UNIVERSITATEA BUCURESTI

CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE

TRANSPORTUL GAZELOR SI REGLAREA pH

Curs 27

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 1

 Organismele terestre mari - corpul acoperit de o structura impermeabila - le
protejeaza contra unor factori de mediu: praf, fluide neizotonice (apa de ploaie,
apa de mare) - agenti nocivi pentru celulele vii.

Din cauza acestor structuri impermeabile, celulele individuale ale unui

organism nu pot realiza schimburi de gaze, direct, cu atmosfera.

Pentru schimburile de gaze exista atat suprafete de schimb specializate

(plamanii si bronhiile) cat si un sistem de circulatie a gazelor, substantelor
nutritive si a deseurilor metabolice, intr-o maniera ce raspunde necesitatilor
celulei vii.

Existenta unui sistem specializat pentru transportul gazelor din atmosfera in

interiorul celulelor are multiple avantaje.

Oxigenul
-un oxidant puternic, cu p02 160 mmHg in atmosfera, poate oxida multi compo-
nenti celulari, in special gruparile SH ale enzimelor, afectand metabolismul.
-in sistemul circulant al organismelor vii, p02 este mai scazuta [20 mmHg], cand
oxigenul este mai putin nociv.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 2

 In contrast, C02 se afla intr-o stare relativ concentrata in organism, diluindu-se
la difuzia lui in atmosfera.
- In atmosfera pC02 - 0,2 mmHg
-in tesuturi periferice pC02 - 46 mmHg, iar in plamani - este 40 mmHg
Concentratia mare a C02 in organism ii permite sa participe la importante
sisteme tampon, mai ales deoarece concentratia C02 in fluidul extracelular este
variabila.
Exista o relatie reciproca intre afinitatea Hb pentru 02 si C02 astfel ca:
-un continut relativ mare in 02 din plamini faciliteaza eliberarea C02 care este
expirat, iar
-o concentratie mare de C02 in tesuturi permite eliberarea 02 in acele tesuturi.
Necesitatea unui transportor al oxigenului prin sange

Deoarece 02 nu este solubil in plasma sangvina este necesar un transportor al

oxigenului.
La 38oC, 1 litru de plasma solubilizeaza numai 2,3 ml 02
1 litru sange integral [cu Hb] transporta 200 ml 02 (de 87 ori mai mult decat
plasma). 1 litru sange contine ~ 150 g oxiHb, deci 1 gram de Hb transporta 1,34
ml 02
Fara un transportor de 02, sangele ar trebui sa circule de 87 ori mai repede
pentru a elibera aceeasi cantitate de 02
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 3
 In realitate, sangele curge cu o viteza de aproximativ 18,6 m/secunda.
O curgere de 87 ori mai rapida ar  crea o adevarata pompa de presiune,
deci o sangerare necontrolata la ranire si  nu ar permite stationarea singelui in
plamani pentru a se incarca cu 02.

Existenta unui transportor permite evitarea

acestor neajunsuri, dar faciliteaza controlul
eliberarii oxigenului (prin afinitatea
transportorului pentru 02)
Sistemul respirator include traheea, bronhiile,
bronhiolele si alveolele. In alveole are loc
schimbul de gaze cu sangele din capilarele
alveolare
Cand inhalam sau expiram aer, in timp ce
bronhiile si bronhiolele isi modifica lungimea si
diametrul, alveolele nu-si modifica forma, ceea
ce are 2 consecinte importante:
1) gazele din alveole nu sunt complet inlocuite cu aer proaspat la fiecare
inspiratie, compozitia in gaze din aerul alveolar diferind de cea din atmosfera;
2) sangele care curge prin capilarele pulmonare, in timpul expiratiei si
inspiratiei, poate realiza schimburi de gaze
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 4
 Presiunile partiale ale gazelor importante

Gaz in atmosfera (mmHg) in alveolele pulmonare (mm Hg)

O2 159 100
N2 601 573
CO2 0,2 40
H2O 0 47
Total 760 760

Un asemenea transportor ar trebui sa aiba capacitatea de a:

- lega 02 la p02 de cca 100 mmHg, valoarea presiunii partiale a 02 din

alveole
- elibera 02 tesuturilor extrapulmonare la pO2 de ~ 20 mmHg, tipic
capilarelor muschilor activi.

Aceste presiuni partiale 20 -100 mmHg reprezinta limitele in care un

transportor de oxigen trebuie sa functioneze. Un transportor eficient ar trebui
sa fie aproape complet saturat la nivelul plamanului si sa cedeze total
oxigenul - in timpul actiunii musculare
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 5
 Transportorul A
-curba de saturatie, hiperbolica
-in plamani (100 mmHg) 90 % saturat
-in tesuturi (20 mmHg) 66 % saturatie
-poate elibera 24 % din oxigenul cu care este
incarcat [ineficient].

Curbe de saturatie in O2, pentru 2 transportori
ipotetici A si B si pentru Hb
Transportorul B
-curba de saturatie, hiperbolica
-leaga O2 mai putin puternic si il elibereaza
intr-o cantitate mai mare,
in plamani - 56 % saturatie
In tesuturi periferice-20 % saturatie
-poate elibera 36 % din O2 cu care este
incarcat – mai eficient

Curba de legare a oxigenului la Hb din sangele normal

-curba de saturatie, sigmoidala.
-In plamani numai 98 % din Hb este saturata in oxigen,
-in muschiul in exercitiu - numai 33 %.
In aceste conditii, Hb elibereaza circa 65 % din 02 pe care il transporta.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 6

 Hb este 50 % saturata in 02 la presiunea partiala de 27 mmHg. Prin analogie cu
KM enzimelor se defineste P50 presiunea partiala care corespunde la 50 % saturatie,
defineste afinitatea relativa pentru oxigen.
In cazul curbei de saturatie a Hb - partea abrupta a curbei corespunde p02, mici,
tipice tesuturilor extrapulmonare, deci la scaderi mici ale presiunii oxigenului au loc
descarcari mari de oxigen. Deplasari ale curbei spre stinga sau spre dreapta vor
influenta puternic eliberarea de oxigen.
Cind omul traieste la mari altitudini - p02 mare - micile scaderi ale presiunii 02 nu
afecteaza serios afinitatea Hb pentru 02- se afla in regiunea aplatizata a curbei de
disociere

Cianoza – conditie in care pielea/mucoasa unui bolnav devine gri-vinetie – datorita unei
concentratii anormal de mari de deoxiHb . In special vene superficiale devin vizibile si sunt
albastrui – datorita unor maladii cardiace sau pulmonare ce conduc la oxigenarea improprie a
sangelui. Poate fi datorata si unor anomalii la nivelul Hb. Sunt indivizi anemici necianotici – au
in sange prea putina Hb pentru a fi evidenta culoarea caracteristica formei deoxi

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 7

 Curba de saturatie in oxigen arata ca legarea oxigenului la Hb este
cooperativa
La p02 mici, curba are aspectul sigmoidal care corespunde unei legari slabe
a 02,
La p02 mari - curba hiperbolica - ceea ce indica o legare puternica.

deci Hb leaga slab 02 la p02 mici si puternic la presiuni mari

Legarea primei molecule de oxigen mareste capacitatea de legare ale

celorlalte. Acest fenomen se numeste cooperativitate pozitiva. Invers, disocerea
primei molecule de 02, din molecula total oxigenata Hb(02)4 va facilita disocierea
celorlalte molecule.
Y= [HbO2] = numarul de situsuri de legare ocupate

[Hb] + [HbO2] numarul de situsuri totale

Y – saturatia Hb in 02

Kd = [Hb][O2] ; P50 = [Hb].pO2 iar Y = pO2

[HbO2] [HbO2] P50 + pO2

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 8

 Reprezentare grafica ce
permite calculul coef. Hill – ce
reprezinta numarul de situsuri
de legare care coopereaza

Comparatie intre curbele de disociere

ale 02 pentru Mb, Hb si eritrocite

-Hb din eritrocit leaga oxigenul mai

putin puternic decit Hb pura
- eritrocitul contine concentratii mari de
DPG, aproape echimolare cu Hb
- introducerea DPG intr-o solutie de
Hb pura produce o deplasare spre
dreapta a curbei de legare a 02 –
similara curbei cu sange total

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 9

 ATP si inozitol pentafosfatul au acelasi efect ca DPG. Inozitol pentafosfatul este
efectorul fiziologic la pasari (unde inlocuieste DPG), iar ATP are un rol similar la unii
pesti.
Modelul lui MONOD al alosterismului explica interactia heterotropica:
-conformatia deoxi (T) are o cavitate mare tapetata cu resturi incarcate pozitiv ce
leaga ferm, DPG incarcat negativ, intre catenele  ale Hb.
-conformatia oxi (R) are aceasta cavitate mica si nu permite legarea DPG.
-Deci, DPG se leaga preferential la starea T, prezenta DPG deplasind echilibrul
R → T, DPG creste eficienta descarcarii oxigenului

Afinitatea diferitelor stari ale Hb pentru efectorii:

DPG si 02

Concentratia DPG din eritrocit creste in conditii asociate cu hipoxia tisulara

(anemii, insuficienta cardiopulmonara, altitudine mare), cind este favorizata
formarea deoxiHb la presiuni partiale mici ale 02, Hb eliberind mai mult 02
tesuturilor.
Efectul DPG este de a deplasa curba de legare a 02, spre dreapta.
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 10
 Scaderea pH micsoreaza afinitatea Hb pentru oxigen

Influenta pH asupra afinitatii/

legarii 02 la Hb are importanta
fiziologica deoarece o scadere
a pH este asociata cu o cerere
crescuta de 02
Un catabolism crescut – pro-
ductie de C02 si acid lactic
(muschi) ce acidifie mediul si
induce scaderea afinitatii Hb02
pentru 02 pe care-l descarca
tesuturilor.
Cind Hb leaga 02, creste aci-
ditatea ei, iar cind elibereaza 02,
cresterea bazicitatea ei
Cresterea [H+] va favoriza
eliberarea 02, din oxiHb, iar
oxigenarea Hb va scadea pH
Efectul Bohr: H Hb + O2 HbO2 + H+ solutiei

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 11

 Transportul dioxidului de carbon

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 12

C02 produs din metabolismul celular este transportat prin sange si excretat prin
plamani
In sange, C02 este prezent in 3 forme :
dizolvat 
sub forma de HC03¯ format prin ionizarea H2C03
carbamino, rezultate din reactia CO2 cu grupari amino din proteine
Fiecare din aceste forme se gaseste atit in singele arterial cit si in cel venos.
Valorile sunt exprimate in mechivalenti/litru

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 13

 Transportul net al C02 spre plamini, in vederea eliminarii se realizeaza in
functie de diferenta de concentratii dintre singele arterial si cel venos.

De notat ca - fiecare forma de transport a C02 reflectata prin  (diferenta

sange arterial/sange venos) reprezinta un continut procentual din cantitatea
totala:
- Ex sangele venos contine cu ~ 10 % mai mult continut total de C02

- [C02] total = [HC03―] + [C02]dizolvat + [CarbaminoHb]

Dupa ce C02 intra in fluxul sangvin, genereaza ioni de H+ in sange, prin
urmatorul mecanism:
CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3¯
C02 intrat in sange difuzeaza in eritrocite, membrana eritrocitara fiind
permeabila pentru C02 dizolvat. In interiorul eritrocitelor, majoritatea C02 este
substratul carbonic anhidrazei care catalizeaza reactia:
CO2 + H2O H2CO3
Ionizarea acidului carbonic H2CO3 H+ + HCO3¯ este o reactie spontana

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 14

 Din Tabel: [HCO3¯]sange venos - [HCO3¯]sange arterial= 1,69
ceea ce inseamna ca ionizarea acidului carbonic genereaza 1,69 echivalenti
H+/l sange.
generarea acestei capacitati acide ar trebui sa scada pH plasmei venoase foarte
mult (se stie ca la adaugarea a numai 10―3 echivalenti H+/1 litru apa scade pH
la 3).
In realitate, pH plasmei arteriale este 7,40 iar pH plasmei venoase este ~
7,37 aratand clar ca majoritatea H+ generati in timpul ionizarii H2C03 sunt
tamponati.
Datorita localizarii carbonic anhidrazei numai in interiorul eritrocitului,
transformarile au loc practic numai intracelular
CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3¯
Tot in interiorul eritrocitului, C02 interactioneaza cu proteine, cu formarea
unor grupari carbamino:
Prot-NH2 + CO2 Prot-NH-COO¯ + H+
Se observa ca formarea unei grupari carbamino - ca si formarea anionului
HC03¯ - genereaza H+.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 15

De fapt, pentru formarea derivatului carbamino trebuie sa aiba loc deionizarea:
Pr-NH3+ Pr-NH2 + H+
Faptul ca numai gruparile amino neincarcate pot genera derivati carbamino
limiteaza considerabil numarul candidatilor la carbamilare.
Pe baza pKa gruparea NH2 este candidatul ideal.
Hemoglobina, principala proteina din eritrocit, sufera aceasta reactie de
carbamilare. Daca cele 4 grupari N-terminale ale Hb sunt blocate chimic,
formarea carbamino-Hb nu mai are loc.
DeoxiHb formeaza carbaminoHb mai usor decit oxiHb, iar oxigenarea Hb produce
eliberarea de C02.
Gruparile N-terminale ale catenelor  ale Hb participa si la legarea DPG, existind
o competitie intre legarea DPG si a C02.
C02 diminueaza efectul DPG si invers, DPG diminueaza capacitatea Hb de a
forma derivati carbamino.

Specii % transport
HCO3¯ 78
Forme de transport ale C02
CO2 dizolvat 9
CarbaminoHb 13

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 16

 Deci, Hb - transportorul principal al 02, are si alte functii:
transporta si C02 legat covalent sub forma carbamino-Hb.
joaca un rol major in tamponarea H+ produsi in timpul transportului C02.

Capacitatea de tamponare a Hb este datorata unor grupari ionizabile cu valori

pK ~ pH intracelular al eritrocitului: cele 4 grupari -amino N-terminale si cele 39
resturi His /tetramer.

Aciditatea generata in sange in cursul transportului normal de C02 este partial

tamponanta astfel ca intre singele arterial si cel venos ramine o mica diferenta de
pH.
Hb tamponeaza circa 50 % din aceasta aciditate
Celelalte tampoane (fosfatii organici din eritrocite si proteinele plasmatice) tampo-
neaza circa 10 % din aceasta aciditate

Tamponare prin
Hb 50 % Controlul aciditatii generate in transportul
normal de C02
alte tampoane 10 %
mecanismul izohidric 40 %
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 17
 Transportul izohidric al CO2

Cand Hb este oxigenata ea devine un acid mai puternic si elibereaza H+

(efectul Bohr). In capilare, unde 02 este eliberat, are loc un efect opus:
Hb02 + H+  HHb + 02
Simultan, C02 intra in capilare si este hidratat:
C02 + H20  H+ + HC03¯
Suma celor doua reactii anterioare este:
Hb02 + C02 + H20  HHb + HC03¯ + 02

relevand ca acest sistem poate prelua H+ produs de eliberarea C02, mentinand

pH constant.
Capacitatea Hb de a participa la acest mecanism prin operarea efectului
Bohr se numeste transport izohidric al C02.
Micile diferente intre pH plasmei A-V sunt datorate faptului ca mecanismul
izohidric nu poate anihila toata aciditatea generata in timpul transportului normal
de C02

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 18

 Transportul oxigenului si mecanismul izohidric al C02

In plamani – O2 atmosferic
reactioneaza cu deoxiHb cu
formarea oxiHb si H+.
vene HHb
HHb H+ se combina cu HC03¯
artere HbO2 formand H20 si C02.
HbO2
C02 este exhalat.
OxiHb este transportata la
tesuturi extrapulmonare unde
disociaza ca raspuns la p02
scazut
02 este utilizat in metabolismul oxidativ din care rezulta C02 ce se combina cu apa
rezultand HC03¯ si H+. Protonii reactioneaza cu deoxiHb, formeaza HHb care revine in
plamani. Ciclul se repeta.
Titrarile realizate pe sange total, in conditii cat mai apropiate celor fiziologice, au
demonstrat ca se elibereaza 0,31 H+ per 1 mol 02 legat. Deci, mecanismul izohidric
explica tamponarea a circa 40 % din aciditatea generata in timpul transportului normal
de C02.
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 19
 Deplasarea clorurii

Formarea HC03¯ are loc intracelular sub

actiunea carbonic anhidrazei.
HC03¯ difuzeaza din eritrocit, crescand
concentratia de HC03¯ in plasma.
In aceste conditii trebuie mentinuta neutralitatea
electrica pe o parte si de alta a membranei, care
se realizeaza in principiu fie prin transportul
concomitent al unui cation cu HC03¯in afara
celulei, fie prin intrarea in eritrocit a unui anion
concomitent cu iesirea din celula a HC03¯

In plamini, aceste deplasari tipice tesuturilor periferice sunt inversate: HC03¯

migreaza in celule si se trasforma in C02 care este expirat, iar Cl¯ se intoarce in
plasma.
Acest schimb Cl¯/ HC03¯ intre plasma si eritrocit este numit chloride shift.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 20

 Tamponarea intracelulara a H+ provenit din C02 conduce la umflarea celulelor,
astfel ca sangele venos are un hematocrit usor mai mare [cu 0,6 %] decat sangele
arterial
Aceasta umflare apare deoarece sarcina moleculei de Hb devine cu atat mai
pozitiva cu cit mai multi H+ se leaga la ea.
Fiecare sarcina pozitiva legata necesita
legarea unor sarcini negative pentru
mentinerea neutralitatii

Astfel ca rezultat al acestei tamponari

exista o acumulare neta de HC03 sau Cl
in interiorul eritrocitului - ceea ce conduce la
cresterea presiunii osmotice a fluidului
intracelular.
Ca rezultat apa intra in celula provocind
usoara lor umflare.

Hematocritul este volumul procentual al

celulelor rosii din sange

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 21

 Interrelatiile dintre Hb, 02, C02, H+ si 2,3-DPG
DPG

HHb 02 Hb02 + C02 + DPG + H+

+
C02

Intre liganzii Hb exista interactii multiple de o mare importanta fiziologica.

[DPG]eritrocit - controlata prin feedback inhibitia sintezei lui si prin modificarea pH.

Hipoxia are ca rezultat cresterea [deoxiHb] – care leaga DPG mai puternic, exista
mai putin DPG liber, creste sinteza DPG

Un pH mare creste sinteza DPG, iar un pH mic o diminueaza datorita modului in

care pH afecteaza activitatea DPG mutazei, enzima implicata in sinteza DPG.

Deoarece modificarile in [DPG] sunt echilibrate in cateva ore, efectul imediat al

scaderii pH singelui este cresterea eliberarii de 02 din oxiHb prin efectul Bohr.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 22

 Reglarea pH

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 23

 Controlul pH sangelui este important deoarece modificarile lui produc variatii in
pH intracelular, ce pot altera profund metabolismul, conformatia proteinelor,
activitatile enzimatice, etc. In plus, echilibrul unor reactii redox este deplasat prin
modificarea pH intracelular.
In plasma arteriala pH normal este 7,4  0,05, domeniul de pH compatibil cu
viata fiind 6,8 - 7,8.
pH intracelular variaza cu tipul de celula. De exemplu, pH intern al eritrocitului
este pH 7,2, al muschiului scheletic 6,0 , etc.

Diagnosticul si monitorizarea unor maladii cu dezechilibre in statusul acido-

bazic se realizeaza prin simpla determinare a pH singelui, iar tratamentul se
realizeaza simplu prin administrare de agenti acidifianti si alcalinizanti.

Fiecare compartiment din organism este delimitat spatial prin membrane cu

diferite permeabilitati, contine apa, diferite tipuri de substante in concentratii
caracteristice, tampoane de pH, care stabilesc echilibrul acido-bazic.
Exista 3 compartimente majore ale corpului care contin apa:

plasma din sistemul circulator,

fluidul interstitial si
fluidul intracelular.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 24

 Sisteme tampon in plasma, fluid interstitial si celule
Principalii constituenti chimici in cele 3
compartimente fluide.
In plasma:
cationul major este Na+; in cantitati mai mici K+,
Ca2+ si Mg2+,
anionii majori HC03 si Cl,
cantitati mai mici de proteine¯, fosfati, S042-,
anioni organici (aminoacizi).
suma concentratiei anionilor = suma concentratiei
cationilor.
Fluidul interstitial
compoz similara, contine mai putine proteine decit
plasma, deoarece capilarele nu sunt permeabile
fata de proteinele plasmatice; are si o
concentratie corespunzator mai mica de cationi.
Plasma + fluidul interstitial alcatuesc impreuna fluidul extracelular, iar compusii cu MM
mici se echilibreaza rapid intre ele. De exemplu, [H+] se echilibreaza intre plasma si
fluidul interstitial in circa 0,5 ore
Fluidul intracelular are o compozitie mult diferita. Cationul major este K+, iar anionii
majori sunt proteinele, ATP, DPG si intermediarii glicolitici.
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 25
 Fiecare compartiment cu fluide are tampoane diferite:
tamponul major al fluidului extracelular este sistemul HC03¯/C02. Deoarece
pK acestui sistem este 6,1, fluidul extracelular cu un pH 7,4 – nu este rezistent
la modificarea pH datorita variatiilor in pC02
tamponarea pH fluidului intracelular, cand pC02 se modifica, este realizata
de proteine (Hb) si fosfatii organici, care se gasesc in concentratii mari in
interiorul eritrocitelor
fluidele extracelular si intracelular impart aproape egal capacitatea de
tamponare a acizilor organici sau anorganici tari
Constantele de disociere acide la Tamponarea acizilor metabolici
tampoanelor fiziologice majore

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 26

General
un tampon consta dintr-un acid slab HA si baza lui conjugata A¯
Ex. NH4+/NH3 sau H2P04¯ /HPO42¯
acidul slab poate fi o molecula neutra, un cation sau un anion
baza conjugata trebuie sa fi perdut un H+
gradul de ionizare al acidului slab, exprimat de ec Henderson-Hasselbalch:
Henderson-Hasselbalch

Plasma sangvina este un sistem constituit dintr-un amestec de tampoane:

C02 /HC03¯, H2P04- /HPO42- si proteina/H-proteina :

Pentru fiecare pereche tampon, valorile pK si raportul [baza conj]/[acid] sunt

diferite. Daca este cunoscut raportul pentru o pereche, automat avem informatii si
asupra celorlalte perechi, presupunind ca valorile pK sunt cunoscute .

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 27

 Sistem tampon C02-bicarbonat

Sistemul bicarbonat are proprietati speciale care-l fac operational, fiind tamponul
major al plasmei si al fluidului interstitial
In primul rind, componentul acid este un gaz (C02) - anhidrida acida. El
reactioneaza cu apa formind acidul carbonic care este un acid slab:
C02 + H20  H2C03
Acidul carbonic ionizeaza rapid:
H2C03  H+ + HC03¯
Suma acestor reactii:
C02 + H20  H+ + HC03¯
Pentru calcularea constantei de echilibru se elimina [H20] este practic constanta:

Concentratia unui gaz in solutie este proportionala cu presiunea lui partiala:

 pC02 = mechiv/l, unde  este un factor de conversie = 0,03

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 28

 Ecuatia Henderson-Hasselbalch a acestui tampon este :

unde [HC03¯] este exprimata in mechiv/litru.

Deci sistemul tampon bicarbonat, cu pK 6,1 nu este eficient fata de acidul carbonic in
domeniul de pH 6,8 - 7,8, dar este eficient in tamponarea unor acizi necarbonici.

Se stie ca un tampon nu este eficient intr-un domeniu 1<pK<1.

Maniera in care tamponul bicarbonat – echilibreaza pH unei solutii la care se adauga acizii
necarbonici - este a doua proprietate speciala a acestui sistem tampon.
Sa consideram un tampon tipic, format dintr-un acid slab AH cu baza lui conjugata A¯.
Daca se adauga un acid tare, HCl,

HCl → H+ + Cl¯ protonii H+ se combina cu baza conjugata,

H+ + A¯ → HA are ca rezultat cresterea [HA] si scaderea [A ¯]

raportul R =[A¯]/[AH] scade, v. ecuatia HH
pH scade si el (pH= pK + log R)

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 29

Daca AH este indepartat din mediu:
pH= pK + log [A¯]/[AH]
[A] scade, [HA] scade, pH relativ constant

Acesta este cazul sistemului tampon bicarbonat.

[A¯] = [HC03¯]…………[AH] = C02
H+ + HC03¯  H2C03  H20 + C02
Excesul de C02 este indepartat prin actul expiratiei, iar raportul [HC03]/pC02 nu
se modifica semnificativ.

In aceiasi maniera, daca o baza tare este adaugata, ea va fi neutralizata de acidul

carbonic, iar C02 va fi preluat din metabolismul celular si din nou raportul
[HCO3―] /pC02 nu se va modifica cum ne-am astepta
Sistemul tampon bicarbonat in organism este un sistem deschis, in care termenul
pC02 este ajustat conform necesitatilor organismului.

Reprezentarea grafica a ecuatiei H-H pentru sistemul

bicarbonat – permite intelegerea modului in care acest
sistem controleaza statusul acido-bazic al organismului.
0y mechiv/l HCO3¯, 0x pH, in conditiile mentinerii
constante a pC02 la 40 mm Hg
Valorile normale pCO2=40 mm Hg; pH 7,4; [HCO3¯] 24
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu
mechiv/L 30
 Diagramele pH-bicarbonat, izobare 10-100 mm Hg

Valori anormale ale pC02, diferite de 40 mm Hg - apar la pacientii

cu diferite maladii
Orice punct de pe aceste curbe permite calcularea valorilor
[HC03¯], pH si pC02 pentru sistemul bicarbonat, conform ecuatiei
Henderson-Hasselbalch
Linia de tamponare a sangelui (buffering line)

Cand pCO2 creste la 80 mm Hg, [HC03¯] creste la 28 mechiv/L

si pH scade cu 7.18
Deplasari
[HC03¯] =  H+ = 4 mechiv/L
[HC0
 pH = 0,22 ceea ce corespunde la 2610¯6 mechiv/L
Diferenta 4 - 2610¯6 = 3.999974 mechiv/L H+ produsi prin
ionizarea acidului carbonic sunt preluati de alte sisteme
tampon fosfat, Hb, alte proteine plasmatice

Cand pC02 scade au loc deplasari in sens invers. Cand se modifica pC02 – nivelul componen-
telor tamponului bicarbonat vor varia pe linia de tamponare a sangelui
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 31
 Panta liniei de tamponare a sangelui
depinde de concentratia tampoanelor
non-bicarbonat, ex. [Hb]

Cu cat conc tampoanelor non-bicarbonat este

mai mare, panta liniei de tamponare este mai
abrupta, creste eficienta tamponarii  pH .
Cazul Hb - cantitativ al doilea tampon
important din singe, dupa tampon. bicarbonat.

Deoarece [Hb]sange fluctueaza in diferite maladii – panta liniei de tamponare a sangelui depinde
de nivelul hemoglobinemiei

Efectele adaugarii unui acid/baza non-carbonic la sangele

total cand pC02 este constant (40 mmHg)

Daca se adauga un acid - reactioneaza cu toate sistemele

tampon din sange si concentratiile tuturor bazelor conjugate
vor scadea. [HC03-] scade, sistemul se modifica prin
deplasare in josul izobarei 40
Daca se adauga baze, toti acizii nedisociati din diferite
sisteme tampon vor participa la neutralizarea ei, [HC0 3-]
creste - punct care se deplaseaza in susul izobarei 40.
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 32
 Echilibrul acido-bazic si mentinerea lui

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 33

 Oamenii produc cantitati mari de acizi in fiecare zi.
Acidul major este C02, productia lui variaza de la 12 500 la 50 000 mechiv/zi,
cu o medie de 22 000. Acest acid este volatil si in mod normal se elimina prin
plamini.

Incapacitatea plaminilor de a realiza aceasta eliminare conduce la acidoza sau

alcaloza respiratorie.
Acidoza respiratorie - rezultatul hipoventilatiei alveolelor- C02 se acumuleaza
in organism – apare in obstructia cailor aeriene, dezechilibre neuro-musculare si
maladii ale SNC
Acidoza respiratorie cronica apare la pacienti cu maladii cronice de obstructie a
plaminilor, cum este cazul emfizemului pulmonar.

Alcaloza respiratorie apare la un pC02 alveolar scazuta.

Cauze posibile: leziuni la nivelul SNC implicind centrul respirator, otravirea cu
salicilat, febra si hiperventilatia artificiala.

La altitudine mare, datorita scaderii presiunii atmosferice totale, pC02 alveolar

scade producind o alcaloza respiratorie cronica.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 34

 Acidoza metabolica - acumularea oricarui din acesti acizi nevolatili.
Metabolismul produce normal cantitati de acizi lactic, acetoacetic si -H0-butiric;

Dieta si starea fiziologica a individului determina tipul si cantitatea de acizi

produsi in organism. Oxidarea S-aminoacizilor produce acid sulfuric (H+, S042-).
Hidroliza esterilor fosfat produce acid fosforic; In anumite stari fiziologice
(inanitie) sau patologice (diabet) - productie crescuta acizi; La administratea de
saruri acid tare/baza slaba - NH4Cl, Arg.HCl, Lys.HCl, se elibereaza HCl; La
ingerarea de salicilati, alcool metilic, etilen glicol are ca rezultat formarea de acizi
organici tari.
O stare de acidoza (tubulara renala) apare si cind au loc pierderi de baze;
diareea severa - cauza comuna a pierderii de bicarbonat.

Alcaloza metabolica - acumularea de baze-apare la: ingurgitarea in exces

de substante alcaline (persoanele cu gastrita iau bicarbonat de Na);pierderi
anormale de acizi (in starea prelungita de voma sau spalarile stomacale);
pierderi de apa (diureza) cand creste tranzitoriu [HC03-] din plasma si din fluidul
extracelular; dieta bogata in fructe si vegetale conduce la un efect net de
alcalinizare a organismului (contin un amestec de acizi organici care sunt
metabolizati la C02 si H20).
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 35
 Rolul rinichilor in echilibrul acido-bazic

Fiecare rinichi - om- cca 1 milion nefroni - rol

de filtrare a sangelui - pe care il transforma in
filtrat urinar.
Filtrarea are loc in glomerul, care consta
dintr-un manunchi de capilare limitate de o
suprafata epiteliala, numita capsula glomerulara
(Bowman). Apa si substantele cu MM mici (ioni
anorganici, ureea, glucidele si aminoacizii) ies
din aceste capilare, trec in spatiul capsular si de
acolo in ultrafiltratul plasmei. Substantele cu
MM>70KD de tipul proteinelor nu sunt filtrate.

Ultrafiltratul plasmei - trece prin tubul contort proximal, unde majoritatea apei si
substantelor solubile sunt reabsorbite. Fluidul tubular curge apoi prin bucla
nefronului (lui Henle) si prin tubul contort distal, la fiecare nivel avand loc
reabsorbtia unor substante particulare, prin mecanisme diferite.
Fluidul tubular ajunge in tubul de colectare unde are loc o concentrare, rezultand
urina - contine < 1% din apa si substantele dizolvate in filtratul glomerular initial.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 36

 Urina

aproximativ 1,2 litri/ zi

pH 4,4-8,0 (excesul de acizi nevolatili/ sau bicarbonat sunt excretate prin rinichi)
La pH minim, 4,4, ar trebui 1250 l urina pentru a excreta aceasta aciditate sub
forma de H+ liberi
Majoritatea aciditatii este excretata intr-o alta forma decit H+, de exemplu ca:
H2P04¯sau NH4+
Rinichiul regleaza echilibrul acido-bazic prin controlarea reabsorbtiei
bicarbonatului si prin secretarea acidului.

Stare bazala
Schimburi sange/celula tubulara/
lumen tubul

o In celula tubulara se formeaza H+ si HC03¯

o H+ iese in lumen prin schimb cu Na+- sistem antiport Na+/ H+
o Na+ si HC03¯ ies in sange din celula tubulara
o In sange se acumuleaza NaHC03
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 37
 Protonii eliberati in lumenul tuibului pot suferi una din trei transformari:

I) Deplasarea NaHC03 din tubul in fluidul interstitial, procesul fiind numit

reabsorbtia NaHC03
are loc reabsorbtia NaHC03, fluidul
sange tubul din tubul este saracit in HC03- si
pH scade fata de valoarea lui initi-
ala la un pH identic cu pH plasmei.
C02 se elimina fiind gaz.

II) Excretia aciditatii sub forma de fosfat - Excretia aciditatii titrabile

fosfatul este cel mai important

tampon din urina; H2P04- nu
este usor reabsorbit de rinichi,
iese prin urina, iar pierderea lui
reprezinta excretia neta de H+.

cantitatea de acid excretata poate fi determinata usor, prin titrarea urinii pina la pH
normal al plasmei, 7,4 de unde numele aciditatea titrabila a urinei.
aciditatea titrabila explica 1/3 - 1/2 din excretia de acid normala pe zi, fiind un
mecanism ce permite eliminarea zilnica a cca 250 mechiv.acid.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 38

 Teoretic aciditatea titrabila poate fi crescuta 1) prin scaderea pH urinei si 2)
prin cresterea concentratiei tamponului urinar, dar aceste procese nu pot fi
realizate indefinit. Exista o limita a cantitatii de acid ce poate fi excretata prin acest
mecanism.
pH urinei nu poate scadea sub 4,4 deoarece mecanismul de schimb Na+/H+
este incapabil de a pompa H+ in afara celulelor tubulare contra unui gradient de
concentratie mai mare de 1000 ori.
Excretia tamponului este limitata nu numai de solubilitatea lui ci si de
imposibilitatea suplimentarii cu ioni a tamponului. De exemplu, daca 600 mechiv/zi
de acid ar fi excretate ca NaH2P04, organismul ar fi total privat de ioni de Na in mai
putin de o saptamina.

III. Excretia amoniacului

Celulele tubulare produc NH4+
din aminoacizi (in special din
GLN). Eliminarea NH4+
contribuie la excretia neta de
acid.
Ionul amoniu este in mod normal
acidul major din urina (1/2 - 1/3
din incarcarea acida zilnica a
omului este excretata ca NH4+),
din trei motive.
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 39
1) deoarece pK ionului NH4+ este 9,3, aciditatea poate fi excretata fara scaderea
pH urinei, in timp ce formarea aciditatii titrabile necesita o scadere a pH urinei.
2) cantitati enorme de acid pot fi excretate in aceasta forma, deoarece amoniacul
provine din aminoacizi. Acest mecanism este activat in acidoza prelungita.
3) economisirea rezervelor organismului de Na+ si K+.

Excretia aciditatii titrabile, ca H2P04¯ si a anionilor acizilor tari (acetoacetat)

necesita excretia simultana a unui cation pentru mentinerea electroneutralitatii.
In acidoza acest rol revine Na+ si rezervele de Na+ sunt epuizate, cind creste
excretia K+. Daca NH4+ nu este accesibil, chiar acidoza moderata devine
rapid fatala.
Excretia totala de acid, aciditatea totala a urinei, este data de ecuatia:

[Aciditatea titrabila] + [NH4+] - [HC03¯] urinara

In acidoza metabolica severa, excretia totala de acid este mare, [HCO3¯ ]

practic este nula.
In alcaloza, rinichii elimina masiv HCO3¯ . Eliminarea HCO3¯ este restrictiva
daca rinichii primesc un semnal de conservare a Na+

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 40

 Mecanisme compensatoare

S-au definit 4 tipuri de dezechilbre acido-bazice:

Acidoza respiratorie - apare datorita cresterii PCO2 in plasma
Alcaloza respiratorie - apare datorita scaderii PCO2 in plasma
Acidoza metabolica - apare datorita cresterii nivelului acizilor organici sau
anorganici sau scaderii [HCO3¯] in plasma
Alcaloza metabolica – apare datorita pierderii acizilor din organism sau
ingerarii de baze care creste [HCO3¯ ] din plasma

Intr-un dezechilibru acido-bazic respirator acut – atata timp cat organismul nu

este implicat in mecanisme compensatorii – pH va fi anormal si [HCO3¯] se va gasi
undeva pe linia de tamponare a sangelui, pe izobara 40.
Cand pH plasmei deviaza de la domeniul normal, incep sa opereze diferite
mecanisme compensatorii care respecta principiul: daca apare o conditie anormala
in care este alterat direct unul dintre termenii raportului [HCO3─]/[C02], pH plasmei
poate fi reajustat prin modificarea compensatorie a celuilalt termen.
De exemplu, daca un pacient diabetic devine acidotic datorita productiei
excesive de corpi cetonici, [HCO3¯] din plasma va scadea, iar compensarea
consta in scaderea [C02] din plasma, raportul [HC03¯]/[C02] si deci pH revin la
normal - pacientul este compensat.
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 41
In ecuatia Henderson-Hasselbalch

Daca [HCO3¯] se modifica, unicul mod de a restaura raportul original

[HCO3¯]/[CO2] este de a modifica pCO2 in aceeasi directie. Daca modifica-rea
primara afecteaza pCO2, raportul original va fi restaurat numai prin alterarea
[HCO3¯] in aceeasi directie
Desi unele mecanisme compensatorii incep sa opereze rapid si produc efecte
rapid, altele sunt mai lente.
In procesul de compensare se disting mai multe etape. Exista initial o faza
acuta, inainte ca un proces semnificativ de compensare sa se manifeste. Pe
parcurs apare o stare partial compensata, o stare total compensata sau o stare
decompensata. Starea compensata nu implica in mod absolut ca pH plasmei a
revenit la domeniul normal.

09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 42

 Mecanisme compensatorii in acidoza/alcaloza respiratorie

Diagrama pH-bicarbonat În cazul unei acidoze

respiratorii (punct A de start) şi de alcaloza
respiratorie (punct C start)

Normal: pC02 40 mmHg; pH 7,4; [HC03¯]=24 mechiv/l

In cazul inhalarii unui amestec gazos cu pC02 mare,

parametrii se deplaseaza pe linia de tamponare a
sangelui si se ajunge la punctul A, pe izobara p60
cu parametrii pC02 60 mmHg; pH 7,25 si
[HC03-]=28 mechiv/l – care definesc acidoza
respiratorie
Compensarea are loc AB pe izobara P60; [HC03-]
creste pana la 36 mechiv/l, pH creste spre 7,4
Compensarea consta din excretia renala de H+
In starea de alcaloza respiratorie: pC02 scade rapid, pH creste la 7,6;
[HC03¯] scade la 20 mechiv/l (punct C)
Compensarea are loc CD pe izobara P20; [HC03¯]scade, pH scade spre
7,4. Compensarea consta in excretia renala a HC03¯
09/01/22 Prof. Dr. Dana Iordachescu 43