Hemoproteinele

Proteine conjugate care conțin în structura lor o grupare prostetică = HEM legată de o parte proteică
Ex: mioglobina (Mb), hemoglobina (Hb), citocromii, peroxidaze, catalaze
HEMUL B = hemul din Mb și Hb este format din Fe2+ legat coordinativ de protoporfirina IX
Protoporfirina IX = un compus cu structură macrociclică, format din 4 nuclee pirolice, unite 2 câte 2
prin punți metinice,cu caracter aromatic (conferă culoarea roșie sângelui) și care are în pozițiile 1-8
următorii substituenți:
1,3,5,8 -CH3 (metil, M)
2,4 -CH=CH2 (vinil, V) Hem
6,7 –CH2-CH2-COOH (propionil, P)

Hem
 Se află într-o cavitate hidrofobă a lanțului
proteic; aceasta protejează Fe2+ din hem
de oxidare la Fe3+
 Fe2+ se leagă de protoporfirină prin cei 4
atomi de azot ai porfirinei, de un rest de
His= histidina proximală (F8) și de O2
(atunci când este prezent; aflat în
apropierea unui alt rest de His = histidina
distală (E7)
 Fe este pentacoordinat în absența
oxigenului și hexacoordinativ atunci când este prezent

Mioglobina
• Prezentă în inimă, mușchi scheletici
• Rol în depozitarea și dispersarea oxigenului la nivel tisular
• Fixează reversibil o moleculă de oxigen
• Formată din:
• Hem
• Globină - 153 aa, 75% structură a-helix (8 regiuni helicoidale notate A, B….H
separate de regiuni ne-elicoidale);
- structură extrem de compactă;
- la interiorul moleculei numai aa nepolari, excepție 2 resturi de His- His
proximală și His distală.
• Mb(Fe3+) = metmioglobină, nu poate lega oxigenul; în locul lui avem o moleculă de apă
• Oxigenarea și eliberarea acestuia se face fără modificarea valenței fierului
• Și alte molecule mici se pot lega la fier: CO, NO, H2S cu afinitate mult mai mare decât a
oxigenului, fiind de aceea foarte toxici

Curba de oxigenare a mioglobinei

• Este un arc de hiperbolă
• p50 = 1 torr (1 mm Hg; 760 torr = 1 atm) este presiunea la care Mb se saturează în proporție de
50% cu oxigen
Hemoglobina:
• 34% din greutatea unui eritrocit; 280 mil de molecule de Hb
• Proteină tetramerică – 2 tipuri de lanțuri, fiecare conținând un hem; activitatea de transport
a oxigenului se manifestă la nivelul tetramerului
• HbA1 – lanț a = 141 aa și lanț b = 146 aa, cu structuri asemănătoare Mb
• Rol – transportă 4 molecule de oxigen de la plămân la țesuturi și CO 2 și protoni de la țesuturi
la plămâni ( pentru 4 O2 eliberați în țesut Hb leagă câte 2 H+)

Curba de oxigenare a hemoglobinei

• Este o sigmoidă
• p50 = 26 torr
• Legarea oxigenului se face prin
cooperativitate
• Perutz a asimilat hemoglobinei proprietățile
enzimelor alosterice numind-o proteină
alosterică
• Poate exista în 2 forme:
• T (tensionată) – afinitate mică pentru
O2
• R (relaxată) – afinitate mare pentru
O2
• Starea tensionată este caracterizată
de:
• Fe2+ se află deasupra planului
hemului cu 0,6 Å
• Între cele două lanțuri b se află o moleculă de 2,3 BPG (2,3-bisfosfoglicerat)
• Între cele 4 lanțuri există 8 legături ionice

Fierul deasupra planului hemului

Legături ionice între cele 4 lanțuri 2,3-bisfosfoglicerat între cele 2 lanțuri b

Hemoglobina –înainte și după legarea primei molecule de O 2

• Rotirea cu 15⁰ a unui dimer a-b

• Consecința = expulzarea 2,3-BPG

• 15% sub formă de

carbamați
• Forma T are afinitate
mai mare decât forma R
pentru legarea CO2
• Se leagă la grupările –
NH2 terminale ale
lanțurilor din Hb

• 85% sub formă de ion bicarbonat (HCO3-) obținut în reacția catalizată de anhidraza carbonică
 Transportul CO2, O2 și protoni

Factori care influențează afinitatea Hb pentru O2

• pH-ul mediului
• Presiunea parțială a CO2
• Concentrația de 2,3-BPG
• Temperatura
Efectul Bohr
• Relaţia dintre legarea O2, CO2 şi H+ se numeşte efect
Bohr.
• Hb cedează mai ușor O2 dacă pH-ul este mai mic decât
cel fiziologic și presiunea CO2 este mai mare, curba de
oxigenare fiind deplasată spre dreapta
• În mușchiul aflat în contracție se formează acid lactic
care va determina scăderea pH-ului. În consecință, Hb
cedează mai mult O2 (de 10 ori mai mult la pH 7,2 față
de pH 7,4)

2,3-BPG
• Micșorează afinitatea Hb pentru O2
• În absența 2,3-BPG curba de oxigenare este deplasată spre stânga și își pierde aspectul
sigmoidal
• În condiții fiziologice, în prezența 2,3-BPG, O2 trece de pe Hb mamei pe Hb fetală la
presiunea mică a O2 de la nivelul placentei (lanțurile g din HbF au afinitate mică pentru 2,3-
BPG)
• p50 HbF = 20 mm Hg
 Aspecte clinice:
•

Hemoglobina

glicozilată
= HbA1c
• În condiții fiziologice Hb
reacționează cu glucoza neenzimatic (între
gruparea carbonil a glucozei și gruparea –NH 2
terminală a lanțurilor b se formează compuși de tip bază Schiff)
• Aproximativ 5-7% din Hb este glicozilată
• Odată formată, persistă toată viața eritrocitului, deci, concentrația sa reflectă concentrația
glucozei din urmă cu 6-10 săptămâni
• La diabetici concentrația de Hb glicozilată este mai mare, corespunzător cu glicemia
• Hemoglobinopatii = afecțiuni determinate de mutațiile din structura subunităților proteice
• Hemoglobina S – obținută prin înlocuirea restului de Glu din poziția 6 a lanțului b cu Val
• Afectează 1:500 dintre americanii din USA
• Mutație homozigotă, recesivă
• Nu au simptome clinice
• Această Hb migrează mai lent la electroforeză
• HbS neoxigenată are solubilitate mică; moleculele de Hb se leagă formând fibre și deformează
eritrocitul care capătă aspect de seceră
Hematii in forma de secera:
• Eritrocitele dezvoltă pseudopode care se atașează de pereții capilarelor
• Eritrocitele cu HbS sunt recunoscute preferențial de splină și distruse rapid  anemie
• Eritrocitele blochează debitul sanguin ducând la anoxie, cu moartea celulelor din apropiere
• Severitatea bolii crește cu creșterea % de HbS
• Heterozigoții sunt mai puțin susceptibili la unele forme de malarie !!!. Plasmodium
falciparum trăiește o parte din viață în eritrocit și deoarece eritrocitul are o viață mai scurtă,
parazitul nu mai termină ciclul de dezvoltare
• Talasemii = anemii hemolitice determinate de producerea unor cantități insuficiente de lanțuri
a sau b (de la thalassa = mare, fiind frecventă în regiunile din jurul Mării Mediterane, Africa
centrală, India) .
• De regulă, sunt deleții sau substituții a 1 sau mai multe nucleotide
• a-talasemiile sunt caracterizate de anemii minore sau moderate, persoanele afectate având o
viață aproape normală
• b-talasemiile sunt mai severe; lanțurile a precipită, ceea ce duce la moartea prematură a
eritrocitelor
• Homozigoții cu b-talasemie= talasemie majoră – au anemie severă și necesită transfuzii
repetate pentru a susține viața și pentru a prevenii deformările scheletului determinate de
expansiunea măduvei osoase
• Heterozigoții cu b-talasemie – asimptomatică

Citocromii
• Hemoproteine care transportă electroni prin schimbarea valenței fierului – Fe 2+ și Fe3+

• Sunt componenți ai lanțului respirator mitocondrial (a,a 3,b,c,c1) și a celui din reticulul
endoplasmic hepatic
• Citocromii mitocondriali asigură transportul de electroni prin lanțul respirator , proces cuplat
cu sinteza de ATP

Hemul C