Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie: pH = - log₁₀[H⁺]
[H+] in apa pura: 10-7 mol/l → pH=7
[H+] in lichidul extracelular: ~ 40 nmol/l = 4 x 10⁻⁸ mol/l) →
→ pH normal al sangelui arterial = 7.35 – 7.45 (valoare medie 7.4)
Din cauza exprimarii logaritmice: o scadere a pH cu 0.3 unitati (de la 7.4 la 7.1) este
echivalenta cu o dublare a concentratiei de protoni (de la 40 la 80 nmol/l).
Acizi si baze
Acid = substanta care poate dona proton(i) : HB HB → H⁺ + B⁻
Baza = substanta care poate accepta proton(i): B⁻ H⁺ + B⁻ → HB
Proprietarea utila a unui sistem tampon de pH este capacitatea sa de a-si mentine constant pH-
ul (cantitatea de protoni liberi) in prezenta unui exces limitat de acid sau de baza adaugate
lui.
De ce nu se schimba pH o data cu aditia HCl sau NaOH (in cantitati moderate, pana la
epuizarea capacitatii de tamponare a bufferului) ?
H₂CO₃ este un acid slab, adica are tendinta sa existe in forma ne-disociata (H2CO3, nu H+
si HCO3-). Doar sarea sa bicarbonat de sodiu se gaseste disociata ca Na+ si HCO3-.
Un acid puternic (cu H+ liber) va reactiona cu HCO- din sarea bicarbonat de sodiu, generand
acidul slab H2CO3 , care blocheaza protonul, si o sare de sodiu.
O baza puternica va reactiona cu acidul carbonic, generand un carbonat si apa (tot fara
modificarea cantitatii de protoni liberi).
Mecanisme fiziologice de mentinere a pH sanguin in limite normale
I. Sisteme tampon
Sist. Tampon Bicarbonat
Hemoglobina
Proteine
Sist. Tampon Fosfat
II. Mecanisme compensatorii active
Respirator
Renal
Capilar periferic
Celula Eritrocit
endoteliala
CO2 CO2+H2O→ (anhidraza carbonica) → H+ + HCO3-
CO2+HbO2 → HbCO2+O2
HCO3- HCO3-
Cl- Cl- (Schimb HCO3-/Cl-)
O2 O2
Capilar al circulatiei functionale pulmonare
Celula Eritrocit
endoteliala
O2 HbCO2+O2 → HbO2 + CO2
HbH + O2 → HbO2+ H+
HCO3- HCO3-
Cl- Cl- (Schimb HCO3-/Cl-)
CO2 CO2
Hipovolemia genereaza "alcaloza de contractie"; alcaloza este si mai mare daca pacientul a
pierdut nu numai apa, ci si protoni (ex. pierdere de acid gastric in varsaturi recurente).
Hipovolemia este un factor de crestere a dificultatii in corectia alcalozei.
Dezechilibre acido-bazice
I. Clasificare in functie de tipul de modificare a pH: acidoza sau alcaloza
• Acidoza = exista exces de acid ca mecanism fiziopatologic, dar nu neaparat modificarea
pH sanguin (compensare buna sau poate exista un mecanism simultan care modifica pH in
directia opusa)
• Acidemia = scaderea pH sanguin, in contextul acidozei
• Alcaloza = exista exces de baze ca mecanism fiziopatologic, dar nu neaparat modificarea
pH sanguin (compensare buna sau poate exista un mecanism simultan care modifica pH in
directia opusa)
• Alcalemia = cresterea pH sanguin, in contextul alcalozei
ACIDOZA pₐCO₂ CRESCUTA Depresie a centrilor respiratori (tumora cerebrala, stroke, medicamente-
RESPIRATORIE (hIpercapnie): de ex. opioide, barbiturice)
↑ pₐCO₂ →↑ [H₂CO₃] Boli neuro-musculare care afecteaza miscarile respiratorii: poliomielita,
→ +/- ↓pHa miastenia gravis, etc.
Patologie scheletica: cifoscolioza severa→ afectarea ventilatiei
Boli pleuro-pulmonare care afecteaza global si sever ventilatia:
pneumotorax masiv; criza de astm; BPOC sever
Blocaj al cailor respiratorii superioare: angioedem laringian; corp strain
laringian
ALCALOZA pₐCO₂ scazuta Stimularea centrilor respiratori: patologie neurologica (stroke, tumora
RESPIRATORIE (hipocapnie) din cauza cerebrala, infectie); atac de panica; medicamente (salicilati; progesteron)
eliminarii crescute a Hipoxemie - stimul pentru cresterea frecventei respiratorii (in pneumonie,
CO₂ (care apare ca anemie etc.)
rezultat al Stimularea receptorilor toracici (embolism pulmonar, hemotorax)
hiperventilatiei). Ventilatie mecanica neadecvata (excesiva)
↓ pₐCO₂ →↓ [H₂CO₃]
→ +/- ↑pHa
ACIDOZA Bicarbonat seric Exces de protoni prin 2 mecanisme:
METABOLICA scazut: 1) exces de acizi (altii decat H₂CO₃ care in general se gaseste in
↓ [HCO₃¯] seric plasma in stare non-disociata) =exces de protoni= "HAGMA":
→ +/-↓pHa -Ingestie excesiva de acizi (ex. intoxicatie cu salicilat)
-Productia crescuta de acizi (ex. cetoacidoza)
-Excretie scazuta de acizi din cauza disfunctiei renale (ex. insuficienta
renala).
2) pierderi de baze = "NAGMA"
-digestive (pierderi de lichid intestinal alcalin- in diareea prelungita)
-pierderi in urina din cauza disfunctiei renale (ex. acidoza tubulara
renala= patologie renala in care este afectata reabsorbtia HCO3- in nefroni).
ALCALOZA Bicarbonat seric Exces de baze prin 2 mecanisme:
METABOLICA crescut: 1) ingestie crescuta de bicarbonat
↑ [HCO3¯] seric (ex. administrare parenterala de cantitati excesive de bicarbonat de sodiu)
→ +/- ↑pHa 2) pierdere de acid
(ex. pierderi de suc gastric, acid, prin varsaturi).
• Anion Gap este foarte util pentru identificarea mecanismului acidozei metabolice:
fie (1) existenta unui surplus de acizi metabolici in plasma, fie (2) pierderea de bicarbonat.
Anion Gap = ([Na+] + [K+]) - ([Cl-] + [HCO3-]) (a se vedea LP EHE)
– In cazul unui surplus de acizi de origine metabolica, H+ al acestor acizi consuma HCO3-
plasmatic (de fapt HCO3- extracelular si intracelular); consumul HCO3- se produce
simultan cu aparitia de noi anioni (bazele acestor acizi). Anion Gap va creste din cauza
consumului HCO3-. Teoretic Δ AG= Δ [HCO3-]
(Practic, o parte din H+ este internalizat la schimb cu K+ si este tamponat de HCO3- si in
celule. Astfel Anion Gap poate creste uneori mai mult decat scade HCO3-; de aceea Delta
Ratio este cel putin egala cu 1- a se vedea mai jos).
Acest tip de acidoza metabolica este numit "acidoza metabolica cu AG crescut" (High Anion
Gap Metabolic Acidosis= HAGMA).
– In cazul pierderii de baze din organism (pierderii de HCO3-), HCO3- este inlocuit in plasma
de Cl- pentru a mentine echilibrul electric al plasmei (acidoza metabolica hipercloremica).
Deoarece scaderea concentratiei plasmatice a HCO3- este echilibrata de cresterea
concentratiei plasmatice a Cl-, Anion Gap ramane aprox. constant (ramane la valori
normale). Variatia sa, Δ AG este foarte aproape de zero. Δ [HCO3-] este crescut. Acest tip
de acidoza metabolica este numit "acidoza metabolica cu AG normal" (Normal Anion Gap
Metabolic Acidosis= NAGMA).
Prima data a folosit o tehnica volumetrica, si, 7 ani mai tarziu, o metoda imbunatatita pe baza principiului de masurare
manometric. In cadrul acestei metode, oxigenul era eliberat cu ajutorul unei fericianuri, iar CO2 era eliberat prin
adaugarea unui acid puternic. Volumul si presiunea gazului eliberat erau masurate si, folosind ecuatia generala a
gazelor, se calculau proportiile volumetrice de O2 si CO2.
Deoarece tratamentul cu un acid tare elibera CO2 , “CO2 total“ a fost denumit “rezerva alcalina”.
[Aceasta era o greseala, deoarece acidul puternic elibera CO2 atat din H2CO3, cat si din bicarbonat, dizolvate in
plasma. “CO2 total” este un termen mixt, care include atat o componenta acida respiratorie (H2CO3), cat si o
componenta alcalina metabolica (HCO3-).
In conditii normale raportul [HCO3-] la [H2CO3] este 20:1 (24 mmol/L HCO3- comparativ cu 1.2 mmol/L H2CO3 dizolvat in
plasma), adica majoritatea CO2 eliberat prin metoda Van Slyke intr-adevar provine din HCO3- , care este componenta
alcalina a sistemului tampon.
In acidoza respiratorie, insa, componenta CO2 a “CO2 total" creste foarte mult ]
Poul Astrup a dezvoltat metoda de echilibrare (titrare) pentru a evalua “excesul de baze” (partea metabolica a echilibrului
acido-bazic), in contra-pondere cu paCO2 (partea respiratorie a echilibrului acido-bazic). Toate titrarile se faceau in vitro
pe sange arterial recoltat de la pacienti.
S-au definit termeni noi:
Baze tampon (Buffer Bases, BB)= diferenta dintre concentratiile cationilor si anionilor ficsi, adica diferenta
([Na+]+[K+])-[Cl-];
("Ficsi"="non-volatili"=care nu fac parte din acidul carbonic H2CO3 = nu H+ sau HCO3- ).
Bazele Tampon includ toate moleculele sanguine care pot tampona H+.
Excesul de baze (Base Excess, BE)= excesul de baze fata de normal, masurat in conditii standard (pCO2=40mmHg,37ºC)
BE= actual BB – normal BB
Bicarbonatul Standard= concentratia plasmatica a bicarbonatului in conditii standard (pCO2=40mmHg, 37ºC)
Nomograme Siggaard-Andersen
Nomograma Siggaard-Andersen
Ole Siggaard-Andersen a produs o nomograma in care se introduceau parametrii din sangele arterial al pacientului si
se determinau excesul de baze (Base Excess, BE), bazele tampon (Buffer Base, BB) si bicarbonatul standard (SB), care
exprimau partea metabolica (non-respiratorie) a echilibrului acido-bazic.
Atunci cand au aparut pe piata monitoarele de gaze sanguine, acestea au implementat partea matematica a
nomogramei, putand calcula toti acesti parametri pe baza pH, paCO2 si bicarbonatului actual (arterial). Astfel,
personalul medical nu mai trebuia sa foloseasca nomogramele ca sa ii determine.
Dupa ce au publicat rezultatele cu noii parametri, a aparut un val de critici, in special de la un grup de medici internisti
din Boston, reprezentati de William Schwartz si Arnold Relman, care sustineau o alta linie de cercetare, bazata
pe titrari in vivo. Titrarile in vitro si estimarea necesarului de corectie sustinute de Scoala de la Copenhaga nu
se potriveau cu masuratorile in vivo ale Scolii de la Boston (deoarece in vivo exista si alte sisteme tampon care
sustin sistemul bicarbonat, precum si sistemele de reglare (in special rinichii) care nu sunt prezente la titrarile sangelui in
vitro).
Membrii “Scolii de la Boston” sustineau ca “bicarbonatul actual” din sangele arterial poate fi folosit foarte bine pentru
evaluarea partii metabolice din echilibrul acido-bazic. Membrii “Scolii de la Copenhaga”, pe de alta parte, numeau
"bicarbonatul actual” indicator mixt, care este modificat atat in dezechilibrele acido-bazice metabolice, cat si in cele
respiratorii.
Totusi, ca rezultat al criticilor constructive ale Scolii de la Boston, Scoala de la Copenhaga a modificat Excesul de Baze
sub forma Excesului de Baze Standard: Standard Base Excess (SBE)= BEecf (base excess in the extracellular
fluid) (adica determinat in vitro in conditii standard de pH=7.4, pCO2=40mmHg, 37°C, dar corectat pentru o concentratie
a hemoglobinei de 5 mg/dl, deoarece in vivo hemoglobina din eritrocite tamponeaza intregul compartiment extracelular,
ca si cum ar fi in mod virtual diluata intr-un volum mult mai mare).
Pentru a fi competitive pe toate pietele comerciale cu monitoarele de origine daneza, toate monitoarele de gaze
sanguine au implementat formulele de calcul pentru parametrii introdusi de Scoala Daneza. In timp s-a vazut ca
monitoare diferite de gaze sanguine au raportat valori SBE usor diferite deoarece aveau algoritmii de calcul implementati
usor diferit. Acest lucru s-a corectat prin consens industrial.
Concluzii
Membrii "Scolii de la Copenhaga” au incercat sa formuleze termeni sintetici care sa exprime partea metabolica din
dezechilibrele acido-bazice. Au preferat sa judece echilibrul acido-bazic in functie de pH, paCO2 si SBE (standard base
excess= exces de baze in conditii standard). Formulele pentru calculul SBE au variat putin, dar in final au fost in mod
concordant implementate in toate monitoarele de gaze sanguine.
Membrii “Scolii de la Boston” au preferat sa judece dezechilibrele acido-bazice in functie de pH, paCO2 si bicarbonatul
actual.
Monitoarele de gaze sanguine raporteaza valorile in maniera ambelor scoli. Ambele metode duc la aceleasi conlcuzii in
interpretarea dezechilibrelor acido-bazice.
Interpretarea eficacitatii mecanismelor compensatorii
Atunci cand se interpreteaza eficacitatea mecanismelor compensatorii, se pot folosi formulele de conversie ale
scolii preferate.
Metoda Scolii de la Copenhaga: Patru reguli de apreciere a compensarii bazate pe excesul de baze in conditii
standard (SBE)
Acidoza sau alcaloza respiratorie acuta: O modificare acuta a PaCO2 nu va duce la modificarea SBE. ΔSBE/ΔCO2=0
Acidoza sau alcaloza respiratorie cronica: ΔSBE/ΔCO2=0.4
Acidoza metabolica: ΔSBE/ΔCO2=1
Alcaloza metabolica: ΔSBE/ΔCO2=0.6
Drept compensare "medie", aproximativa, s-a formulat regula ΔSBE/ΔCO2 = 0.6 (adica unei modificari de 10mmHg a
paCO2 ii va corespunde o modificare de 6 mEq/l a SBE.
Regula este denumita si "regula practica 5:3" pentru aproximarea compensarii complete (modificare cu 5 mmHg
paCO2 ↔ modificare cu 3 mEq/l a SBE)..
Metoda Scolii de la Boston: foloseste doar pH, paCO2 si bicarbonatul "actual" (asa cum e masurat din sangele
arterial)
In formulele de compensare valoarea normala a bicarbonatului este de 24 mmol/L, iar a paCO2 este de 40mmHg.
Aceste reguli se bazeaza pe titrari ale echilibrului acido-bazic in vivo la om (situatie in care participa toate
sistemele tampon si de reglare- renal etc.). Mecanismele de compensare in vivo au limite fiziologice in a
compensa complet.
- In boli metabolice paCO2 variaza compensator doar intre 10 - 60 mmHg
- In boli respiratorii [HCO3-] variaza compensator doar intre anumite limite:
Boli respiratorii acute: 18 - 30 mmol/l HCO3-
Boli respiratorii cronice: 12 - 45 mmol/l HCO3-
Algoritm de analiza a dezechilibrelor acido-bazice
Care este directia in care DACA pH=7.4, tot trebuie
s-a modificat pH sangelui verificate paCO2 si HCO3- ;
arterial: acid/ alcalin? pot exista modificari acido-
bazice simultane in sensuri
opuse SAU o modificare
primara bine compensata
Exista compensare?
Nu exista compensare, ci Cum variaza al doilea
ambele mecanisme parametru dintre paCO2 si
(respirator si metabolic) HCO3- (nu cel al modificarii
participa la modificarea pH primare)?
in acelasi sens