1

COMPLETĂRI SUB. II/1

I. MUŞCHII SPATELUI
După originea originea embriologică, topografie şi acţiune, se împart în:
- muşchi migraţi ai spatelui, care:
o embriologic - Se dezvoltă din mezodermul hipaxial situat la rădăcina membrului superior, dorsal. Mezodermul
hipaxial se extinde dorsal şi stabileşte conexiuni cu coastele şi coloana vertebrală, dar păstrează inervaţie din ramurile
ventrale ale nervilor spinali
o topografic - Sunt situaţi în planul muscular superficial şi, deşi se găsesc la nivelul spatelui, prin acţiune şi inervaţie
aparţin membrelor superioare, pe care le leagă de torace
o funcţional – Acţionează asupra centurii scapulare (mm vertebroscapulari – trapezul, romboizii şi ridicătorul scapulei)
şi articulaţiei umărului (mm vertebrohumerali – latissimus dorsi), dar au şi acţiune respiratorie accesorie (mm dinţaţi
posteriori)
o sunt reprezentaţi de mm: trapez, romboizi, mare şi mic, ridicător al scapulei, latissimus dorsi şi dinţaţii posteriori,
superior şi inferior
o sunt vascularizaţi de rr din artera suprascapulară şi din arterele intercostale posterioare şi inervaţi de
ramurile ventrale ale nervilor spinali (rr din plexurile cervical şi brahial)
- muschi intrinseci ai spatelui:
o embriologic – Se dezvoltă din mezodermul epaxial ce migrează dorsal şi păstrează dispoziţia metamerică, iar
inervaţia lor provine din ramurile ventrale ale nervilor spinali toracali, nervii intercostali.
o topografic – sunt mm proprii ai spatelui şi sunt situaţi profund
o funcţional – acţionează pe coloana vertebrală, producând extensia (mm erectori spinali), înclinarea laterală şi rotaţia
coloanei vertebrale
o din punctul de vedere al originii şi inserţiei, sunt împărţiţi în patru sisteme: intertransversar, interspinos,
spino-transversar şi transverso-spinos
o sunt vascularizaţi de rr din arterele intercostale posterioare şi inervaţi de ramurile dorsale ale nervilor spinali
 2

Tabelul 1. Grupul superficial al muşchilor spatelui

Muşchi Origine Inserţie Inervaţie Acţiune
Trapez Linia nucală Treimea laterală a Motorie – Intervine în bascularea scapulei când se realizează
superioară, claviculei, nervul accesor abducţia humerusului peste 900
protuberanţa acromion, spina (XI) Fibrele superioare ridică, cele mijlocii realizează
occipitală externă, scapulei Proprioceptivă adducţia, iar cele inferioare coboară scapula
ligamentul nucal, – din nervul m
procesele spinoase trapez (C3-
C VII-T XII C4), din
plexul cervical
Latissimus Procesele spinoase Şanţul Nervul Extensia, adducţia şi rotaţia medială a humerusului
dorsi T VII-L V şi sacru, intertubercular al toracodorsal Participă la delimitarea trigonului lombar Petit
creasta iliacă, humerusului C6-C8
coastele X-XII
Ridicător al Procesele Unghiul superior al Nervul dorsal Ridică scapula
scapulei transverse C I-C IV scapulei al scapulei
C4-C5 şi
ramuri din
plexul cervical
(nervii C3-C4)
Romboid Procesele spinoase Marginea medială a Nervul dorsal Realizează adducţia şi ridicarea scapulei
mare T II-T V scapulei, între spina al scapulei
scapulei şi unghiul C4-C5
inferior
Romboid mic Porţiunea Marginea medială a Nervul dorsal Realizează adducţia şi ridicarea scapulei
inferioară aa scapulei, în dreptul al scapulei
ligamentului nucal spinei scapulei C4-C5
şi procesele
spinoase C VII-T I
 3

Tabelul 2 Grupul muscular intermediar (respirator) al muşchilor spatelui

Muşchi Origine Inserţie Inervaţie Acţiune
Dinţat postero- ligamentul nucal, Marginea superioară a Ramurile anterioare ale Ridică coastele II-V
superior procesele coastelor II-V, lateral de nervilor spinali toracali
spinoase C VII- unghiul lor T2-T5
T III şi
ligamentul
supraspinos
Dinţat postero- Procesele Marginea inferioară a Ramurile anterioare ale Coboară coastele IX-XII şi
inferior spinoase T XI- coastelor IX-XII, lateral nervilor spinali toracali împiedică ridicarea lor când se
L III şi de unghiul lor T9-T12 contractă diafragma
ligamentul Participă la delimitarea:
supraspinos - trigonului Lesghaft
- tetragonului Grynfeldt
- pentagonului Krause
 4

Implicaţii clinice

►Recunoaşterea paraliziei mm trapez şi mare dorsal

Examenul m trapez: pacientul este invitat să îndepărteze braţele de torace şi să flecteze dorsal capul, examinatorul
opunându-se flexiei capului. Se apreciază contracţia trapezului prin apariţia “corzii trapezului” (proeminenţa marginii supero-
laterale a muşchiului).

În paralizia muşchiului trapez (lezarea nucleului spinal, a rădăcinii spinale sau a ramurii externe a nervului
accesor):
 omoplatul este deplasat inferior şi lateral (sub acţiunea m dinţat anterior) iar articulatia acromioclaviculară devine
evidentă (fig. 1. a.)
 umărul este căzut “în epolet” (fig. 1. b şi c.)
 este limitată mişcarea de ridicare a umărului şi abucţia braţului peste 900
 marginea superioară a trapezului este ştearsă; muşchiul este hipoton, atrofiat

a b. c
Fig. 1. Paralizia m trapez
 5

Examenul m mare dorsal: pacientul este invitat să apropie braţul de torace (din poziţia primară de abducţie de 900),
examinatorul opunându-se adducţiei. Se apreciază, prin palpare, contracţia m latissimus dorsi prin apariţia “corzii marelui dorsal”
(proeminenţa marginii inferioare a muşchiului).

Paralizia m mare dorsal apare în leziuni ale nervului toracodorsal (de ex. lezarea nervului în intervenţii
chirurgicale în axilă- evidare ganglionară largă).
Datorită faptului că acţiunile m latissimus dorsi sunt comune cu cele ale altor mm, paralizarea sa nu dă deficite motorii evidente
în repaus, fiind diagnosticată doar prin:
 limitarea adducţiei braţului, când braţul se află în abducţie de 900 şi examinatorul se opune mişcării
 hipotonia/atrofia muşchiului, cu ştergerea reliefului muscular caracteristic.

M mare dorsal poate fi utilizat la reconstrucţia mamelei

Reconstrucţia mamară este intervenţia chirurgicală de refacere a unui sân după mastectomie (extirparea totală a unui sân),
sectorectomie (extirparea parţiala de ţesut mamar), traumatisme, arsuri sau anomalii congenitale. Constituie alternativa oferită de
chirurgia plastică şi reconstructivă pentru compensarea pierderii fizice şi atenuarea discomfortului psihic al pacientelor.
Prin reconstrucţie se încearcă înlocuirea ţesutului mamar pierdut şi refacerea formei, poziţiei, volumului şi consistenţei sânului,
pe cât posibil similare celui sănătos. De asemenea, se urmăreşte şi complexului areolopapilar (cel mai frecvent prin tatuaj).

Fig. 2. Reconstructia prin lambou prelevat din marele dorsal