Procedee microscopice de investigare celulară prin folosirea anticorpilor
Definiţia noţiunii de anticorp
ANTICÓRP s. m. proteină specifică elaborată de organism ca răspuns la pătrunderea unui antigen. (< fr. anticorps) (DEX) N.B. Prin antigen înţelegem orice proteină străină de organismul care produce anticorpul. imunoglobulină, în forma literei “Y”, produsă de limfocitele B, folosită de sistemul imun pentru identificarea și neutralizarea particulelor străine. Interacționează specific cu o secvență de aminoacizi (EPITOP) din structura unei proteine (ANTIGEN) Fiecare braț al anticorpului conține un paratop, care este specific pentru un singur epitop. Structura generală a anticorpilor 1. Regiunea Fab 2. Regiunea Fc 3. Lanț greu 4. Lanțurile ușoare 5. Paratop 6. Regiune balama Metode de utilizare a anticorpilor în microscopie • Imunomarcare pentru microscopia optică – Imunohistochimia – Imunofluorescența • Imunomarcare pentru microscopia electronică – Imuno-electrono-microscopia Metode de imunomarcare pentru microscopie • Metoda directă(anticorp primar marcat) • Metoda indirectă(anticorp primar nativ și anticorp secundar marcat) Imunomarcarea Reprezintă totalitatea tehnicilor care folosesc anticorpi pentru localizarea antigenelor corespunzătoare – pe secțiuni tisulare • Criosecțiuni • Secțiuni la parafină – pe celule în cultură • Face posibilă vizualizarea distribuției și localizării componentelor celulare în microscopie optică Principiul metodei: • Recunoașterea specifică a unui antigen (Ag) de către un un anticorp (Ac) • Ac sunt purificați din serul animalelor de laborator • Ac vor fi cuplați cu un sistem de detecție – ENZIMĂ căreia i se furnizează un SUBSTRAT care va fi transformat într-un compus colorat (IMUNOHISTOCHIMIE) • Vizualizare în microscopie optică, cu lumină directă – MOLECULE FLUORESCENTE (IMUNOFLUORESCENȚĂ) • Vizualizare în microscopie de fluorescență Imunohistochimia Enzima Substrat Culoare Proxidaza de hrean Horseradish 3,3'-diaminobenzidină (DAB) Brun-negru peroxidase (HRP) Forfataza alcalină Combinație de clorură de Negru – violet Alkaline phosphatase (AP) tetrazoliu (nitro blue tetrazolium chloride NBT) și 5-bromo-4- cloro-3-indolil-fosfat (BCIP) Ce structuri celulare pot fi marcate ? • Structuri membranare • Organite celulare • Componente nucleare Fluorescenta O variantă de luminiscență O moleculă capabilă de fluorescenţă (fluorofor, sau fluorocrom) excitată cu lumină de o anumită lungime de undă, va emite o radiație electomagnetică cu o lungime de undă superioară, în spectrul vizibil Parametrii: – Spectru de absorbție/excitație – Spectru de emisie – Intensitate – Durată Imuno-electrono microscopia Date generale: • Metoda a fost introdusă pentru prima oară în 1971 de către Faulk & Taylor • Folosește anticorpi adsorbiţi pe particule de aur (5-30 nm) • După caracteristicile anticorpului primar şi structura celulară căreia se adresează marcarea se poate realiza: – pre-includere – post-includere • Metoda mai scumpă și mai laborioasă Scop: • Cea mai bună metodă pentru detectarea și localizarea proteinelor în diferite compartimente celulare datorită puterilor de mărire și de rezoluție superioare.