Sunteți pe pagina 1din 14

Biochimie-Cursul -6-

9 grile pe 2 randuri, un calcul, restul teorie – 10 minute 4.5 pct


4 lucruri teoretice si le dezbatem 4.5 pct
comentare curbe grafice
chimie organica- cologviu

In fluenta pH-ului asupra gradului de saturare cu oxigen molecular a


hemoglobinei

S-a constatat ca odata cu cresterea valorii pH-ului, gradul de


saturare cu oxigen a hemoglobinei creste. Una din ipotezele care se
poate emite se refera la gradul de incarcare electric a
macromoleculelor alfa si beta de natura polipeptidica.
Cu cresterea valorii pH-ului, creste sarcina negativa a
hemoglobinei la nivel global si astfel, oxigenul (paramagnetic) va tinde
sa se fixeze mai facil la nivelul structurii globulare.

Variaţia gradului de saturare cu pH-ul


Influenta 2.3-difosfogliceratului asupra
gradului de saturare cu oxigen.

2,3 difosfogliceratul este un intermediar metabolic rezultat la


nivel celular prin izomerizarea unui alt intermediar rezultat in procesele
oxidative(glicoliza). Cu cresterea concentratiei acestui intermediar,
gradul de saturare cu oxigen al hemoglobinei scade, si astfel este
facilitata descarcarea de oxigen a hemoglobinei oxidate, in vederea
preluarii oxigenului molecular la nielul tesuturilor.

Procesul de desaturare a hemoglobinei cu oxigen molecular in


acest caz este cumulativ . Concentratiile crescute ale 2,3-
difosfogliceratului fiind cunoscute in anumite afectiuni :
-anemia cronica
-hipoxie
-emfizem pulmonar
Prin interventia 2,3 difosfogliceratului la nivelul hemoglobinei
oxidate, se realizeaza o scadere a afinitatii hemoglobinei in raport cu
acesta.

Efectul 2,3-difosfogliceratului
Methemoglobina (HbM Fe3+) este specia globulara constituita pe
baza Hb in care ionul feros (Fe2+) este substituit cu ionul feric (Fe3+) .
Prin aceasta constitutie(datorata agentilor oxidanti din mediu),
methemoglobina nu mai are capacitatea de a transporta oxigenul
molecular de la nivel pulmonar catre tesuturi.

In schimb, comparativ cu Hb, methemoglobina (HbM) are functii


catalitice(enzimatice).
Ea poate actiona ca o peroxidaza sau ca o catalaza. In lipsa
capacitatii de transport a oxigenului molecular, la nivelul organismului
se instaleaza hipoxia care in timp faciliteaza policitemia(constituirea
unui numar mai mare de eritrocite<hemotopoieza> datorita deficitului
de oxigen molecular de la tesuturi. Prin policitemie, numarul crescut de
celule<eritotrcite> poate substitui capacitatea diminuata a
transportului oxigenului. )

In conditii normale, datorita existentei in mediu a agentilor


oxidanti, o mica parte din Hb se transforma in HbM. Prin prezenta
methemoglobinreductazei , fierul din starea Fe3+ este transformat in
starea de oxidare Fe 2+ si astfel se mentine capacitatea de transport a
Hb.
Transformarea excesiva a Hb in HbM nu mai poate fi anihilata prin
interventia methemoglobinreductazei, si astfel la nivelul organismului
se instaleaza hipoxia si respectiv policitemia.

Similar Hb, si la nivelul Mioglobinei se poate modifica din aceleasi


considerente starea de oxidare a ionului de Fe cu formarea
metmioglobinei. Si astfel metmioglobina nu mai are capacitatea de
transport a oxigenului molecular, in schimb metmioglobina poate
functiona ca o enzima (monooxigenaza).
In conditii normale, prezenta in circulatia sanguina a glucozei
poate determina interactia acesteia cu gruparile amino libere existente
de-a lunugl lanturilor polipeptidice. In acest mod se formeaza Hb A₁c
(hemoglobina glicata). Cel mult 5% din Hb adutului se gaseste sub
forma glicata in conditii normale .

Atunci cand la nivel circulator, glicemia creste, creste si


capacitatea de glicare a hemoglobinei (in diabet). Si in acest mod, o
crestere peste 5-6% a continutului de Hb glicata, poate fi un marker al
diabetului.

Hemoglobina Fetala ( HbF) este hemoglobina specifica fetusului


care se biosintetizeaza odata cu procesul de constituire a fetusului pe
baza unei catene polipeptidice de tip alfa si a altei catene polipeptidice
de tip gamma(in loc de beta).
Pana la varsta de 3 luni a fetusului, in circulatia fetala circula doar
HbF care asigura tesuturilor fetale cantitatea de oxigen molecular
necesara arderilor proprii.
Spre deosebire de Hb a adultului, HbF prezinta afinitate deosebit
de mare pentru oxigenul molecular, si astfel oxigenul molecular este
preluat de la nivelul placentei (la presiuni partiale ale oxigenului
molecular mici aproximativ 40 mmHg).
Incepand cu luna a 3-a de viata intrauterina, la nivelul fetusului se
biosintetizeaza simultan cu lanturile gamma si lanturile beta si astfel
pana la nastere, nou-nascutul poseda in circulatia proprie, atat
HbF(majoritara) cat si HbA. Dupa nastere, procesul de biosinteza al
catenelor beta se insensifica si in apropierea varstei de 1 an al nou-
nascutului, HbA substituie total HbF.

Variaţia conţinutului catenelor α,β,γ in hemoglobine

La nivelul HbF si HbA , lanturile beta si gamma difera doar prin


structura primara a acestora(secventa) si din aceasta cauza, afinitatea
pentru oxigenul molecular al HbF este crescuta. Cele 2 structuri
macromoleculare polipeptidice(beta si gamma) difera numai prin 37 de
resturi de aminoacizi, in rest toate structurile aminoacidice sunt
identice.
HbS este prezenta in anemia falciforma si se datoreaza unei
mutatii genetice produsa la nivelul lanturilor beta din Hb prin
substituirea unui rest de acid glutamic cu un rest de valina.

Substituirea Glu cu Val în HbS (mutaţie)


Scădere solubilitate, polimerizare, precipitate, liză

Prin aceasata, gradul de incarcare electrica negativa a lantului


polipeptidic scade, si odata cu aceasta si hidrofilicitatea intregului
sistem. Din aceasta cauza, scade solubilitatea HbS in lichidele biologice.
La nivelul eritrocitului se produc distorsionari provocate de tendinta de
precipitare a HbS, eritrocitele tind sa ia forma unei secere care au
tendinta de a infunda capilarele si de a liza membranele eritrocitare.

In urma lizei produsa de precipitatele constituite in eritrocit,


continutul citoplasmatic eritrocitar se varsa la nivel circulator si se
instaleaza hemoliza.

Exista la nivel planetar unele populatii a caror varsta


eritrocitara(timp de injumatatire) este mica si astfel eritropoieza este
mai rapida. Aceste manifestari pot fi favorabile acestor populatii in
malarie care este indusa de un parazit. Parazitul malariei paraziteaza
eritrocitele si atunci cand acestea au un timp de viata limitat, nu permit
dezvoltarea, multiplicarea parazitului si astfel nu se instaleaza starea de
boala.
O afectiune genetica produsa la nivelul anumitor organisme se
refera la biosinteza dezechilibrata a lanturilor polipeptidice alfa si beta
specifice hemoglobinei. Afectiunea se poate numi Talasemie.
Talasemiile pot fi alfa sau beta si determina instalearea anemiilor
hemolitice, iar organismul de cele mai multe ori necesita transfuzii
pentru supravietuire.

Hemoglobinele in raport cu unele componente din mediu pot


constitui complecsi stabili in raport cu complexul format cu molecula
oxigenului. Cu cat stabilitatea acestor complecsi este mai mare
capacitatea de transport a oxigenului molecular este diminuata si cu
atat se instaleaza anemia prin hipoxie care poate sa conduca la moarte
prin afixie.
Printre moleculele de dimensiuni mici care induc sau pot induce
hipoxia si moartea, in urma constituirii complecsilor stabili cu
hemoglobina, sunt : CO2, H2S, CO.

Suplimentar din carte :


Colagenul(doar descrierea structurii, nu si structura in sine)
Elastina
Proteinele plasmatice
Markerii tumorali
Proteina C
Transferina
Feritina
Ceruloplasmina
Fibronectina
Proteinele sistemului complement
Fibrinogenul
Trombina
Coagularea sângelui
AICI STOP PARTIAL
Electromigrarea(nu e in carte)

In campurile electrice continue, ionii anorganici, organici,


macromoleculari sufera un proces de orientare in raport cu polii sursei
de curent continuu si un proces de electromigrare inspre acestia.(inspre
polii de semn opus)

***exista o mare de baieti si o singura fata mare, ea se uita in jur si se


orienteaza, se duce ca tre unul singur, nu catre toti***

In miscarea ionilor catre polii opusi, acestia NU TREBUIE SA SE


DESCARCE LA NIVELUL ELECTROZILOR SURSEI, si astfel se realizaeaza
efectul de erectroforeza. Descarcarea ionilor pe electrozii sursei
seminifca electroliza.
Componentele macromoleculare prezente la nivelul sangelui
integral se incarca electric in intervalul de pH fiziologic, iar in procesul
electroforetic se asociaza dependent de gradul lor de incarcare in 4-5
fractii proteice distincte(electroferograma).

Fractia cu migrare anodica(spre anod) cea mai puternica este


constituita de albumine, care sunt si majoritare cantitativ(aproximativ
60%).

Tot migrare anodica poseda si alfa globulinele, dar mult mai slaba
decat a albuminelor, si cantitativ reprezinta aproximativ 10%.

Migrare slaba catodica(spre catod) prezinta beta globulinele care


cantitativ reprezinta aproximativ 10% din totalul proteinelor plasmatice
si aici in aceasta fractie se intalnesc majoritatea macromoleculelor de
dimensiuni foarte mari.

Fractia proteica cu migrare puternic catodica este reprezentata de


gamma globuline care cantitativ reprezinta aproximativ 20%.

Electroforeza proteinelor din sangele integral se poate realiza sub


forma de ser sau plasma.

Sangele integral este un tesut constituit din elemente


figurate(celule) care sunt suspendate intr-o faza continua numita
plasma.

Plasma este un lichid omogen rezultat prin dizolvarea compusilor


anorganici, organici, macromoleculari in apa.
Serul este lichidul biologic in care din sangele integral se elimina
fibrinogenul(proteina solubila) sub forma de fibrina polimer(insolubila).
La eliminarea fibrinogenului din plasma sangvina, mai pot fi eliminate si
alte structuri macromoleculare, de regula prin adsorbtie.
Daca plasma se obtine din sangele integral dupa adaosul unor
anticoagulanti (citrati, flururi , etilendiaminotetraceticacid (EDTA) )

Anticoaglulantii au rolul principal de a fixa ionii de Ca din sangele


integral si in lipsa acestuia(anticoagulantului), fibrinogenul nu se mai
pote transforma in fibrina polimer si ramane ca atare.

Serul se obtine din sangele integral fara ca sa fie adaugati alti


compusi, sangele integral se mentine la 37 grade celsius cateva minute
(incubare) timp in care fibrinogenul se transforma in fibrina polimer
care este o structura reticulata in spatiu(prezinta ochiuri de retea), iar
in ochiurile de retea sunt retinute elementele figurate care in acest
mod formeaza coagulul.

Plasma se obtine din sangele integral prin simpla centrifugare la


viteze unghiulare mici deoarece la viteze unghiulare mari, forta
centrifuga este suficient de mare pentru ruperea(liza) membranelor
eritrocitare si astfel pot produce hemoliza, iar produsul biologic rezultat
nu se mai poate utiliza in laboratorul clinic.

Separarea coagulului de ser se realizeaza prin decantare, cand


limpedele(serul) se separa de coagul.

In laboratorul clinic, procesul de electroforeza se poate utiliza cu


scop diagnostic. Una dintre posibilitatile de utilizare in laboratorul clinic
a electroforezei este evidentierea analitica a HbS(hemoglobina secere)
in raport cu HbA( hemoglobina adultului).
Deoarece in HbS se realizeaza substituirea unui rest aminoacidic
cu altul, gradul de incarcare electrica a HbS se modifica si odata cu
aceasta se modifica si capacitatea electroforetica(electromigrearea).

In HbS, gradul de incarcare negativ scade si astfel capacitatea de


transport catre anod (pol pozitiv) se diminueaza, comparativ cu HbA , si
astfel cele doua specii hemoglobinice vor prezenta benzi electroforetice
distincte.

(a)electromigrarea Hb la indivizi in mod normal


(b)electromigrarea Hb in anemie falciforma
Procesul de electromigrare este dependent de numerosi factori:
 gradul de incarcare electrica
 diferenta de potential dintre electrozii sursei
 intensitatea curentului electric aplicat de sursa de curent
continuu
 dimensiunea ionului(macroionului)
 gradul de ramificare
 vascozitatea mediului

Imunoglobuline
Imunoglobulinele sunt glicoproteine care fac parte din clasa
gamma globulinelor serice si au proprietatea de a recunoaste, de a lega
si de a transporta antigenul care i-a indus biosinteza la nivelul unor
celule specializate (macrofage) in vederea distrugerii si eliminarii din
circulatie a antigenului.

Antigenul este o structura macromoleculara (poseda o masa


minima de 5000 Da) care patrunde pe cale circulatorie in organismul
vertebratelor si induc biosinteza imunoglobulinelor, dupa
recunoasterea acestora, ca non-self de catre anumite sisteme.

Antigenele pot fi de natura polipeptidica, polizaharidica, lipidica,


polinucleotidica . Pot fi macromolecule naturale sau sintetice;
macromolecule individuale sau sub forma de agregate
macromoleculare care sunt recunoscute de mecanismele specializate
ca non-self .
Patrunderea unui antigen in organismul unui vertebrat este
denumita stimulare antigenica, care se materializeaza prin biosinteza
de imunoglobuline specifice capabile sa recunoasca si sa lege specific
antigenul invadator.

Pentru ca o structura sa se comporte ca antigen, este strict


necesar ca la nivelul macromoleculei sa existe cel putin o zona
polara(epitop) in raport cu care se biosintetizeaza imunoglobulina
specifica.

Zona polara din molecula antigenului, se numeste epitop sau


determinant antigenic.

La nivelul unei macromolecule de antigen, pot exista unul sau mai


multe zone polare(epitop) si in raport cu fiecare dintre acestea se pot
biosintetiza anticorpi specifici.

In natura, exista numerosi componenti care pot patrunde in


organismul uman, sunt molecule polare, dar nu poseda un minimum de
masa moleculara in vederea inducerii biosintezei imunoglobulinice. In
raport cu acesti compusi, nu exista aparare imuna. Acestia pot actiona
la nivelul organismului prin inducerea unor toxicoze(de ex pesticidele).
Exista probabilitatea ca xenobioticul de dimensiuni mici si polar sa
fie legat chimic de o macromolecula proprie organismului, si astfel se
constituie o structura macromoleculara in care este prezent si
xenobioticul sub forma de rest. In aceste conditii, restul xenobioticului
este recunoscut ca epitop in structura macromoleculara rezultata si se
poate biosintetiza un anticorp indreptat impotriva acestuia, in vederea
recunoasterii, legarii, transportarii in vederea distrugerii.

S-ar putea să vă placă și