pentru care investitorii solicita direct avizul Comandamentului
Protectiei Civile sau pentru care exista contestatii cu privire la eliberarea avizului de specialitate
de catre inspectoratele de protectie civila judetene sau al municipiului Bucuresti.
   (3) Pentru obiectivele de investitii prevazute la alin. (2), avizate de serviciul specializat al
Comandamentului Protectiei Civile, documentele avizate, impreuna cu fisa tehnica, se vor
elibera dupa ce solicitantul prezinta chitanta de plata a taxei locale aferente avizarii; plata taxei
de avizare se face in contul stabilit de autoritatile administratiei publice locale din unitatile
administrativ-teritoriale in care sunt amplasate obiectivele de investitii avizate.
   (4) Avizele acordate de Comandamentul Protectiei Civile se transmit spre stiinta, dupa caz,
inspectoratelor de protectie civila judetene si al municipiului Bucuresti, in vederea luarii in
evidenta si urmaririi noilor capacitati de adapostire pentru protectie civila din teritoriu. Pentru
obiectivele de investitii prevazute la alin. (2) lit. n) Comandamentul Protectiei Civile va stabili si
va transmite, dupa caz, capacitatile de adapostire pentru protectie civila care se preiau in evidenta
si se urmaresc de catre fiecare inspectorat de protectie civila din unitatile administrativ-teritoriale
in care este amplasat obiectivul de investitie.