MINISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL
CORPULUI POMPIERILOR MILITARI

ORDINUL

Comandantului
Corpului Pompierilor Militari

Nr. 1337 din 14.08.1998

pentru aprobarea

NORMELOR TEHNICE

Privind
explorarea, întreţinerea,
repararea, scoaterea din funcţiune,
declasarea şi casarea, autospecialelor,
apărării, mijloacelor şi echipamentelor
de prevenire şi stingere a incendiilor.

-1998-
 ORDINUL
Comandantului Corpului Pompierilor Militari
Nr.1337 din 14.08.1998

pentru aprobarea
normelor tehnice privind exploatarea, întreţinerea,
repararea, scoaterea din funcţiune, declasarea şi casarea autospecialelor,
aparaturii, mijloacelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a
incendiilor

În temeiul prevederilor art. 17 alin. (1) lit. g şi art. 36 lit. b

din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea
Corpului Pompierilor Militari.

ORDON:

ART. 1. –Se aprobă „ Normele tehnice privind exploatarea, întreţinerea,

repararea, scoaterea din funcţiune, declasarea şi casarea
autospecialelor, aparaturii, mijoacelor şi echipamentelor de
prevenire şi stingere a incendiilor” prevăzute în anexa care face
parte integrată din prezentul ordin.
Prevederile normelor tehnice prevăzute în alin. 1 se aplică
mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din
dotarea marilor unităţi şi unităţilor Corpului Pompierilor Militari.
Atr.2. – „ Comandanţii marilor unităţi şi unitaţile de pompieri militari vor lua
măsuri de însuşire şi aplicare întocmai de către întregul personal
de subordine, în părţile care îl privesc, a prevederilor Normelor
tehnice privind exploatarea, întreţinerea, repararea, scoaterea
din funcţiune, declasarea şi casarea autospecialelor, aparaturii,
mijloacelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a
incendiilor.
Art.3. - „ Prezentul ordin intră în vigoare la data de 01.01.1999.
Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii
contrare sunt şi rămân abrogate.

Comandantul Corpului Pompierilor Militari

General de divizie ing. CRĂCIUN Ionel

2
 AVIZAT VIZAT
Pentru legalitate Pentru Control Financiar Preventiv
Şeful Secşiei Juridic, Contencios Şeful serviciului financiar-Contabilitate
şi Secretariat Colonel MOTRUNĂ Lucian
Lt. Colonel GHEORGHINOIU Ion

3
 ANEXĂ
la Ordinul Comandantului
Corpului Pompierilor Militari
Nr. 1337 din 14.08.1998

NORME TEHNICE

PRIVIND EXPLOATAREA, ÎNTEŢINEREA, REPARAREA,

SCOATEREA DIN FUNCŢIUNE, DECLASAREA ŞI

CASAREA AUTOSPECIALELOR, APARATURII,

MIJLOACELOR ŞI ECHIPAMENTELOR DE

PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

4
Anexa nr. 1. Clasificarea mijloacelor tehnice de intervenţie specifice
pompierilor
Anexa nr. 2. Lucrările de asistenţă tehnică la autospecialele de intervenţie
Anexa nr. 3. Lucrările de asistenţă tehnică la utilajele de intervenţie
Anexa nr. 4. Lucrările de asistenţă tehnică la accesoriile de intervenţie
Anexa nr. 5. Verificarea şi îngrijirea zilnică (V.I.Z) a autospecialelor
Anexa nr. 6. Spălarea şi curăţirea zilnică (S.C.G) a autospecialelor
Anexa nr. 7. Gresarea şi ungerea (G.U.) autospecialelor
Anexa nr. 8. Schimbarea uleiului la motoarele (S.U.M.) autospecialelor
Anexa nr. 9. Schimbarea uleiului de transmisie, direcţie, instalaţiile
hidarulice (S.U.T. şi S.U.D.I.H.) de la autospeciale
Anexa nr.10. Controlul tehnic (C.T.) la autospeciale
Anexa nr.11. Revizia tehnică lunară (R.T.L.) la autospeciale
Anexa nr.12. Revizia tehnică de gradul 1 (R.T.1) la autospeciale
Anexa nr.13. Revizia tehnică de gradul 2 (R.T.2) la autospeciale
Anexa nr.14. Lucrările speciale ce se execută pentru trecerea autospecialelor la
exploatarea de iarnă sau vară
Anexa nr.15. Verificarea şi îngrijirea zilnică (V.I.Z.) a utilajelor
Anexa nr.16. Spălarea şi curăţarea generală (S.C.G.) a utilajelor
Anexa nr.17. Controlul tehnic (C.T.) al utilajelor
Anexa nr.18. Revizia tehnică (R.T.) al utilajelor
Anexa nr.19. Procedee de asistenţă tehnică la accesoriile p.s.i. (verificarea
tehnică, spălarea şi curăţirea generală, ungerea)
Anexa nr.20. Pregătirea şi executarea conservării autospecialelor p.s.i.
Anexa nr.21. Întreţinerea pe timpul conservării autospecialelor p.s.i.
Anexa nr.22. Plan de asistenţă tehnică şi reparaţii anuale
Anexa nr.23. Plan de asistenţă tehnică şi reparaţii lunare
Anexa nr.24. Norma de muncă. Timpul necesar pentru executarea lucrărilor de
asistenţă tehnică la autospecialele, utilajele şi accesoriile p.s.i.
Anexa nr.25. Norme de dotare. Piesele de schimb şi materialele auto de rezervă
necesare pentru fiecare autospecială p.s.i.
Anexa nr.26. Tabel cu lubrifianţii de bază folosiţi pentru asigurarea funcţionării
şi întreţinerii autospecialelor, utilajelor şi accesoriilor p.s.i.
Anexa nr.27. Norma de consum. Consmul de carburanţi la autospeciale şi utilaje
p.s.i.
Anexa nr.28. Norma de consum. Consumul de ulei prin ardere la autospecialele
şi utilajele p.s.i. acţionate de motoarele termice cu ardere internă
Anexa nr.29. Norma de exploatere penru anvelope
Anexa nr.30. Folosirea , întreţinerea şi depozitarea bateriilor de acumulatori auto
Anexa nr.31. Norma de consum pentru materialele de întreţinre pe timp de un an

5
Anexa nr.32. Norma de consum. Materialele necesare pentru conservarea
autospecialelor şi utilajelor p.s.i. şi întreţinerea acestora pe timpul
conservării
Anexa nr.33. Norma de consum. Materialele consumabile pentru activitatea
atelierelor de reparaţii şi P.A.T.
Anexa nr.34. Norma de dotare. Utilajele, aparatele, sculele, necesare atelierelor
şi P.A.T.
Anexa nr.35. Norma de dotare. Atelierul din cadrul Bazei pentru Logistică
Anexa nr.36. Categorii de reparaţii la autospecialele p.s.i.
Anexa nr.37. Norma de funcţionare
Anexa nr.38. Reparaţia generală a autospecialelor p.s.i.
Anexa nr.39. Reparaţia periodică a auospecialelor p.s.i.
Anexa nr.40. Norma de muncă. Manopera necesară pentru R.P. la autospeciale
p.s.i. şi la utilajele care urmează regimul de reparare al acestora
Anexa nr.41. Timpul de imobilizare în reparaţie a autospecialelor şi utilajelor
care urmează regimul de reparare al acestora
Anexa nr.42. Rodajul după reparaţia autospecalelor p.s.i.
Anexa nr.43. Recepţia pe faze a autospecialelor p.s.i. aflate în reparaţie
Anexa nr.44. Recepţia finală a autospecialelor p.s.i. reparate
Anexa nr.45. Norma de muncă. Manopera necesară şi timpul de imobilizare
pentru reparaţiile capitale la utilajele p.s.i.
Anexa nr.46. Recepţia calitativă a utilajelor p.s.i. reparate
Anexa nr.47. Norma de durată în serviciu, pentru declasarea şi casarea
autospecialelor şi a unor utilaje p.s.i.
Anexa nr.48. Norma de durată în serviciu şi defecţiunile care determină
declasarea şi casarea utilajelor p.s.i.
Anexa nr.49. Norma de durată în serviciu şi defecţiunile care determină
declasarea şi casarea accesoriilor p.s.i.

6
 LISTA CU ABREVIERI

Km.E.C. Kilometri echivalenţi + cumulaţi

P.S.I. Prevenirea şi stingerea incendiilor
P.A.T. Punct de asistenţa tehnică
M.A.S. Motor cu aprindere prin scânteie
M.A.C. Motor cu aprindere prin compresie
R.K. Reparaţia capitală
R.G. Reparaţie generală
R.P. Reparaţie periodică
R.A. Reparaţie accidentală
V.I.Z. Verificarea şi îngrijirea zilnică
S.C.G. Spălarea şi curăţirea generală
G.U. Gresare şi ungere
S.U.M. Schimbarea uleiului la motor
S.U.T. Schimbarea uleiului la transmisie
S.U.D.I.H. Schimbarea uleiului la direcţie şi instalaţii hidraulice
C.T. Control tehnic
R.T.L. Revizia tehnică lunară
R.T.1 Revizia tehnică de gradul 1
R.T.2 Revizia tehnică de gradul 2
R.S. Revizie sezonieră
R.U. Remediere uzuală
R.T. Revizie tehnică
S.L.F.A. Schimbarea lichidului de frână şi comandă ambreaj
V.T. Verificarea tehnică
U Ungerea
I.L. Întreţinerea lunară
I.T. Întreţinerea trimestrială
I.A. Întreţinerea anuală
S.D. Scurtă durată
L.D. Lungă durată
T.U. Turism uşor
T.G. Turism greu
C.U. Camion uşor
C.M. Camion mijlociu
C.G. Camion greu
A.Sp.P.I.C. Autospecială de primă intervenţie şi comandă
A.P.I.C. Autopompă de primă intervenţie şi comandă
A.P.C.A.A. Autopompă cisternă alimentare cu apă

7
A.P.C.A.A.T. Autopompă cisternă alimentare cu apă cu tun
A.P.C.T. Autopompă cisternă cu tun
A.T.I. Autotun de stins incendii
A.Sp.S. Autospecială de stins incendii cu spumă
A.Sp.4S. Autospecială de stins incendii cu patru substanţe
A.Sp.P. Autospecială de stins incendii cu pulbere
A.Sp.J.G. Autospecială de stins incendii cu jet de gaze
A.Sp.I.S.I. Autospecială pentru intervenţii şi salvare la înălţime
A.Sp.G.O. Autospecială pentru grupa operativă
A.Sp.C.T.P. Autospecială pentru control tehnic de prevenire a incendiilor
A.C.I. Autocamion de intervenţie
A.Sp.I.D. Autospecială pentru iluminat şi/sau descarcerare
A.Sp.M. Autospecială medicală
M.P.R. Motopompă remorcabilă
M.P.T. Motopompă transportabilă
M.C. Motocompresor
G.E. Grup electrogen
M.F.D. Motofierăstrău cu disc
M.F.L. Motofierăstrău cu lanţ
R.A.S.I. Remorcă auto de stins incendii
E.P.T. Electropompă transportabilă
E.C. Electrocompresor
E.V. Eloctroventilator
E.I.P. Electroîncărcător
C.S. Convertizor pentru sudură
R.S. Redresor pentru sudură
T.S. Transformator pentru sudură
H.G.S.U. Hidrogenerator de spumă uşoară
S.R. Stingător remorcabil
S.T. Stingător transportabil
T.R.A.S. Tun remorcabil pentru apă şi spumă
E.A.S. Echipamente şi accesorii pentru salvări
S.C. Scară culisabilă
S.Î. Scară de împerechere
S.F. Scară de fereastră
S.B. Scară baston
A.A. Accesorii pentru apă
A.S. Accesorii pentru spumă
A.P. Accesorii pentru protecţie
A.T.D. Accesorii pentru tăiat şi demolat
A.I. Accesorii pentru iluminat
A.Trs. Aparatură pentru transmisiuni
S.P. Stingătoare portative

8
A.D. Accesorii diverse
I.S.C.I.R. Inspecţia pentru cazare, recipienţi sub presiune şi instalaţii de
ridicat
A.D.A. Amplificator cu dispozitiv de alarmare.

9
 CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 – Prezentul normativ stabileşte, într-o concepţie unitară, normă

privind exploatarea, întreţinrea, repararea, scoaterea din funcţiune, declasarea şi
casarea miljloacelor tehnice de intervenţie din dotarea pompierilor militari
cuprinse în conceptul de asigurare tehnică de mijloace de intervenţie.
Art. 2 – Mijoacele tehnice de intervinţie specifice pompierilor reprezintă
întreaga gamă de autospeciale, utilaje, accesorii, echipamente, substanţe chimice
şi materiale necesare intervenţiei pompierilor militari pentru stingerea incendiilor.
Prezentele norme se referă numai la autospecialele, utilajele şi acesoriile de
intervenţie din dotarea pompierilor militari, denumite în continuare mijloace
tehnice şi care sunt reprezentate în anexa nr. 1.
Art. 3 – Normativul tehnic a fost elaborat avându-se în vedere
compatibilitatea şi similitudinea cu normele specifice elaborate de Ministerul de
Interne privind asigurarea tehnică de autovehicule de transport aparţinând
unităţilor din structura acestui minister.
Art. 4 - Comandanţii de la toate eşaloanele din structura Corpului
Pompierilor Militari răspund de organizarea şi realizarea permanentă a tuturor
măsurilor şi activităţilor de asigurarare tehică de mijloace de intervenţie
asigurând astfel îndeplinirea misiunilor ce le revin.
Art. 5 – Adjuncţii comandanţilor de unităţi şi mari unităţi, ca organe de
specialitate, organizează şi conduc nemijlocit asigurarea tehnică de mijloace de
intervenţie şi răspund de realizarea integrală a acesteia.
Art. 6 – Organele tehnice din unităţi şi mari unităţi, celelalte categorii de
personal au obligaţia de a respecta măsurile şi normele tehnice cuprinse în
prezentul normativ, asigurând astfel o stare tehnică de întreţinere
corespunzătoare mijloacelor tehnice de intervenţie, condiţie necesară indeplinirii
misiunilor înceredinţate. Nerespectarea în totalitate, la timp şi calitate a
prevederilor privind asigurarea tehnică de mijloace de intervenţie, atrage după
sine răspunderea materială, disciplinară, civilă, sau penală, după caz.

10
 CAPITOLUL II
EXPLOATAREA MIJLOACELOR TEHNICE DE
INTERVENŢIE

2.1. DEFINIŢII ORGANIZARE

Art. 7 – Exploatarea mijloacelor tehnice de intervenţie cuprinde totalitatea

activităţilor ce privesc planificarea, organizarea şi folosirea legală, corectă şi
economicoasă a acestor mijloace, executarea la timp şi în volum complet a
lucrărilor de întreţinere tehnică şi reviziilor (denumite în continuare asistenţă
tehnică), păstrarea şi conservarea în scopul menţinerii acestora în permanentă
stare de operativitate, a prevenirii producerii oricăror accidente de circulaţie,
evenimentele tehnice şi prelungirii duratei în serviciu.
Art. 8 – Asistenţa tehnică a acestor mijloace cuprind totalitatea verificărilor,
operaţiilor de întreţinere şi lucrărilor periodice care se execută cu scopul de a
preîntâmpina şi înlătura defecţiunile şi dereglările mecanismelor şi ansamblelor
componente ale mijloacelor respective, pentru menţinrea acestora în stare
operativă (în serviciu) un timp cât mai îndelungat şi folosirea lor în sigurnţă
deplină, cu eficienţă maximă.
Art. 9 – (1) Lucrările de asistenţă tenică au caracter preventiv, planificat şi
obligatoriu, lucru ce implică urmărirea executării lor, necondiţionat, la
îndeplinirea normelor de timp (rulaj) stabilite prin prezentul normativ.
(2) În cadrul lucrărilor de asistenţă tehnică se includ două categorii
de operaţii:
a) Operaţii de întreţinere, prin care se sigură îngrijirea curentă a
mijloacelor de intervenţie în scopul menţinerii lor în stare normală de
funcţionare şi curăţeniei în timpl exploatării.
b) Operaţii preventive, care au menirea de a descoperii şi înlătura la
timp eventualele defecţiuni de ordin funcţional şi uzurii fizice ale pieselor
(uzuri cu tendinţă de depăşire a limitelor admise), pentru evitarea oricăror
rămâneri în pană pe timpul intervenţiilor.
Art. 10 – Pentru fiecare lucrări de asistenţă tehnică în cadrul unităţilor
militare de pompieri se constituie:
a) Câte un atelier tip I la fiecare brigadă, grup judeţean, batalion în
cadrul Brigăzii de Pompieri „Dealu Spirii” a Capitaleli şi a Şcolii
Militare de Subofiţeri „Pavel Zăgănescu” Boldeşti, încadrat în
personalul prevăzut în statele de organizare;
b) Câte un atelier tip II la fiecate deteşament sau secţie de pompieri;
c) Câte un punct de asistenţă tehnică (P.A.T.) în fiecare staţie de
gardă de intervenţie care se află în altă localitate decât subunitatea de
care aparţine şi care are în dotare autospeciale de intervenţie şi la

11
 Muzeul Naţional al Pompierilor. Atelirul tip II şi punctele de asistenţă
tehnică (P.A.T.) vo fi conduse de şeful de garaj (acolo unde există), se
vor constitui prin O.Z.U., vor funcţiona permanent şi vor include, pe
lângă şeful de garaj, toţi subofiţerii şi sergenţii a.b.c. şoferi şi 2-3
militari în termen meseriaşi (şoferi, mecanici, electricieni, etc.) dintre
cei mai bine pregătiţi. La Muzeul Naţional al Pompierilor, punctul de
asistenţă tehnică se va constitui din personalul existent în statul de
organizare;
d) Un atelier la baza de Logistică a Corpului Pompierilor Militari,
încadrat cu personalul prevăzut în statul de organizare în cadrul căruia
se vor executa, centralizat, lucrări de asistenţă tehnică şi reparaţii pentru
unele mijloace tehnice de intervenţie sau ansamble, piese de schimb
aparţinând unităţilor şi marilor unităţi de pompieri (ex. Verificarea şi
repararea aparatelor de protecţie a respiraţiei, repararea utilajelor,
subansamblelor şi accesoriilor electrice auto etc).
Art. 11 – Dotarea atelierelor şi a punctelor de asistenţă tehnică cu utilaje de
atelier, aparate, scule, piese de schimb şi materialele de întreţinere se realizează
pe baza tabelelor de înzestrare şi a prevederilor anexelor nr. 34 şi 35.

2.2 ASISTENŢĂ TEHNICĂ A MIJLOACELOR DE

INTERVENŢIE

2.2.1. Planificarea activităţii de asistenţă tehnică a mijloacelor tehnice de

intervenţie specifice pompierilor

Art. 12 – Activitatea de asistenţă tehnică se organizează şi se desfăşoară pe

bază de plan pentru toate categoriile de mijloace tehnice care fac obiectul acestui
normativ.
Art. 13 – Planul anual de asistenţă tehnică şi reparaţii prevăzut la cap. II din
prezentele norme, se întocmeşte de către adjunctul pentru logistică al
comandantului unităţii (marii unităţi), după modelul indicat în anexa 22 şi
cuprinde reviziile tehnice de gradul 2, reviziile sezoniere, verificările tehnice
semestriale şi anuale la accesoriile nominalizate în tebelul nr 1 din anexa nr. 19
precum şi toate categoriile de reparaţii la mijloacele tehnice din dotare (inclusiv
mijloacele de transport). Termenul de întocmire a planului de asistenţă tehnică şi
reparaţii este de 10 ianuarie a anului respectiv, iar difuzarea la subunităţi a
secţiunilor din planul care le privesc, se va încheia până la 15 ianuarie.
Art. 14 (1) – Pe baza planului anual se întocmesc planurile lunare de
asistenţă tehnică şi reparaţii, de către şeful atelierului pentru autospecialele,
utilajele şi accesoriile la care sunt prevăzute lucrări în cadrul atelierului de unitate
(mare unitate) şi de către şefii de garaje pentru toate mijloacele din dotarea

12
detaşamentelor, secţiilor, staţiilor şi gărzilor de intervenţie, conform modelului
prezentat în anexa nr 23.
(2) – În planul lunar de asistenţă tehnică şi reaparaţii întocmit la
nivelul unităţii (marii unităţi), care este planul de muncă al atelierului, înscriu
toate lucrările care intră în atribuţiile acestuia.
(3) - În planul lunar de asistenţă tehnică şi reaparaţii întocmit de
şeful de garaj se trec toate categoriile de revizii şi reparaţii
Art. 15 – Planul anual de asistenţă tehnică şi reparaţii, precum şi planul lunar
pentru atelierul de unitate (mare unitate) se aprobă de comandant, iar planul lunar
al şefului de garaj se aprobă de comandantul de subunitate. În aceste planuri se
ţine şi evidenţa curentă (la zi) a tuturor lucrărilor executate, urmărind încadrarea
strictă în termenele stabilite.
Atr.16 - Planul anual de asistenţă tehnică şi reparaţii al atelierului Bazei
pentru Logistică a Corpului Pompierilor Militari se aprobă de către şeful acestei
unităţi.
Art. 17 – Timpul normat pentru executarea lucrărilor de asistenţă tehnică la
autospeciale, utilaje şi accesorii este cel prevăzut în anexa nr. 24.
Art. 18 – La planificarea şi executarea reviziilor tehnice şi a reparaţiilor se
va avea în vedere că orice lucrare de categorie superioară substituie lucrarea de
(2) anexele nr 20 şi 21 se referă numai la autospecialele rutiere şi
utilajele care urmează regimul de exploatare, asistenţă tehnică şi reparare al
acestora.
(3) conservarea celorlalte utilaje şi a accesoriilor se rezumă la
păstrarea în condiţii indicate de producători, după ce în prealabil s-a executat
revizia tehnică a utilajelor, respectiv spălarea, curăţirea generală şi ungerea
accesoriilor p.s.i. (ungerea se va face numai la accesoriile la care este cazul).
Art. 31 – Este interzisă introducerea în conservare a mijloacelor cu
defecţiuni sau piese lipsă care să le facă improprii pentru folosire.
Art. 32 – Evidenţa exlploatării şi întreţinerii mijloacelor aflate în conservare,
care au motoare termice, se va ţine în carnete de bord (cartea de evidenţă a
exploatării pentru motoarele turboreactoare), după regulile stabilite pentru
autospecialele şi utilajele de la uzul curent.

2.4 NORME DE CONSUM

2.4.1. Consumul de carburanţi

Art. 33 (1) Consumul de carburanţi pentru autospecialele şi utilajele folosite

în activitata de prevenire şi stingere a incendiilor, echipate cu motoare termice
proprii, este normat şi se stabileşte pe baza normelor de consum. Normelor de
consum de carburanţi sunt pentru un rulaj efectiv de 100 Km (Nr) sau pentru o
oră de funcţionare (No), conform anexei nr.27.

13
 (2) Norma de consum reprezintă cantitatea maximă de carburanţi,
măsurată în litri, admisă a se consuma la o autospecială sau motoutilaj pentru a
parcurge distanţa de 100 Km efectivi sau pentru a funcţiona timp de o oră
staţionar.
(3) Această normă se stabileşte în funcţie de felul, marca şi tipul
fiecărui mijloc, regimul de funcţionare a motorului şi anotimpul în care se
exploatează.
Arrt. 34 – normele de consum pe timp de iarnă se aplică în perioada 01
decembrie – 15 martie. În funcţie de condiţiile atmosferice locale, norma de
consum pentru perioada de iarnă se poate aplica şi înainte sau după datele de mai
sus, când temperatura scade sub 0°C ori există zăpadă sau polei. Necesitatea
aplicării normelor de consum pentru iarnă, în aceste situaţii, se stabileşte de
comandantul subunităţii de pompieri prin ordin de zi pe subumitate, pe baza
buletinului meteorologic local. Situaţia temperaturilor zilnice şi datele privind
existenţa zăpezii sau poleiului se vor solicita în scris, lunar, de la staţia
meteorologică.
Art. 35 (1) În cazul când motoarele autovehiculelor lucrează staţionar, în gol,
norma de consum carburanţi pe o oră de funcţionare este de ¼ din norma de
consum la 100 Km efectivi, stabilită pentru perioada de iarnă sau de vară, după
caz.
(2) Se consideră că motoarele autospecialelor şi utilajelor p.s.i.
funcţionează fărăr sarcină (în gol) în următoarele situaţii:
a) Pentru încărcarea bateriilor de cmulatori, când staţiile radiotelefon montate
pe autovehicule sunt folosite cel puţin 5 ore continuu fără ca motoarele să
funcţioneze (după 5 ore se pornesc motoarele şi se menţin în funcţiune
până la terminarea lucrului cu staţiile radiotelefon);
b) În timpul executării reviziei tehnice (maximum 5 minute de fiecare
autospecilă scoasă la revezie);
c) Pentru încălzirea periodică a motoarelor pe timpul iernii, la autospecialele
parcate în garaje neîncălzite sau afară, când temperatura mediului, în locul
de dispunere, scade sub +5°C.
Art. 36 – Durata de încălzire a motoarelor pe timp friguros şi eşalonarea
pornirilor, în 24 ore, variază în funcţie de temperatură, după cum urmează:

Nr. Limite de temperatură la Timpul total Eşalonarea pornirilor

Crt. locul de parcare de funcţionare

14
 pentru încălzire
în 24 ore
(minute)
1. +5°C la 0°C 30 10 minute la fiecare 8 ore
2. 0°C la – 10°C 60 10 minute la fiecare 4 ore
3. Sub – 10°C 120 10 minute la fiecare 2 ore

Art. 37 – Necesitatea încălzirii periodice a motoarelor la autospecialele de

intervenţie se stabileşte de căttre comandantul subunităţii de pompieri, pe baza
buletinului meteorologic local, asumându-şi răspunderea pentru ordinul dat prin
semnarea foilor de parcurs în rubricile care evidenţiază lucrul maşinii
(funcţionarea motorului pentru încălzire).
Art. 38 (1) Indiferent de temperatura mediului înconjurător, nu se pornesc
pentru încălzirea motoarelor, utilajelor p.s.i. şi cele ale autospecialelor care:
a) Sunt rezervă în înlocuire sau plus dotare;
b) Nu sunt încadrate cu şoferi;
c) Sunt retase din exploatare, la ordin;
d) Se găsesc scoase din intervenţie pentru revizii sau reparaţii;
e) Sunt echipate cu preîncălzitoare pentru motoare.
(2) Preîncălzitoarele pentru motoare se vor folosi astfel:

Nr. Limite de temperatură la Timpul total Eşalonarea pornirilor

Crt. locul de parcare de funcţionare
pentru încălzire
în 24 ore
(minute)
1. +5°C la 0°C 40 10 minute la fiecare 6 ore
2. 0°C la – 10°C 90 15 minute la fiecare 4 ore
3. Sub – 10°C 150 25 minute la feicare 4 ore

Art. 39 (1) Consumul normat de carburanţi (Cnc) reprezintă cantitatea

maximă de carburanţi admisă a se consuma de o autospecială pentru a parcurge o
anumită distanţă şi (sau) a funcţiona staţionar un anumit timp.
(2) Calculul consumului normat de carburanţi, în condiţii normale de
exploatare, se face pe baza normelor de consum, folosind următoarea formulă:
Re
Cnc = x Nr + No1 x t1 + No2 x t2, în care
100

Re = rulaj efectiv realizat (indicat de Kilometraj);

Nr = norma de consum carburanţi la 100 Km efectivi;

15
t1 = timpul de funcţionare staţionară a motorului în sarcină;
t2 = timpul de funcţionare staţionară a motorului fără sarcină;
No1 = norma de consum carburanţi pentru o oră de funcţionare în sarcină;
No2 = norma de consum carburanţi pentru o oră de funcţionare fără sarcină;

Art. 40 – Pentru determinarea consumului normat de carburanţi pe timpul

rodajului se folosesc aceleaşi norme de consum şi aceeaşi relaţie de calcul ca
încondiţiile exploatării normale.
Art. 41 – Calculul şi justificarea consumului normat de carburanţi se va face
pe foile de parcurs, pentru fiecare autospecială sau utilaj cu motor propriu, în
funcţie de rulajul real efectuat şi timpul de funcţionare pe loc, înregistrat în foaia
respectivă.
Art. 42 – În situaţia că se foloseşte aeroterma şi (sau) preîncălzitorul de
motor, timpul de funcţinare a acestora se va consemna în foaia de parcurs, iar
calculul consumului de combustibil se va face pe baza normei de consum din
anexa nr.27. Folosirea aerotermei este permisă numai pe timpul îndeplinirii
misiunilor, când temperatura atmosferei scade sub +5°C. Combustibilul consumat
pentru funcţionarea aerotermei şi (sau) preîncălzitorul se va scădea din evidenţa
contabilă după aceleaşi reguli ca şi carburanţii folosiţi pentru motoarele
autospecialelor.

2.4.2. Consumul de ulei pentru motor şi pentru transmisie

Art. 43 – Consumul de ulei pentru motoarele autospecialelor şi utilajelor de

prevenire şi stingere a incendiilor este normat şi cuprinde uleiul consumat prin
ardere şi cel folosit pentru înlocuire (schimbare).
Art. 44 (1) Consumul normat de ulei prin ardere (Ca) reprezintă cantitatea
maximă de ulei, exprimată în litri, admisă a se consuma pe timpul funcţionării
motorului, în raport cu consumul normat de carburanţi (Cnc) şi gradul de uzură a
motorului.
(2) Calculul consumului normat de ulei prin ardere se face conform
prevederilor anexei nr. 28.
(3) Justificarea consumului normat de ulei (Cnu) se face pe foile de
parcurs, folosind următoarea formulă generală:
Cnu = Ca + Cm + Cf în care:
Ca = consumulu normat de ulei prin ardere;
Cm = consumului normat de ulei prin înlocuire la motor (cantitatea prevăzută în
cartea tehnică)
Cf = consumului normat de ulei pentru înlocuirea la filtrul de ulei (cantitatea
prevăzută în cartea tehnică).

16
 Art. 45 (1) Consumul normat de ulei pentru transmisie reprezintă cantitatea
maximă de ulei admisă a se consuma de un autovehicul în cursul unui an
calendaristic, pentru înlocuire sau completare.
(2) Cantitatea de ulei necesară pentru înlocuire rezultă însumând
capacităţile tuturor agregatelor de transmisie, capacităţi prevăzute în cartea tehică
a fiecărui tip de maşină.
(3) Consumul normat pentru completare într-un an calendaristic este
de maxim 20% din capacitatea totală a agregatelor de transmisie ale
autospecialei, la fiecare 10.000 Km echivalenţi.
(4) Evidenţa schimburilor de ulei la motor şi la transmisie se va ţine
în carnetele de bord la capitolul „Evidenţa executării operaţiunilor de întreţinere a
autovehiculului”.

2.4.3. Consuml de lichid de frână

Art. 46 (1) Norma de consum la lichidul de frână pentru înlocuire şi

completare, este anuală şi are următoarele valori:
1) Autospecialele construite pe şasiu de autoturism 1 litru
2) Autospecialele construite pe şasiu de autocamion 1,5 litri
(2) Cu aceste cantităţi de lichid de frână se vor acoperii şi nevoile
pentru instalaţiile de acţionare hidrauluică a ambreajului.
Art. 47 – Periodicitatea înlocuirii lichidului de frână este de 1 an, dacă în
cărţile tehnice ale autospecialelor nu este prevăzut alt termen. Consumul de lichid
de frână se justifică anual la nivelul parcului auto al subunităţilor.

2.4.4. Consumul de unsoare consistentă, lac şi uleiuri cu

destinaţii speciale

Art. 48 – Consumurile normate de unsoare consistentă, lac şi uleiuri cu

destinaţii speciale pentru înlocuire şi periodicitatea înlocuirilor sunt cele
prevăzute în cărţile tehnice ale fiecărui tip de maşină.
Art. 49 (1) Consumurile normate pentru completare şi întreţinere într-un an
calendaristic se stabilesc la nivelul parcului auto, pe categorii de autospeciale şi
utilaje , conform anexei nr. 31.
(2) Justificarea consumurilor se face anual la nivelul parcului auto.
Art. 50 - Consumul normat de ulei pentru compresoare se determină
însumând cantităţile necesare pentru înlocuire (conform prevederilor din cărţile
tehnice referitoare la capacitatea carterelor şi periodicitatea schimbării uleiului)
cu cantitatea necesară pentru completare, care se stabileşte la 10% din capacitatea
totală a carterului compresorului, justificarea consumului făcându-se anual, după
foile de parcurs ale compresorului.

17
 Art. 51 – Gresarea, înlocuirea şi completarea lubrifianţilor cu destinaţii
speciale se va face în conformitate cu prevederile cărţilor tehnice a fiecărui tip de
autospecială şi utilaj. Dacă nu se realizează rulajul prescris, uleiul din
mecanismul de servodirecţie se va înlocui la fiecare 3 ani. Uleiul special de la
motoarele reactoare se va înlocui la 2 ani.
Art. 52 – Se interzice exploatarea autovehiculelor care cconsumă carburanţi
sau ulei peste normele în vigoare.

2.4.5. Consumul de lichid antigel

Art. 53 – Consumul normat de lichid antigel se stabileşte anual, pentru

fiecare autospecială, prin însumarea consumului pentru înlocuire (schimbare) şi a
consumului pentru completare, având în vedere că temperatura de congelare a
lichidului antigel trebuie să fie - 40°C.
Art. 54 – La determinarea consumului pentru înlocuire se are în vedere
capacitatea instalaţiei de răcire a motorului şi faptul că norma de folosire în motor
a lichidului antigel nou este de minim 2 ani.
Art. 55 (1) În cazul în care lichidul este curat dar are temperatura de
congelare mare, (densitatea prea mică), aceasta se poate corecta adăugând lichid
antigel concentrat (monoetilenglicol). Lichidul antigel se va înlocui obigatoriu
atunci când se constată că este contaminat.
(2) Înlocuirea sau completarea lichidului antigel din instalaţia de
răcire se poate face şi în cazul când la motor s-au produs unele defecţiuni tehnice
(degadarea radiatorului, spargerea blocului motor sau chiulasei, ruperea unei
conducte, distrugerea unei garnituri, etc.) care au condus la pierderea sau
contaminarea lichidului. În astfel de situaţii, înlocuirea lichidului antigel se va
face conform reglemenatărilor în vigoare pentru autovehiculele de transport.
Art. 56 – La întroducerea autospecialelor în reparaţie (R.K.R., R.G., R.P. sau
R.A. la motoare), unitatea care are autovehiculul în dotare va scoate lichidul
antigel din sistemul de răcire, cantitatea recuperată fiind de cel puţin 50% din
existent. Dacă lichidul îşi păstrează calităţile impuse, cantitatea respectivă se va
refolosi, de preferinţă la acelaşi autovehicul.
Art. 57 (1) Consumul normat anual de lichi antigel pentru completare este
maximum 10% din capacitatea instalaţiei de răcire a motorului de la fiecare
autospecială şi utilaj din parcul auto la care răcirea se face cu lichid antigel.
Justificarea consumului de lichid antigel se face anual, la nivelul parcului auto.
(2) Înlocuirea şi completarea lichidului antigel se va face numai în
prezenţa şefului de garaj sau a înlocuitorului acestuia.
Art. 58 – Evidenţa schimburilor de anigel se va ţine în carnetul de bord la
capitolul „Evidenţa executării operaţiunilor de întreţinere a autovehiculului”.

18
 2.4.6. Consumul de anvelope auto şi camere de aer

Art. 59 (1) Norma de exploatare a anvelopelor este minimă şi este stabilită în

ani sau kilometri efectivi, conform anexei nr. 29. Camerele de aer se exploatează
fără normă de rulaj.
(2) Durata în ani şi parcursul în kilometri efecivi se consideră de la
data echipării autovehiculului cu anvelope.
Art. 60 – Anvelopele pot fi utilizate şi după îndeplinirea normei de rulaj sau
de timp dacă au o stare tehnică ce asigură securitatea deplină a circulaţiei pe
drumurile publice, după care se vor propune la declasare şi casare.
Art. 61 – Înlocuirea anvelopelor înaintea de îndeplinirea normei de
exploatare se face, în mod obligatoriu, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 62 – Evidenţa folosirii anvelopelor se va ţine pe serii, în carnetele de
bord a autospecialelor, remorcilor şi utilajelor p.s.i. Înlocuirea anvelopelor se va
face pe baza buletinelor de constatare distribuţie-retragere, iar numărul de ordine
al operaţiunii se va consemna în mod obligatoriu în carnetul de bord la rubrica
„evidenţa anvelopelor”, în dreprul anvelopelor preschimbate.
Art. 63 – Norma de exploatare a anvelopelor de pe autovehiculele din
grupele stoc de mobilizare sau rezervă este de 3 ani. Durata în ani se consideră de
la data echipării autovehiculului.
Art. 64 – Anvelopele şi camerele de aer noi care se primesc în unitate, de
regulă se motează pe autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă
ale căror anvelope au îndeplinit norma de tinp (3 ani). Anvelopele înlocuite se
folosesc pe autovehiculele aflate la uzul curent până la îndeplinirea normei de
rulaj sau de timp prevăzute în anexa nr. 29 (luând în considerare rulajul efectuat
cât şi timpul cât anvelopele au fost montate pe autospecialele de la stocul de
mobilizare).
Art. 65 – Inspectoratul General al Corpului Pomierilor Militari va asigura
utilizarea anvelopelor şi camerelor de aer demontate de pe autovehiculele din
grupele stoc de mobilizare sau rezervă înlocuite după îndeplinirea normei de
timp, prin redistribuirea acestora la uzul curent la unităţile subordonate.
Art. 66 (1) Anvelopele din import, de dimensiuni diferite de cele din
producţia internă, se vor menţine în exploatare până la îndeplinirea normei de
timp sau rulaj, conform anexei nr. 29.
(2) După îndeplinirea normei de rulaj sau timp, anvelopele se
verifică cu atenţie şi cele care sunt în stare bună, se vor utiliza în continuare atâta
timp cât asigură securitatea circulaţiei, după care se vor propune la casare.

2.4.7. Consumul de baterii de acumulatori

Art. 67 (1) Norma de exploatare a bateriilor de acumulatori auto de producţie

românească, folosite pentru funcţionarea autospecialelor p.s.i., utilajelor p.s.i. şi

19
remorcilor auto de stins incendii, este de 1,5 ani de la data montării pe
autovehicul sau de 50.000 km efectivi.
(2) Pentru acumolatori alcalini, norma de exploatare este de 5 ani.
(3) Durata în ani sau parcursul în km efetivi se consideră de la data
montarii bateriei de acumulatori pe autospeciala p.s.i., utilajul p.s.i. sau remorca
auto de stins incendii.
Art. 68 (1) Normele de durată pentru baterii de acumulatori menţionate în
art. 67 sunt minime. După îndeplinirea normei de funcţionare nu este obiligatorie
retragerea bateriilor de acumulatori din serviviu. Acestea se vor menţine în
exploatare atât timp cât îşi păstrează caracteristicile tehnice, după care se vor
propune la casare.
(2) Înlocuirea bateriilor de acumulatori înainte de îndeplinirea
normei de exploatare se face, în mod obligatoriu, conform prevederilor legale în
vigoare.
Art. 69 – Bateriile de acumulatori pot fi reparate, dacă valoarea reparaţiei nu
depăşeşte 60% din valoarea de înlocuire a acestora.
Art. 70 – La unităţile militare care au autovehicule la stocul de mobilizare,
bateriile de acumulatori noi ce se primesc, se vor monta obligatoriu pe acestea,
cele înlocuite fiind folosite în continuare pe autovehiculele aflate în exploatare
(uz curent), până la îndeplinirea normei menţionate la art. 67.
Art. 71 (1) Evidenşa folosirii bateriilor de acumulatori auto se va ţine în
carnetele de bord ale autospecialelor, utilajele şi remorcile p.s.i. Înlocuirea
bateriilor de acumulatori se face pe baza buletinelor de constatare distribuţie-
retragere, iar numărul de ordine al operaţiunii va fi consemnat în mod obigatoriu
în carnetul de bord la rubrica „evidenţa acumulatorilor”, în dreptul bateriilor de
acumulatori înlocuiţi.
(2) Evidenţa folosirii bateriilor de acumulatori alcalini se va ţine în
actele de gestiune.
Art. 72 - Normele de consum pentru materialele ce se folosesc la întreţinerea
bateriilor de acumulatori aoto sunt prevăzute în anexa nr. 31.
Art. 73 – Folosirea şi întreţinerea bateriilor de acumulatori auto în procesul
exploatării, precum şi pe timpul depozitării şi conservării lor, se execută conform
precizărilor din anexa nr. 30.

2.4.8. Consumul de materiale pentru lucrările de asistenţă tehnică

Art. 74 (1) Consumul de matriale, de orice fel, folosite pentru executarea

lucrărilor de asistenţă tehnică a autospecialelor şi utilajelor p.s.i. este normat pe
categorii de mijloace după cum urmează:
a) Pentru verificarea şi îngrijirea zilnică, precum şi pentru spălarea şi
curăţirea generală, conform normei din anexa nr. 31.
b) Pentru conservarea şi întrţinerea pe timpul conservării, conform normei din
anexa nr. 32.

20
 (2) Consumurile prevăzute în anexele menţionte în aliniatul 1 sunt
medii de parc, pe timp de un an calendaristic şi vizează autospecialele şi utilajele
alocate la drepturi.

2.4.9. Consumul de materiale pentru lucrări de atelier.

Art. 75 – Materialele consumabile necesare desfăşurării activităţii în cadrul

atelierelor de reparaţii sau al punctelor de sistenţă tehnică din unităţile şi
subunităţile de pompieri sunt stabilite prin norma de consum din anexa nr. 33.
Cantităţile prevăzute în această normă reprezintă consumul maxim pe timp de un
an, iar justificarea consumului se face anual.

2.5 ALTE DISPOZIŢII

Art. 76 – În vederea remedierii operative a unor defecţiuni care ar putea

apărea în timpul misiunilor, fiecare autospecială va fi dotată permanent cu piese
de schimb şi materiale auto, conform anexei nr. 25.
Art. 77 – Pentru asigurarea unui caracter unitar activităţii de exploatare şi
întreţinere, în anexa nr. 26 sunt stabiliţi lubrifianţi de bază folosiţi pentru
funcţionarea şi întreţinerea autospecialelor, utilajelor şi accesoriilor specifice de
intervenţie.
Art. 78 – Materialele necesare pentru exploatarea şi întreţinerea
autospecialelor, utilajelor şi accesoriilor p.s.i. vor putea fi substituite cu altele de
calitate superioară.

CAPITOLUL III
REPARAREA MIJOACELOR TEHNICE DE INTERVENŢIE

3.1. DEFINIŢII ŞI PRINCIPII

Art. 79 – Repararea mijoacelor tehnice de intervenţie cuprinde totalitatea

lucrărilor ce se efectuează pentru restabilirea, în cel mai scurt timp, a stării
tehnice a autospecialelor, utilajelor şi accesoriilor defecte sau deteriorate, la
nivelul condiţiilor tehnice stabilite.
Art. 80 – Introducerea în reparaţie a mijloacelor p.s.i. se va face cel mai
târziu la apariţia uzurilor maxime admise, stabilite în documentaţiile tehnice ale
produselor, întrucât exploatarea mijloacelor respective după apariţia unor uzuri
avansate devine neeconomicoasă şi chiar periculoasă sub aspectul siguranţei în
funcţionare.

21
 Art. 81 – Reparaţiile se execută, de regulă, după îndeplinirea normelor
fincţionale, stabilite diferenţiat pentru fiecare tip de produs, pe baza
recomandărilor făcute de întreprinderile constructoare şi a experienţei acumulate
pe timpul exploatării mijloacelor respective în condiţiile specifice activităţii p.s.i.
Art. 82 – Reparaţiile au caracter preventiv şi planificat. La stabilirea
necesităţii reparaţiilor, rolul determinant îl are starea tehnica reală a mijloacelor
de înzestrare. Acest criteriu de evaluare a necesităţii reparaţiilor permite ca unele
mijloace, cu uzuri mai pronunţate, să fie introduse în reparaţie înainte de
îndeplinirea normei de funcţionare. În acest fel de situaţii, se va executa
obligatoriu cercetarea administrativă a cauzelor care au determinat uzura
prematură a mijoacelor respective. De asemenea, normele de funcţionare aferente
RK şi RG pot fi prelungite numai pentru mijloacele care au o stare tehnică bună,
după îndeplinirea normelor respective.
Art. 83 – Este interzisă menţinerea în exploatare a mijloacelor cu uzuri
avansate, numai în scopul de a îndeplini sau depăşi normele stabilite, întrucât se
periclitează siguranţa funcţionării acestora la intervenţie, iar exploatarea lor
devine neeconomicoasă.
Art. 84 – Activitatea de reparaţii se organizează şi se desfăşoară pe baza
planului anual de asistenţă tehică şi reparaţii, întocmit de către adjunctul
comandantului unităţii, în care se înscriu nominal toate mijloacele din dotarea
unităţii, categoria reparaţiilor şi luna în care aceasta urmează a se efectua, precum
şi lucrările de asistenţă tehnică care se execută de către atelierul unităţii.
Art. 85 – Necesarul de reparatii capitale şi generale la toate categoriile de
autospeciale p.s.i., se va stabili nominal pentru următorii doi ani şi se va raporta
anual la Inspectoratul General la Corpului Pompierilor Militari, de către fiecare
unitate (mare unitate) de pompieri, până la data de 01 martie.

3.2 REPARAREA AUTOSPECIALELOR DE PREVENIRE ŞI

STINGERE A INCENDIILOR

3.2.1. Categorii de reparaţii ce se execută

Art. 86 – Ţinând seama de condiţiile de lucru specifice p.s.i., pe parcursul
unui ciclu de exploatate se vor executa categoriile de reparaţii prevăzute în
tabelul din anexa nr. 36 la termenele prevăzute în anexa nr. 37.
Art. 87 – Reparaţia capitală constă în demontarea totală a autospecialei,
verificarea, trierea, recondiţionarea şi eventual înlocuirea subansamblelor şi
pieselor componente, în scopul aducerii maşinii la o stare tehnică cât mai
apropiată de cea iniţială.
Art. 88 – Reparaţia generală se execută conform producerii de la anexa nr.
38 având în principal scopul de a asigura recondiţionarea caroseriei, motorului,
agregatelor de transmisie şi instalaţiilor speciale de pe maşină, care de regulă se
uzează mai repede. Totodată, în cadrul reparaţiei respective, se verifică întreaga

22
autospecială şi se remediază toate defecţiunile subansamblelor mecanismelor şi
agregatelor componente, astfel ca autospeciala să aibă o funcţionare corectă şi de
lungă durată. Demotarea agregatelor se va face numai atunci când, pe baza unei
diagnosticări temeinice rezultă această necesitate.
Art. 89 – Reparaţia periodică are scopul de a asigura realizarea ciclului de
exploatare şi evitarea apariţiei defecţiunilor la autospecialele p.s.i. pe timpul
folosirii lor. Lucrările se execută în cadrul R.P. sunt cuprinse în procedura din
anexa nr. 39. În cadrul tuturor categoriilor de reparaţii (R.P, R.G., R.K.) şi poate
executa şi repararea generală a unor agregate ca: motor, ambreaj, cutie de viteze,
priză de putere, cutie de distribuţie, reductor, diferenţial, pompă generator şi
tablou electric, etc. Repararea autospecialelor, inclusiv a agregatelor componente,
se va face pe baza documentaţiei tehnice elaborate de uzinele constructoare. Pe
timpul executării R.K. şi R.G. se permite schimbarea între ele a pieselor şi
subansamblelor de acelaşi fel cu excepţia şasiurilor.
Art. 90 – Durata de funcţionare între reparaţii a autospecialelor p.s.i. se
măsoară în km Ec, iar utilajele care urmează regimul de reparare al
autospecialelor, în ore.
Art. 91 – Pentru unităţile militare de pompieri, R.K. şi R.G., se execută la
bazele de reparaţii din Ministerul de Interne (U.M. 0167 Dragalina şi U.M. 0411
Bucureşti), iar R.P. şi R.A. se execută în atelierele proprii din unităţi.
Art. 92 – Unele reparaţii (capitale, generale, periodice, accidentale, revizii şi
verificări tehnice mai conplexe), în limita planului de cheltuieli aprobat de
ordonatorul de credite respectiv, se pot executa în ateliere de profil ale unor
agenţi economici.
Art. 93 – Toate categoriile de reparaţii, revizii şi stocări la motoarele
turboreactoare, inclusiv la aparatura de comandă şi control aferente acestora se
vor executa la agenţii economici specializaţi.
Art. 94 (1) Reparaţii accidentale pot apărea în situaţia unor neajunsuri:
a) De exploatare, cauzate de utilizarea incorectă, neexecutarea la timp în mod
corespunzător a lucrărilor de asistenţă tehnică, suprasolicitarea
autospecialei etc.
b) Tehnice, determinate de uzura prematură a unor subansamble sau piese
executate din materiale necorespunzătoare, efectuarea unor reparaţii de
slabă calitate, etc.
c) Cauzate de forţa majoră sau cazul fortuit;
d) În circulaţie (accidente de circulaţie), care pot avea diverse cauze.
(2) În raport cu volumul lucrărilor efectuate, reparaţia accidentală
poate fi asimilată cu o reparaţie periodică, generală sau capitală, în vederea
stabilirii ciclului de exploatare ulterior. Cu ocazia executării acestor reparaţii va fi
verificat întregul autovehicul şi se va remedia orice defecţiune, astfel încât la
ieşirea din reparaţie autospeciala să aibă o stare tehnică şi de funcţionare normală.
Art. 95 – Atunci când un agregat are uzura avensată la majoritatea pieselor
sau numai la cele principale, se recomandă ca remedierea să se facă prin

23
schimbarea agregatului respectiv cu altul în atare bună, urmând ca acel defect să
fie reparat ulterior.
Art. 96 – Toate categoriile de reparaţii se execută pe bază de comandă, dată
de către unitatea beneficiară.
Art. 97 – Manopera normată pentru efectuarea reparfaţiilor periodice este
prevăzută în anexa nr.40.
Art. 98 - Valoarea totală a unei reparaţii (manoperă, materiale, etc.),
indiferent unde acestea se execută, nu trebuie să depăşască, de regulă 20% pentru
o R.P., 40% pentru o R.G. şi 60% pentru o R.K. din valoarea de înlocuire a
produsului.

3.2.2 Stabilirea necesităţii reparaţiilor

Art. 99 - Necesitatea reparaţiilor se stabileşte de către adjunctul pentru

logistică al comandantului unităţii la propunerea şefului de garaj, pe baza stării
tehnice reale a autospecialelor, având în vedere normele de funcţionare aferente
fiecărei categorii de reparaţii.
Art. 100 – Autospecialele ce au realizat normele de funcţionare pentru
introducerea R.K. sau R.G. şi care au o stare tehnică generală bună, pot fi
menţinute mai departe în exploatere pe baza unui proces-verbal de constatare
întocmit în două exemplare de către o comisie compusă din adjunctul pentru
logistică sau şeful de birou al unităţii, şeful de garaj şi un maistru militar din
atelirul unităţii. Procesul-verbal de constatare, în care se vor indica precis rulajul
sau timpul cu care se prelungeşte norma de funcţionare aferentă reparaţiei care
urmează se aprobă de către comandantul unităţii. După aprobare, duplicatul
procesului varbal se păstrează la compartimentul de logistică al unităţii, iar
originalul se păstrează de către şeful de garaj la dosarul de acte (cazierul) al
maşinii. Fiecare R.K. sau R.G. se poate amâna cel mult de două ori, normele de
funcţionare corespunzătoare celor două categorii de reparaţii putând fii
prelungite, de ficare dată, cu maxim 1/10 din mărimea lor. Amânarea R.K. sau
R.G. se consemnează în carnetul de bord al autovehiculului la rubrica „reparaţii
capitale”, de către şeful de garaj. Se va avea în vedere ca prin amânarea reparaţiei
să nu se producă degradări sau uzuri pronunţate ale agregatelor şi instalaţiilor
autospecialei.
Art. 101 (1) Reparaţia periodică se execută obigatoriu la îndeplinirea
normelor de funcţionare.
(2) Atunci când starea tehnică a autospecialei impune introducerea
acesteia în reparaţie înainte de a îndeplini norma de funcţionare, se va executa
cercetare administrativă pentru a stabili cauzele ce au determinat efecutarea
reparaţiei înainte de termen şi eventual responsabilitatea persoanelor vinovate,
precum şi modul de recuperare a cotei din preţul reparaţiei aferente parcursului
nerealizat.

24
 Art. 102 – Motoarele autospecialelor care depăşesc consumul normat de ulei
prin ardere se vor introduce obligatorui în reparaţie. În astfel de situaţii se va
verifica dacă consumul se realizează exclusiv prin ardere (să nu fie exagerat din
cauza pirderilor de ulei ca urmare a neetanşietăţii motorului).
Art. 103 – La introducerea în reparaţie, autovehiculul trebuie să fie complet
şi în starea în care a funcţionat în exploatare, bine spălat şi curăţat şi să aibă
carnetul de bord completat corect şi la zi. Se vor reţine în unităţi accesoriile p.s.i.,
staţiile radio, sculele şi piesele de schimb.
Art. 104 – Unitatea reparatoare este obligată să primească şi să păstreze, la
cererea delegatului, cricul, roata de rezervă, pompa de aer, levierele, stingătorul,
oglinzile retrovizoare, buşoanele (de la radiator, rezervor pentru carburanţi,
aerotermă, etc.), trusa sanitară, ştergătoarele de parbriz, cheia pentru roţi şi
manivela ce aparţin autospecialei introdusă în reparaţie.

3.2.3. Timpul de imobilizare în reparaţie

Art. 105 – Prin timp de imobilizare se înţelege durata menţinerii

autospecialei în unitatea reparatoare începând din zua primirii de către atelierul
reparator şi până la data prelucrării maşinii de către unitatea beneficiară. Timpul
de imobilizare în reparaţie este normat în anexa nr. 41.
Art. 106 (1) Predarea autovehiculelor şi agregatelor singulare în reparaţie la
bazele de reparaţii ale Ministerului de Interne se face de către unitatea
beneficiară, în perioda planificată de această bază, la ordinul Inspectoratului
General al Corpului Pompierilor Militari. În acest scop, unitatea reparatoare va
informa Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militar, cu cel puţin 7
zile înainte, despre posibilităţile ce le are de a primi în reparaţie alte mijloace.
Preluarea autovehiculelor de către Bazele de reparaţii ale Ministerului de Interne
se va fave în maximum 24 ore de la prezentarea delagatului, pe bază de comandă
şi proces-verbal de predare-primire recepţie.
(2) Predarea autovehiculelor şi agregatelor singulare în reparaţie se
face conform planificării, numai pe bază de comandă.
Art. 107 – Atunci când reparaţia nu se poate termina în timpul normat
datorită lipsei unor agregate, ansamble sau pise de schimb, se poate prelungi
timpul de imobilizare în reparaţie a autospecialelor şi utilajelor p.s.i. cu acordul
Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militar.
Art. 108 (1) La terminarea reparaţiei, unitatea reparatoare va anunţa
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militar, care are obligaţia de a
trimite delegat pentru recepţia maşinii, în maximum 48 ore din momentul
anunţării, pentru unităţile locale şi 72 ore pentru cele din alte localităţi.
(2) În caz de neprezentare în termenul prevăzut, reparaţia se
recepţionează de către organele atelierului, timpul de imobilizare începând de la
data executării operaţiunii respective. Rezultatul acestei autorecepţii se scriu într-
un proces-verbal, care se va aproba de şeful unităţii reparatoare.

25
 3.2.4. Preţul de producţie al reparaţiilor

Art. 109 – Prin preţ de producţie al unei reparaţii se înţelege voloarea de

facturare a acesteia şi reprezintă cheltuielile aferente (materiale, manoperă, etc.)
în condiţiile executării tuturor lucrărilor prevăzute în procedura tehnică a
reparaţiei respective.
Art. 110 (1) Valoarea totală a diferenţelor de reparaţii la autospeciale p.s.i.
este de maxim 20% pentru R.P., 40% pentru R.G. şi 60% pentru R.K., din
valoarea de înlocuire a autospecialei.
(2) Atunci când din devizul antecalcul rezultă că reparaţia este
nerentabilă, hotărârea asupra executării reparaţiei va fi luată de Inspectoratul
General al Corpului Pompierilor Militar.
Art. 111 – În preţul de producţie al reparaţiei nu intră:
a) Piesele, subansamblele şi agregatele lipsă constatate la predarea – primirea
autospecialei în reparaţie;
b) Repararea sau înlocuirea anvelopelor, sculelor şi stingătoarelor de pe
autospeciale;

3.2.5. Rodajul autospecialelor reparate

Art. 112 – După terminarea reparaţiilor la autospecialele p.s.i. şi la unele

agregate individuale, unitatea reparatoare efectuează rodajul acestora în funcţie
de felul reparaţiei, conform procedurii tehnice din anexa nr. 42. Acest proces
tehnologic poate fi îmbunătăţit de unitatea reparatoare prin aplicarea unor metode
moderne, care să asigure cel puţin aceeaşi calitate a rodajului.
Art. 113 – Modul cum a decurs rodajul şi constatările pe timpul efectuării
acestuia se vor menţiona într-o fişă specială, care va fi pusă la dispoziţia
delegatului unităţii beneficiare cu ocazia recepţiei.

3.2.6. Recepţia autospecialelor reparate

Art. 114 (1) Reparaţiile executate la autospecialele p.s.i. se vor recepţiona de

către o comisie formată din delegatul unităţii căreia îi aparţine auotspeciala şi
reprezentantul unităţii reparatoare. La recepţie pot participa şi reprezentanţi ai
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militar.
(2) Delegatul unităţii de exploatare este obligat să se prezinte la
recepţie în termenele indicate la art. 108 din prezentul normativ.
Art. 115 – Scopul recepţiei este de a constata dacă reparaţia este
corespunzătoare din toate punctele de vedere. Pe timpul recepţiei de verifică:
a) Funcţionarea instalaţiilor, mecanismelor şi sistemelor, precum şi a
autospecialei în ansamblu;

26
 b) Calitatea lucrărilor efectuate şi a materialelor, pieselor şi subansamblelor
folosite;
c) Executarea tuturor lucrărilor prevăzute în procesul tehnologic;
d) Aspectul general al autospecialei;
e) Completarea documentelor, etc.
Art. 116 (1) Verificarea calităţii reparaţiilor la autospecialele p.s.i. cuprinde
recepţia pe faze şi recepţia finală.
(2) Recepţia pe faze se execută oricând pe parcursul procedurii
tehnologice de recepţie, îndeosebi la lucrările de importanţă deosebită pentru
funcţionarea întregii autospeciale. Verificările pe faze sunt obligatorii, însă
participarea benificiarului la aceste verificări se face la limita posibilităţilor, fără
a stânjeni fluxul tehnologic de reparaţie nu se va putea trece peste o fază dacă se
constată neîndeplinirea unor condiţii de calitate.
(3) Procedura tehnică a recepţiei pe faze este redată în anexa nr. 43.
(4) Recepţia finală se execută conform procedurii tehnice din anexa
nr. 44., numai după terminarea definitivă a reparaţiei.
(5) Rezultatul recepţiei finale a R.K., R.G. şi R.P. executate se va
consemna într-un proces – verbal de recepţie.
(6) În documentul de recepţie menţionat la aliniatul precedent se va
arăta în concluzie dacă autospeciala corespunde pnetru a fi dată în exploatare şi
folosită la intervenţii.
Art. 117 – Repararea unor autospeciale şi agregate singulare în unităţi
specializate din afara Ministerului de Interne se va face în cazuri temeinic
justificate, pe bază de contract economic. În aceste cazuri, calitatea reparaţiei se
va consmna într-un proces-verbal de recepţie, din care un exemplar se va înainta
la organul financiar al unităţii.
Art. 118 – Se interzice introducerea în exploatare a oricărei autospeciale
p.s.i. reparate şi nerecepţionate conform metodologiei indicate în această
secţiune.

3.2.7. Termenul de garanţie după reparaţie

Art. 119 – Prin termen de garanţie se înţelege timpul sau rulajul prevăzut a fi
parcurs după recepţie, în care unitatea reparatoare răspunde pentru eventualele
defecţiuni produse la autospecialele reparate, din cauza unor materiale şi lucrări
necorespunzătoare.
Art. 120 - Termenul de garanţie începe din mometul luării în primire a
maşinii de către unitatea beneficiară şi se exprimă în zile calendaristice sau
kilometri echivalenţi + cumulaţi, astfel:
a) După o reparaţie capitală sau generală, 12 luni sau 10.000 km E.C.
b) După o reparaţie periodică, 6 luni sau 5.000 km E.C.
Art. 121 (1) Defecţiunile care apar în termenul de garanţie se pot datora:
a) Slabei calităţi a reparaţiei;

27
 b) Neglijenţei în timpul exploatării sau conservării;
c) Viciilor ascunse ale materialelor.
(2) Pentru defecţiunile care fac obiectul scăderilor în termenul de
garanţie, unitatea beneficiară este obligată să anunţe unitatea reparatoare în cel
mult 48 ore de la constatarea acestora. Până la primirea răspunsului de la
unitatea reparatoare nu se va demonta agregatul defect. Ruperea de către
unităţile de exploatare a sigiliilor puse de unitatea repratoare la unele
subansamble, conduce la scoaterea acestora din garanţie. În cazul când
cerinţele operative impun, unitatea de exploatare poate înlocui subansamblele
defecte cu altele bune. Cele defecte, scoase de pe maşini, se vor păstra intacte
fără a le demonta în părţile lor componente,
(3) La primirea sesizărilor, unitatea reparatoare are obligaţia ca în
maxim 48 ore să ia legătura cu unitatea căreia îi aparţine autospeciala. De
comun acord, se va stabili modul de remediere a defecţiunilor, întocmindu-se
un proces – verbal, semnat de ambele părţi. În acest proces – verbal se vor
arăta:
a) În ce constă defecţiunea şi caauzele acesteia;
b) Unde şi în ce termen se înlătură defecţiunea;
c) Unitatea se face vinovată şi suportă costul remedierii.
Art. 122 (1) Pentru defecţiunile care se constată că sunt din vina unităţii
reparatoare (montaj incorect, materiale necorespunzătoare, nrespectarea proceslui
tehnologic, etc.), contravaloarea remedierii va fi suportată de către acestă unitate
conform dispoziiţilor legale privind căderile în termenul de garanţie, inclusiv
cheltuielile de transport determinate de aducerea autospecialei la atelier.
(2) În cazul defecţiunilor care provin dintr-o exploatare ori
conservare necorespunzătoare, contravaloarea reparaţiei va fi imputată celor
vinovaţi, de către conducerea unităţii căreia îi aprţine autospeciala.
(3) Pentru defecţiunile produse din cauza unor vicii ascunse ale
materialelor, nu se fac imputaţii. În astfel de situaţii se întocmesc documente de
cercetare administrativă, ce vor fi semnate de ambele părţi şi supuse aprobării de
către unitatea reparatoare.
(4) În cazul neînţelegerii, litigiul va fi rezolvat de către forul tutelar
al nităţii reparatoare şi al beneficiarului, hotărârea privind modul de rezolvare
urmând a fi luată în maxim 10 zile, începând cu data sesizării.
Art. 123 – Dacă unitatea reparatoare nu stabileşte legătura cu unitatea de
exploatare în 48 de ore, aceasta din urmă va efectua cercetarea administrativă a
evenimentului şi va lua măsuri de remediere a defecţiunilor care s-au produs din
vina unităţii reparatoare. Costul reparaţiei se va suporta de unitatea reparatoare pe
baza devizului postcalcul al lucrărilor efectuate.
Art. 124 – Nu constituie căderi în termen de garanţie următoarele defecţiuni,
care se înlătură prin grija unităţii care are în dotare autospeciala:
a) Slăbirea şuruburilor, prezoanelor, buloanelor şi piuliţelor, care nu sunt
prevăzute cu cleme de asigurare;

28
 b) Degradarea pieselor din sticlă, masă plastică, cauciuc, materiale textile sau
carton,
c) Deteriorarea unor componente ale instalaţiei electrice (condensator, rotor şi
capac distribuitor, bujii şi fise de înaltă tensiune, contact-ruptor, perii
colectoare, becuri, siguranţe, etc.),
d) Înfundarea cu impurităţi a unor conducte, jicloare, filtre, etc.,
e) Degradarea tepiţeriei,
f) Uzarea ferodourilor de la frână sau de la ambreaj,
g) Dereglările care se produc la mecanisme şi dispozitive de comandă sau
acţiune, amplasate în exteriorul agregatelor importante (motor, ambreaj,
cutie de viteze, priză de putere, reductor, cutie distribuţie, punte motoare,
mecanism de servofrână şi servodirecţie, troliu sau cabestan, pompă
centrifugă, reductoare pentru azot şi rezervoare pentru pulbere, generator şi
tablou electric, pompe motoare şi distribuitoare hidtraulice, etc.),
h) Deteriorerea paletelor la pompele de vid,
i) Defecţiunile provenite dintr-o exploatare neraţională (suprasolicitare,
nerespectarea regulilor de întreţinere, accidente, etc.).

3.3 REPARAREA UTILAJELOR DE PREVENIRE ŞI

STINGERE A INCENDIILOR

Art. 125 – La utilajele p.s.i. se execută două caregorii de reparaţii: reparaţii

capitale, la fiecare 5 ani şi reparaţii accidentale, ca urmare a unor accidente de
exploatare, tehnice sau de forţă majoră. Fac excepţie utilajele p.s.i. ce urmează
regimul de exploatare, asistenţă tehnică şi reparare a autospecialelor rutiere,
utilaje la care reparaţiile capitale se vor executa la bazele de reparaţii ale
Ministerului de Interne, iar cele periodice generale şi accidentale în cadrul
unitaţilor beneficiare de către atelierele proprii. Evidenţa acestor reparaţii se va
ţine în carnetele de bord.
Art. 126 – Prin reparaţia capitală se înlătură toate uzurile apărute pe timpul
exploatării utilajului. Ca şi la autospeciale această reparaţia constă în
demontarea, verificarea şi repararea tuturor părţilor componente, în aşa fel încât
să se asigure buna funcţionare a utilajului până la următoarea reparaţie capitală.
Art. 127 – Volumul manoperei şi timpul de imobilizare aferente R.K. la
utilajele p.s.i. sunt stabilite în anexa nr. 45, iar valoarea totală a reparaţiei nu
trebuia să depăşască 60% din valoarea de înlocuire a utilajului.
Art. 128 – Stabilirea necesităţii reparaţiilor se face ca şi la autospecialele
p.s.i. În funcţie de starea tehnică a utilajului, se va aprecia dacă este necesară
întroducerea în R.K. sau se mai poate menţine în exploatare. În procesul – verbal
de constatare, care se întocmeşte cu această ocazie, se va menţiona pentru cât
timp se continuă exploatarea, urmând ca la data fixă să se facă din nou controlul
stării tehnice a utilajului.

29
 Art. 129 (1) Reparaţia capitală a oricărui utilaj nu se poate amâna de mai
mult de două ori. De fiecare dată, reparaţia poate fi amânată cel mult un an.
(2) Atunci când uzura avansată a unui utilaj impune executarea unei
R.K. înainte de îndeplinirea circuitului de exploatare, conducerea uniăţii de
exploatare va numi o comisie de cercetare administrativă pentru a stabili cauzele
uzurii apărute înainte de termen, eventual responsabilitatea celor ce se fac vinivaţi
şi modul de recuperare a pagubei, caculată pentru partea nerealizată din ciclul de
exploatare.
Art. 130 (1) Repararea utilajelor p.s.i. (cu excepţia celor care urmează
regimul autospecialelor), se execută în cadrul atelierelor de unitate (mare unitate).
(2) Evidenţa acestor lucrări ca şi a celor de asistanţă tehnică se ţin în
dosarul tehnic (cazierul) fiecărui utilaj.
Art. 131 (1) Orice reparaţie capitală sau accidentală executată la utilajele
p.s.i. va fi recepţionată de către o comisie formată din delegatul subunităţii de
exploatare şi reprezentantul atelierului reparator.
(2) Scopul recepţiei este ca, prin probele ce se efectuează, să se
verifice calitatea reparaţiei şi starea tehnică a utilajului.
(3) Recepţia se execută numai la teminarea definitivă a reparaţiei şi
se desfăşoară conform procedurii tehnice din anexa nr. 46.
(4) La terminarea recepţiei comisia va întocmi un proces – verbal în
care vor menţiona rezultatele obţinute şi observaţiile făcute, precum şi dacă
utilajul corespunde pentru a fi dat în exploatare. Dacă la receţie produsul
corespunde, se vor arăta cauzele şi măsurile ce trebuiesc luate.
Art. 132 – Utilajele p.s.i. reparate, dar nerecepţionate, nu pot fi introduse în
exploatare.
Art. 133 – Termenul de garanţie, după R.K. este de un an calendaristic
pentru toate utilajele p.s.i.
Art. 134 (1) Aparatura, echipamentele şi dispozitivele mai importante şi
complexe se vor repara în conformitate cu prescripţiile tehnice ale producătorilor,
în unitatea de exploatare sau în atelierele de specialitate, după caz.
(2) Defecţiunile ce se produc la accesoriile p.s.i., de construcţie mai
simplă, se vor înlătura prin remedierile uzuale prevăzute în cadrul asistenţei
tehnice a acestora.

CAPITOLUL IV
DECLASAREA ŞI CASAREA BUNURILOR MATERIALE ŞI
MIJLOACELOR TEHNICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A
INCENDIILIR

Art. 135 – Declasarea şi casarea bunurilor materiale şi mijloacelor tehnice

de prevenire şi stingere a incendiilor, existente în unităţile militare de pompieri se
face în strictă conformitate cu prevederile ordinelor ministerului de interne care,

30
reglementează această activitate, ale precizărilor Comandantului Corpului
Pompierilor Militari şi ale prezentului normativ.
Art. 136 - Condiţiile care trebuie îndeplinite de bunurile materiale şi
mijloacele tehnice p.s.i. pentru a fi propuse pentru declasare şi casare sunt cele
stabilite pentru toate celelalte mijloace tehnice din dotarea unitaţilor Ministerului
de Interne.
Art. 137 – Bunurile materiale şi mijloacele tehnice p.s.i. intrate în înzestrarea
trupelor de pompieri ca donaţii se pot propune pentru declasare şi casare dacă
îndeplinesc aceleaşi condiţii ca şi cele aprovizionate pentru organele proprii cu
atribuţii pe această linie.
Art. 138 (1) Criteriul de bază pentru declasarea şi casarea bunurilor
materiale şi a mijloacelor tehnice p.s.i. îl constituie starea reală de uzură fizică,
degradare, deteriorare sau distrugere a acestora, constată în mod efectiv, sau
gradul de uzură morală, corespunzătoare dezvoltării ştiinţei şi tehnicii la
momentul respectiv, având în vedere produsele similare existente.
(2) Simpla îndeplinire a normei de durată în serviciu nu constituie
temei pentru declasarea sau casarea unui bun material.
Art. 139 – Motoarele de avion folosite pe autospecialele cu jet de gaze sau
altă tehnică a cărei funcţionare este limitată la resurse încadrate în norme de
siguranţă, precum şi piesele de schimb aferente, care au îndeplinit durata normată
în seviciu, vor putea fi folosite în continuare, dacă starea lor reală permite, numai
cu avizul scris al organelor de specialitate competente, dat în urma efectuării unor
analize şi verificări corespunzătoare condiţiilor de exploatare a acestora.
Art. 140 – Duratele normate de funcţionare ale mijloacelor tehnice de
intervenţie din dotarea pompierilor militari sunt prezentate în anexele nr. 47, 48 şi
49.

CAPITOLUL V

DISPOZIŢII FINALE

Art. 141 - Prevederile prezentului act normativ se aplică numai

autospecialelor, utilajelor şi accesoriilor de prevenire şi stingere a incendiilor
aparţinând unităţilor şi marilor unităţi care fac parte din structura Corpului
Pompierilor Militari.
Art. 142 – Asigurarea tehnică a autospecialelor de transport se execută în
conformitate cu prevederile Normativului tehnic privind înzestrarea unităţilor
Ministerului de Interne cu mujloace de transport, exploatarea şi repararea
acestora, aprobat de Ministerul de Interne. Prevederile normativului respectiv
aplică corespunzător şi în cazul asigurării tehnice a autospecialelor de intervenţie,
dacă în prezentele Norme tehnice acestea nu sunt cuprinse (ex.:conducerea
asigurării tehnice de autovehicule, pregătirea de specialitate a personalului,

31
înzestrarea şi completarea autovehiculelor, clasificarea, raportarea şi cercetarea
accidentelor de circulaţie etc.)
Art. 143 – Normele de exploatare, întreţinere, reparare. Declasare şi casare
cuprinse în prezentul act normativ pot fi modificate, îmbunătăţite sau completate,
cu aprobarea Comandantului Corpului Pompierilor Militari, când condiţiile
tehnice sau de exploatare impun aceasta.
Art. 144 – Anexele 1–49 fac parte integrată din prezentele Norme tehnice
privind exploatarea, repararea, scoaterea din funcţiune, declasarea şi casarea
autospecialelor, aparaturii, mijloacelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere
a incendiilor.

32
 Anexa nr. 1

CLASIFICAREA MIJLOACELOR TEHNICE DE INTERVENŢIE

Specifice pompierilor

Grupa mijloaclor tehnice de intervenţie specifice pompierilor militari

cuprinde: autospeciale, utilaje şi accesorii.

1. Autospeciale de intervenţie

Autospecialele de intervenţie sunt vehicule rutiere autopropulsate, de

construcţie specială, care dispun de instalaţii, echipamente, accesorii şi materiale
p.s.i. În cazul intervenţiilor la incendii, accidente, catastrofe şi calamităţi naturale
acestea pot fi folisite direct (lucrând cu agregatele speciale din dotare) sau
indirect ( câd asigură îndeplinirea unor acţiuni şi operaţii ajutătoare).
Gama autospecialelor sunt prezentate în tabela 2.
Principalele criterii care se iau în considerare la clasificarea autospecialelor
de intervenţie sunt: capacitatea de încărcare cu substanţe de stingere, felul
substanţelor de stingere cu care se poate acţiona, tipul şasiului de bază.

1.1. După capacitatea de încărcare, autospecialele de stins incendii se înpart

în trei clase:
a) De capacitate mică, care au o greutate totală de maximum 7 tone
b) De capacitate medie, care au greutate totală de 7 – 13 tone;
c) De capacitate mare, care au o greutate totală de peste 13 tone.

1.2. După substanţa de stingere folosită, autospecialele sunt de patru feluri:

a) De lucru cu apă sau spumă;
b) De lucru cu pulberi stingătoare;
c) De lucru cu jet de gaze;
d) De lucru cu mai mute substanţe de stingere.

1.3. După felul şasiului de bază pe care sunt construite, autospecialele se

înpart în cinci categorii, conform prevederilor din tabele nr. 1
Tabela nr. 1
Nr. Felul şasiului de bază Simbolul Marca şi tipul autoşasiului
Crt.
1 Şasiu de turism uşor T.U. Dacia, ARO 10
2 Şasiu de turism greu T.G. ARO şi TV de toate tipurile
3 Şasiu de camion uşor C.U.
4 Şasiu de camion mijlociu C.M. SR 114, R.8135,R.10135 ZIL
157, ZIL 131, S.R.D: 6135
5 Şasiu de camion greu C.G. R. 10215, R. 12215. R.19215,
MAGIRUS, R.19256

33
 1.4. Principalele tipuri de autospeciale sunt prezentate în tabela nr. 2
Tabela nr. 2
Nr. Denumirea autospecialei Simbolu
Crt. l
1. Autospecială de primă intervenţie şi comandă A.Sp.P.I.C.
2. Autopompă de primă intervenţie şi comandă A.P.I.C.
3. Autopompă cisternă de alimentare cu apă A.P.C.A.A.
4. Autopompă cisternă de alimentare cu apă, echipată cu tun A.P.C.A.A.T.
5. Autotun de stins incendii A.T.I.
6. Autopompă cisternă cu tun A.P.C.T.
7. Autospecială de stins incendii cu spumă A.Sp.S.
8. Autospecială de stins incendii cu pulbere A.Sp.P.
9. Autospecială de stins incendii cu patru substanţe A.Sp.4S.
10. Autospecială de stins incendii cu jet de gaze A.Sp.J.G.
11. Autospecială pentru evacuarea fumului, gazelor şi de iluminat A.Sp.F.G.I.
12. Autospecială de salvare şi intervenţie la înălţimi A.Sp.S.I.I.
13. Autospecială de intervenţie la accidente A.Sp.I.A.
14. Autospecială medicală A.Sp.M.
15. Autocamion de intervenşie şi transport A.C.I.
16. Autospecială pentru grupa operativă A.Sp.G.O.
17. Autospecială pentru control tehnic de prevenire a A.Sp.C.T.P.
incendiilor

Autospecialele de pe poziţiile 1, 13, 14, 15, 16 şi 17 urmează regimul de

exploatare, asistenţă tehnică şi reparare a autovehiculelor de transport.

2. Utilaje de intervenţie
Aceste mijloace au o construcţie specială, destinată să asigure folosirea
eficientă la intervenţie. Ele se transportă pe două roţi, prin remorcare cu
autocamioane, autospeciale sau tractoare, iar pe distanţe scurte, prin împingere de
către oameni sau prin purtare.
În grupa utilajelor de stins incendii sunt incluse mijloacele prezentate în
tebela nr. 3.
Tabela nr. 3
Nr. Denumirea în clar a utilajului Denumirea Observaţii
Crt. prescurtată
1. Motopompă remorcabilă M.P.R. Urmează regimul
2. Motopompă transportabilă M.P.T. de exploatare,
3. Mocompresor M.C. asistenţă tehnică şi
4. Grup electrogen G.E. reparare a
5. Motofierăstrău cu lanţ M.F.L. autospecialelor
6. Motofierăstrău cu disc M.F.D. rutiere.

34
Nr. Denumirea în clar a utilajului Denumirea
Crt. prescurtată
7. Remorcă auto de stins incendii R.A.S.I.
8. Grup hidraulic de forţă G.H.F.
9. Elecrogenerator de spumă uşoară E.G.S.U.
10. Electropompă transportabilă E.P.T.
11. Electrocompresor E.C.
12. Electroventilator E.V.
13. Electroîncărcător pentru pulbere E.I.P.
14. Convertizor pentru sudură C.S.
15. Transformator (redresor ) pentru sudură T.S.
16. Hidrogenerator de spumă uşoară H.G.S.U.
17. Stingător remorcabil S.R.
18. Stingător transportabil S.T.
19. Tun remorcabil pentru apă şi spumă T.R.A.S.

3. Accesorii de intervenţie

Acesta reprezintă o gamă largă de aparate, dispozitive, echipamente şi

produse care se folosesc în acţiunile de luptă contra incendiilor şi de salvare a
oamenilor de la incendii, accidente, catastrofe şi calamităţi.
După destinaţia lor, se clasifică conform tabelei nr. 4.
Tabela nr. 4
Nr. Denumirea în clar a accesoriului Denumirea Observaţii
Crt. prescurtată
1. Echipamente şi accesorii pentru salvări E.A.S.
2. Accesorii pentru substanţe de stingere A.S.S.
3. Accesorii medicale A.M.
4. Accesorii pentru protecţie A.P.
5. Accesorii pentru tăiat şi demontat A.T.D.
6. Accesorii pentru iluminat A.I.
7. Aparatură pentru transmisiuni A.Trs.
8. Stingătoare portative S.P.
9. Accesorii diverse A.D.

35
 Anexa nr. 2

LUCRĂRILE DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ

la autospecialele de intervenţie

Categoria lucră- Simbol Când se execută Cine execută Procedura

rilor de asistenţă tehnică
tehnică
1 2 3 4 5

Operaţiuni de întreţinere

Verificarea şi V.I.Z. Zilnic, dimineaţa Conducătorul

Îngrijirea zilnică auto sub con-
trolul subofiţe-
rului de servi-
ciu pe parc

Zilnic, la sfârşitul Conducătorul Anexa

programului de auto împreună nr. 5
instrucţie cu grupa de
servanţi sub
controlul co-
mandantului
gărzii de in-
tervenţie

Spălarea şi S.C.G. De câte ori este Conducătorul Anexa

curăţirea necesar pentru ca auto din tura nr. 6

generală autospecialele să de serviciu,
fie în perfectă împreună cu
ordine şi curăţenie grupa de ser-
înainte de efectu- vanţi
rea reviziilor şi
reparaţiilor

gresarea şi G.U. conform schemei conducătorul anexa

ungerea de ungere a auto- auto din tura nr. 7
specialei sau în de serviciu
cadrul reviziilor
sezoniere

36
==========================================================
1 2 3 4 5
Schimbarea S.U.M. 4000 km echi- Anexa
uleiului de x) Conducătorul nr. 8
motor valenţi + acumulaţi auto din
sau 80 ore funcţi- tura de
onare pentru MAS. serviciu
La 5000 km echi-
valenţi + cumulaţi
sau 100 de ore de
funcţionare pentru
MAC.
Anual dacă în acest
timp nu se reali-
zează norma de
funcţionare.
La 2 ani pentru
autospecialele
aflate În
conservare.
Schimbarea S.U.T. La 20000 km echi- Conducătorul Anexa
uleiului la valenţi+cumulaţi auto din tura nr. 9
transmisie de serviciu
Schimbarea S.U.D.I.H. la 20000 km echi- Conducătorul Anexa
uleiului la valenţi+cumulaţi auto din tura nr. 9
direcţie şi sau 3 ani. La 6 ani de serviciu
instalaţiile pentru autovehicu- sub suprave-
hidrauluice lele conservate. gherea şefului
de garaj.
Schimbarea S.L.F.A. La 20000 km echi- canducătorul auto
lihidului valenţi+cumulaţi din tura de
de frână şi sau anual cu oca- de serviciu.
comandă zia reviziei
ambreaj sezoniere de
toamnă.

Operaţiuni de prevenire

Controlul C.T. Zilnic Comandantul Anexa

tehnic gărzi de in- nr. 10
tervenţie

37
==========================================================
1 2 3 4 5
Săptămânal comandantul
de subunitate
şi şeful de
garaj
La înapoierea de Comandantul
la intervenţii şi gărzii de in-
aplicaţii tervenţie
Revizia R.T.L. Lunar sau la Conducătorul Anexa
tehnică 1000 – 1200 km auto din tura nr. 11
lunară echivalenţi+ de serviciu,
cumulaţi sau îndrumarea
şefului de garaj
Revizia R.T.1 Trimestrial sau Toţi conducă- Anexa
tehnică la 3000 – 3500 torii auto înca- nr. 12
gradul 1 km echivalenţi+ draţi pa maşi-
cumulaţi nă, sub îndru-
marea şefului
de garaj.
Revizia R.T.2 anual sau la Atelierul uni- Anexa
tehnică 12000-14500 tăţii, împreună nr. 13
de gradul 2 km echivalanţi cu toţi condu-
+cumulaţi cătorii auto în-
cadratţi pa ma-
şină, în prezenţa
şefului de garaj
Remedierile R.U. În caz de PAT, atelirul
Uzuale (R.C.) necesitate unităţii sau ate-
(curente) liere de reparaţii
din afara unităţii
în funcţie de vo-
lumul de com-
plexitatea lucră-
rilor

x) NOTĂ:
Prin rulaj echivalent se înţelege rulaju efectiv înmulţit cu coeficienţii de
corecţie menţionaţi în anexa nr. 37.

38
 Anexa nr. 3

LUCRĂRI DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ

la utilajele de intervenţie

Categoria lucră- Simbol Când se execută Cine execută Procesul

rilor de asistenţă tehnologic
tehnică
1 2 3 4 5

Operaţiuni de întreţinere

Verificarea şi V.I.Z. zilnic (dimineaţa Grupa sau Anexa

îngrijirea zilnică şi la sfârşitul servantul nr. 15
programului de care are uti-
instrucţie) lajul în pri-
mire, sub
controlul co-
mamdantului
gărzii de
intervenţie
Spălarea şi S.C.G. De câte ori este Grupa sau Anexa
curăţirea necesar pentru servantul nr. 16
generală ca utilajul să fie care are
în perfectă utilajul în
ordine şi cură- primire.
ţenie.
înainte de efec-
tuarea reviziilor
şi reparaţiilor.

Operaţiuni preventive

Controlul C.T. Zilnic Comandantul Anexa

tehnic gărzi de in- nr. 17
tervenţie

39
==========================================================
1 2 3 4 5
Săptămânal Comandantul
de subunitate
şi şeful de
garaj
Revizia tehnică R.T. Săptămânal Grupa sau Anexa
servantul care nr. 18
are în primire
utilajul, sub
îndrumarea
şefului de garaj.
==========================================================

40
 Anexa nr. 4

LUCRĂRI DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ

a accesoriilor de intervenţie

Categoria lucră- Simbol Când se execută Cine execută Procesul

rilor de asistenţă tehnologic
tehnică
1 2 3 4 5
Verificarea V.T. Zilnic Servantul Anexa
tehnică care are nr. 16
accesoriul
în primire
împreună cu
conducătorul
auto, sub
controlul co-
mandantului
gărzii de
intervenţie.
Săptămânal Servantul
care are
accesoriul
în primire
împreună cu
conducătorul
auto, sub
controlul co-
mandantului
de subunitate.
La înapoierea Servantul
de la intervanţii care are
şi aplicaţii accesoriul
în primire
împreună cu
conducătorul
auto, sub
controlul co-
mandantului
gărzii de

41
 intervenţie.
==========================================================
1 2 3 4 5
Semestrial Personalul
şi anual atelierului
de unitate
(mare unitate)
Spălarea şi S.C.G. De câte ori este Servantul
curăţirea necesar pentru care are
generală menţinerea accesoriul
accesoriilor în în primire.
perfectă ordine
şi curăţenie
Ungerea U De câte ori este Sevantul care
necesar (numai are accesoriul
la accesoriile la în primire.
care este cazul)
Remedierile R.U. În caz de Personalul
uzuale necesitate PAT sau
atelierului.
după caz.
La înapoierea de Comandantul
la intervanţii şi gărzii de
aplicaţii intervenţii
==========================================================

42
 Anexa nr. 5
VERIFICAREA ŞI ÎNGRIJIREA ZILNICĂ (V.I.Z.)
a autospecialelor

În cadrul acestei operaţiuni de întreţinere se execută următoarele:

 Se verifică, şi dacă este necesar, se fac plinurile cu substanţe stingătoare,
carburanţi, lubrifianşi şi lichide speciale, la toate instalaţiile;
 Se controlează static etanşeitatea agregatelor şi instalaţiilor din compunerea
aautospecialei (motorul, subansamblele sistemului de transmisie, instalaţia
de frânare, sistemul de alimentare cu carburanţi, instalaţia pentru răcire
suplimantară a motorului, circuitul de răcire a uleiului de motor, sistemul
de direcţie, amortizoarele, instalaţiile de acţionare pneumatică sau
hidraulică, instalaţiile se stingere etc.);
 Se verifică dacă autospecial îndeplineşte condiţiile tehnice de admitere în
circulaţie pe drumurile publice: mecanismul de direcţie (fixarea casetei de
direcţie şi a coloanei volanului, jocurile la capetele de bară, leviere şi
volan); sistemele de frânare de serviciu, motor şi de staţionare (cursa
pedalei, starea conductelor flexibile, starea şi fixarea pompei centrale,
nivelul lichidului în pompă şi a cilindrilor de frână); sistemul de suspensie
(arcuri, amortizoare, bare de torsiune); sistemul de rulare ( fixarea roţilor,
uzura şi presiunea anvelopelor, inclusiv la roata de rezervă); starea
caroseriei (uşi, capace. Bare de protecţie, aripi, geamuri, oginzi
retrovizoare, spărgătoare de valuri, suporţii accesorii, numere
înmatriculare, stingătoare, balustrade, scări, mânere, încuietori, etc.);
funcţionarea instalaţiei electrice de iluminare, semnalizare şi avertizare
(faruri, proiector p.s.i., lămpi pentru poziţie, semnalizare frână, direcţie şi
avarie, gabarit, număr de înmatriculare şi mers înapoi, girofaruri, alaxoane
ADA, lămpi interioare, baterii de acumulatori etc.);
 Se claxonează existenţa şi funcţionarea staţiilor de radio emisie-recepţie,
simplex şi semiduplex;
 Se verifică existanţa accesoriilor conform normei de dotare, stare tehnică şi
de întreţinere, funcţionarea, amplasarea şi fixarea acestora;
 Se veridfică existenţa şi starea tehnică a trusei cu piese de achimb şi
materiale auto de rezervă, precum şi sculelor din dotare (în mod special
cricul, cheile pentru roţi, pmpa şi furtunul pentru umflarea anvelopelor,
trusa sanitară, lampa de benzină);
 Se porneşe motorul şi se manţine în funcţionare maxim 3 minute pe zi,
urmărirea pornirea uşoară şi fuuncţionarea corectă la diferite regimuri de
lucru. Pentru stabilirea consumului normal de carburanţi se vor aplica
normele prevăzute pentru consdiţii medii de exploatare (în sarcină);

43
  Se controlează aspectul general şi se execută lucrările zilnice de întreţinere:
gresarea conform schemei de ungere, curăţirea sau înlocuirea filtrelor care
au îndeplinit norma, verificarea stării şi întinderea curelelor de la vantilator
şi compresor, evacuarea condensului din buteliile pentru aer, ştergerea
prafului, lustruirea elemantelor din sticlă şi a ornamentelor, curăţirea
numerelor de înmatriculare, retuşarea vopselei, etc;
 Se verifică existenţa, autencitatea şi starea documentelor autospecialei
(certificatul de înmatriculare şi foaia de parcurs).
Toate defecţiunile constatate se remediază pe loc. Se interzice păstrarea sau
introducerea în intervenţie a autospecialelor care prezintă defecţiuni.

NOTĂ:

Pentru reducerea consumului de carburanţi, se recomandă ca verificările

funcţionale ale motorului, organelor autoşasiului şi ale instalaţiilor de stingere să
se execute cu prilejul ieşirilor la instrucţie, după înapoierea de la aplicaţii sau
misiuni de ori câte ori se pornesc maşinile de luptă în alte scopuri (ex. Maşinile
care rămân în subunitate după ieşirea la alarmă).
Se interzice petrolarea autospecialelor, întrucât prin această operaţiune se
consumă inutil petrol, se degradează piesele de cauciuc şi masă plastică, se
afectează vopseaua, se favorizează îmbâxirea cu praf a maşinilor, contravenind în
acelaş timp normelor de protecţiea muncii.

44
 Anexa nr. 6
SPĂLAREA ŞI CURĂŢIREA GENERALĂ (S.C.G.)
a autospecialelor

Spălarea şi curăţirea generală are ca scop îndepărtarea de pe părţile interioare

şi exterioare a noroiului, prafului, peteşor de unsoare etc. Care impiedică
executarea în bune conduţii a lucrărilor de asistenţă tehnică, reparaţii, favorizează
degradarea vopselei şi accelerarea coroziunii, afectează condiţiile igienice pentru
servanţi şi dau maşinilor un aspect neplăcut.
În timpul spălării se va evita udarea inslaţiei electrice, a staţiilor radio şi a
motorului fierbinte, precum şi introducerea apei în filtrul de aer.
Pentru a nu deteriora vopseaua, se va folosi apă curată, în cantitate
sufucientă pentru înmuierea şi însepărtarea noroiului. Noroiul uscat va fi mai întâi
înmuiat şi apoi îndepărtat cu o cârpă sau cu o perie de spălat. Noroiul îngheţat nu
se va curăţa decât după dezgheţare. Tot pentru a preveni deteriorarea vopselei şi a
tablei, în timpul spălării, jetul de apă va fi dispersat (nu compact) şi îndrepatat
oblic asupra suprafeţelor ce se spală.
Operaţiunile pentru spălarea şi curăţirea unei autospeciale se vor executa în
ordinea următoare:
a) Dezechiparea de accesorii şi scule;
b) Curăţirea interioară;
c) Spălarea propriu-zisă;
d) Curăţirea accesoriilor;
e) Escarea;
f)Echiparea cu accesorii şi scule.
La dezechiparea autospecialei se scot toate accesoriile, sculele, piesele şi
materiile auto din dotare.
La interior se mătură, aopi se şterge su o cârpă umedă podeaua,
compartimentele personalului şi instalaţiilor. Totodată, se şterge şi praful din
interiorul caroseriei.
Spălarea exterioară se face întâi pe dedesupt şi apoi la suprastructură după
ce, în prealabil, s-au închis toate geamurile şi uşile.
Toate accesoriile de curăţă, iar dacă ete cazul se spală şi se ung, se verifică
starea lor tehnică şi se lustruiesc.
Înainte de a lăsa maşina să se uşte libet, se şterge cu piele de căprioară sau
capră moale şi curaşă, toate geamurile, farurile, lămpile electrice, suprafeţele
vopsite şi ornamentale. Totodată, se verifică dacă a pătruns apă în interiorul
caroseriei şi se iau masuri de uscare.

45
 Se echipează maşina cu accesorii, după ce acestea au fost curăţate fixându-le
în locaşurile special amenajate.

Anexa nr. 7
GRESAREA ŞI UNGEREA (G.U.)
autospecialelor

1. Indicaţii generale

Gresarea şi ungerea se execută conform schemei de ungere a fiecărea

autospeciale, respectându-se procesul tehnologic stabilit.
Pentru gresare se va utiliza aparatura corespunzătoare existentă în dotare. De
asemenea se vor folosi lubrifianţii indicaţi în cartea tehnică a autospecilei sau în
prezentul normativ dacă nu există alte indicaţii tehnice. Atenţie deosebită se va
acorda calităţii şi stării de curăţenie a lubrifianţilor, deoarece prafful sau alte
impurităţi, introduse odată cu lubrifiantul îl locurile gresate accelerează uzurile.
Se vor ferii de atingerea cu substanţe grase (ulei, unsoare etc.) toate organele
sau piesele din cauciuc şi masa plastice (anvelope, racorduri, tuburi flexibile,
învelişuri de cabluri electrice).

2. Executarea gresării

Pentru executarea gresării autospecialelor se efectuează următoarele operaţii:

 Se introduce autospecila în rampă (groapă) pentru întreţinere, după ce în
prealabil a fost spălată şi uscată;
 Se verifică existenţa şi starea gresoarelor (să fie bine strânse şi să lucreze
normal). Se înlocuiesc gresoarele defecte şi se completează cele care lipsesc;
 Se şterge fiecare gresor şi se introduce lubrifiant până se evacuează în
întregime cel vechi (apare lubrifiant curat);
 Se demontează acele organe la care nu se poate face gresarea în condiţii
bune;
 Se şterge lubrifiantul evacuat şi cel rămas în jurul locului de gresare;
 La gresarea bolţurilor se arc este indicat ca acestea să fie descărcate, iar la
gresarea pivoţilor, puntea din faţă să fie suspendată;
 La maşinile prevăzute cu pompe auxiliare de ungere a unor agregate din
sistemul de transmisie, se va verifica buna funcţionare a pompelor
respective;
 Se verifică nivelul lubrifiantului la motor, filtru de aer, caseta de direcţie,
cutia de viteze, cutia de distribuţie, prizele de putere, punţile motoare,
pompele de vid şi instalaţia hidrauluică la comandă. La nevoie se
completează sau se înlocuieşte lubrifiantul.

46
 În principiu, la toate tipurile de autospecile se vor executa următoarele
operaţiuni de gresare şi ungere:

Când se execută:

Nr. Denumirea locului de gresare Lubrifian- V R

Crt. tul IZ RTL RT1 T2
0 1 2 3 4 5 6
1 Carterul (baia de ueli) motorului M C C C C
2 Filtru de aer M - C C C
3 Articulaţiile acceleraţiei M - G G G
4 Electromotor U, M - - - G
5 Alternator (dinam) U, M - - - G
6 Axa pedalei de ambreaj şi frână U - G G G
7 Cruci cardanice şi îmbinări U - G G G
canelate
8 Rulment ambreaj U - - - G
9 Pivoţi fuzetă U - G G G
10 Articulaţiile barelor de direcţie U - G G G
(capate de bară)
11 Axe frână spate U - C G G
12 Bolţi cu cercei arc U - G G G
13 Articulaţii şi tijă frână mână U - G G G
14 Ruptor-distribuitor M - - G G
15 Articulaţii mecanism cuplare U - G G G
pompe centrifuge
16 Pompe de vid M, U C C C C
17 Pompă apă motor U - G G G
18 Rulmenţi punţi spate şi faţă U - - C G
19 Lagăre pompă centrifugă U - G G G
20 Cartere punţi motoare T - C C C
21 Casetă direcţie T, H - C C C
22 Cutie de distribuţie (reductor) T - C C C
23 Cutie de viteze T - C C C
24 Prize de putere T - C C C
25 Articulaţii homocinetice T, U - G G G
26 Articulaţii coloană volan U - G G G
27 Balamale uşi U - G G G
28 Cârlig de remorcare U - - G G
29 Lagăre basculă cabine U - - G G
30 Came acţionare saboţi U - - G G
31 Instalaţie hidraulică de comandă H - C C C
şi acţionare
32 Instalaţie hidraulică H - C C C
33 Alte dispozitive (de blocare- U - G G G
zăvorâre cabină şi uşi, palane,

47
 coloane telescopice etc.)

Legendă
M – ulei motor
T – ulei transmisie
H – ulei hidraulic
U – unsoare consistentă
C – controlul lubrifiantului şi completarea nivelului
G – gresarea sau ungerea cu lubrifiantul indicat.

48
 Anexa nr. 8
SCHIMBAREA ULEIULUI LA MOTOARELE (S.U.M.)
autospecialelor

Schimbarea uleiului din motor constă în înlocuirea celui uzat la termenele

stabilite, conform procesului tehnologic de mai jos:
 Se urcă autospeciala pe rampă sau groapa de întreţinere, cu motorul încălzit
la circa 80°C. Pentru a nu consuma inutul cerburanţii, se va evita încălzirea
motorului în mod special pentru schimbarea uleiului. În consecinţă, uleuil
se va înlocui imediat după înapoierea autoslecialei din misiune, când are
deja motorul încălzit;
 Se introduce un vas curat (tavă), de capacitate corespunzătoare, sub motorul
autospecialei şi se scoate buşonul gurii de alimentare cu ulei a carterului
motorului. Se va avea grijă ca la motoarele cu radiator pentru ulei să se
deschidă şi acest circuit (de răcire);
 Se demontează buşonul de golire a uleiului din motor şi se aşteaptă până se
scurge întreaga cantitate de ulei. Pe timpul golirii se cerecetează cu atenţie
dacă uleiul din motor conţine impurităţi (pulbere sau şpan metalic,
carburant, lichi de răcire etc.), pentru a trage unele concluzii asupra stării
tehnice a organelor interioare ale motorului. În acest scop, se va observa
dacă buşonul magnetic este încărcat cu pilitură metalică.
 Uleiul uzat se colectează în vederea predării pentru generare;
 Se pregăreşte uleiul proaspăt, elementele filtrante, garniturile şi sculele
necesare;
 Se demontează filtrul pentru ulei şi se curăţă binee (carcasa şi sita) prin
spălare cu petrol. Elementul filtrant din hâtrie se înlocuieşte oblugatoriu.
Filtrul centrifufal se va demonta la fiecare al doilea schimb de ulei cu care
ocazie se va înlocui şi manşeta de hârtie;
 Se montează la loc filtrele, folosind garnituri de tanşare noi;
 După scurgerea completă a uleiului din motor, se montează buşonul de
golire, acordând atenţie deosebită stării tehnice a garniturii (dacă are) şi
strângerii acesteia;
 Se tornă în motor ulei proaspăt în cantitate şi de calitate îndicată în cartea
tehnică a autospecialei şi se verifică nivelul acestuia cu joja, nivelul
uleiului trebuie să fie situat la semnul „maxim” de pe jojă;
 Se montează buşonul gurii de alimentare cu ulei a carterului motorului;
 Se porneşte motorul li se lasă să funcţioneze un minut, după care se închide
imediat circuitul ueliului prin radiator (la autospecialele cu radiator pentru

49
 ulei). Peste aproximativ cinci minute de la oprire se va verifica din nou
nivelul uleiului şi dacă este scăzut se va completa.
Nu este admis ca nuvelul uleiului să depăşască limita superioară
marcată pe jojă. În acelaş timp se va controla cu atenţie etanşeitatea instalaţiei
de ungere.
 În sezonul cald se deschide circuitul de răcire prin raditor la
autospecialele care sunt prevăzute prin construcţie cu asemenea
dispozitive.

50
 Anexa nr. 9

SCIMBAREA ULEIULUI LA TRANSMISIE, DIRECŢIE,

INSTALAŢIILE HIDRAULUICE (S.U.T. şi S.U.D.I.H.)
de la autospeciale

schimbarea uleiului de transmisie, direcţie şi hidraului constă în ănlocuirea

celui uzat la termemele stabilite, conform procesului tehnologic de ma jos:
a) Pentru chimbarea uleiului din agregatele sistemului de transmisie şi din
caseta mecanică de direcţie, autospeciala se va urca pe rampă sau groapa de
ăntreţinere, de regulă după înapoierea din cursă cân uleiul este cald şi are o
fluiditate mărită, asigurându-se astfel şi evacurea eventualelor impurităţi şi
depuneri printr-o curgere mai rapidă şi completă. În acelş scop, se recomandă ca
înlocuirea uleiului de transmisie să se facă în zilele mai călduroase. Se înterzice
rularea autospecialei numai pentru a încălzi uleiul din subansamblele transmisiei
în vederea înlocuirii acestuia;
 Se introduc unul sau mai multe vase (tăvi) sub autospecială, de capacitate
corespunzătoare, în care se va colecta uleiul uzat;
 Se demontează dopurile de golire ale fiecărui agregat şi se aşteaptă până
se va scurge întreaga cantitate de ulei. Pe timpul golirii se ceretează cu
atenţie dacă conţine pulbere sau şpanmetalic pentru a trage unele
concluzii asupra stării tehnice a organelor de transmisie;
 În acelaş timp se pregăteşte uleiul proaspăt, se curăţă dopurile de golire şi
se scot dopurile pentru introducerea uleiului în carterele agregatelor
respective;
 Se demntează şi se curăţă cu petrol filtrul-sită de la priza de putere NMV-
80/1. se va acorda atenţie deosebită garniturilor de la capacul filtrului şi
strângerii acestuia;
 După scurgerea compltă a uleiului uzat, de montează dopurile de golire şi
se introduce uleiul proaspăt, folosind o pompă de alimentare cu ulei;
 Se verifică nuvelul uleiului în fiecare agregat, care trebuie să fie la
marginea de jos a orificiilor de umplere, după care se mpntează dopurile
aferente acestor orificii.
b) Pentru schimbarea uleiului hidraului din mecanismul servodirecţiei, se
execută, în ordine, următoarele operaţii:
 Se suspendă puntea din faţă;
 Se scoate capacul rezervorului pentru ulei şi se desfac buşoanele de golire
a casetei de direcţie;
 Se roteşte volanul spre stâna până la limita maximă şi se manţine în
această poziţie;

51
  Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze la ralanti circa 10 secunde
până se evacuează întreaga cantitate de ulei din instalaţie. (atenţie: se
interzice funcţionarea pompei fără ulei sun presiune mai mult de 4 – 5
secunde);
 Se opreşte motorul şi se roteşte volanul de la o extremitate la cealaltă
până nu se mai scurge ulei;
 Se curîţă rezervorul pentru ulei şi se înlocuieşte filtrul de ulei, având grijă
să se ungă suportul acestuia;
 Se montează buşoanele de golire a casetei de direcţie;
 Se montează capacul rezervorului, acordând atenţie deosebită garniturii
de etanşare (la nevoie se va înlocui);
 Se umple cu ulei proaspăt rezervorul;
 Se roteşte cu ajutorul demarorului, pentru scurt timp, arborele motorului,
prevenindu-se însă pornirea acestuia (prin acţionarea asupra
dispozitivului de oprire a motorului);
 Se completează ulei şi se repetă rotirea arborelui motor cu demarorul
până câd nu mai scade nivelul uleiului din rezervor;
 Se desfoc o jumătate de tură şuruburile de aerisire a casetei, continuând
rotirea volanului p’nă când apare ulei la fiecare şurub, după care acestea
se strâng la loc;
 Se opreşte motorul, se verifică dinnou nuvelul uleiului din rezervor şi,
dacă este cazul, se completează la cel mult 20 mm deasupra semnului
„maxim” de pe jojă;
 Se montează buşonul de umplere a rezrvorului şi se lasă puntea din faţă
pe sol;
 Se face o probă funcţională a direcţiei efectuâd 2 – 3 viraje stânga-
dreapta în curtea subunităţii;
 Se verifică etanşeitatea instalaţiei şi se remediază pe loc eventualele
defecţiuni.
c) Pentru înlocuirea uleiuluiuzat din instalaţiile hidraulice speciale se
execută următoarele operaţiuni:
 Se pune în funcţiune pompa hidraulică şi se execută de trei ori, la cursa
maximă, fiecare acţionare hidraulică (înclinare şi rotire tun, basculare,
suporţi baterii, ridicare, rotire, extindere şi acţionare lift, autoscră etc.).
prin aceste manvre repetate se asigură fluidizarea uleiului şi antrenarea
eventualelor impurităţi;
 Se evacuează întreaga cantitate de ulei din rezervorul instalaţiei prin
scoaterea buşonului de golire. În timp ce uleiul se scurge se va examina
cu atenţie cantitatea acestuia şi natura impurităţilor care pot da unele
indicaşii privind starea tehnică a instalaţieie hihreulice. (Atenţie: uleiul
din subansamble şi conductele instalaţiei nu se înlocuieşte, ca urmare

52
 cantitatea de ulei ce se distribuie pentru înlocuire este determinată numai
de capacitatea rezervorului pentru ulei);
 Se înlocuiesc ori se curăţă (splă) firele pentru ulei;
 Se întoarce în rezervor ulei proaspăt, de aceeaaşi natură, în cantitatea
egală cu 1/3 din capacitatea rezervorului şi se execută succesiv de câte
trei ori fiecare acţionare hidraulică, după care se elimină din din nou
întreaga cantitate de ulei din rezervor. (Atenţie: autoscările hidraulice nu
se vor înclina la un unghi maimare de 30° faţă de orizontală şi nu se vor
întinde mai mult de 1/3 din lungimea totală, se precizează că golirea din
rezervor a uleiului uzat şi a celui de spălare, se execută având toate
instaţiile hidraulice în poziţie de marş;
 Se umple rezervorul cu ulei proaspăt (până la reperul „maxim” de pe joja
de control) şi se execută cel puţi o dată fiecareacţionare hidraulică până la
cursa maximă, eliminând totodată earul din instalaţie. Se va avea grijă ca
uleiul proaspăt să fie de tipul calitate prevăzute în cartea tehnică a maşinii
sau în prezentul normativ.

53
 Anexa nr. 10

CONTROLUL TEHNIC (C.T.)

la autospeciale

la controlul tehnic al autospecialelor se execută toate operaţiile prevăzute în

procesul tehnologic al verificării şi îngrijrii zilnice (aanexanr. 5). În plus,
săptămânal se vor executa următoarele:
 Proba de absorbţie uscată la instalaţiile hidraulice, folosind pe rând ambele
sisteme de amorsare;
 Verificarea practică a funcţionrii tutror comenzilor şi acţionărilor manuale,
electrice, pneumatice, hidraulice şi electropneumatice, precum şi a
agregatelor pe care le comandă;
 Încercarea eficacităţii frânelor pe toate roţile, prin probe practice, folosind
succesiv ambele sisteme de frânare;
 Barbotarea spumantului lichid, pentru a preveni acumularea depunerilor şi
pietrificarea acestora, precum şi afânarea spumogenului praf din rezervorul
autospecialei, folosind posibilităţile tehnice ale instalaţiilor speciale;
 Verificarea pompelor hidraulice pentru apă şi ulei, a generatorului electric a
A.Sp.F.G.I., mootarele hidrostatice, a compresorului pentru a aer, a tunului
penrtu apă şi spumă sau pentru pulberi;
 Controlul încărcării bateriilor de acumulatori auto cu alternatorul
autoşasiului, a nivelului şi densităţii electrolitului în baterii, a întreţinerii
acestora;
 Vrificarea fixării caroseriei şi rezervorul pe şasiul de bază şi a suporţilor
pentru accesorii în (pe) compartimentele autospecialei;
 Verificarea existenţei, stării tehnice şi de fixare precum şi a funcţionalităţii
huselor, jaluzelelor, tapiţeriei, vârtelniţelor pentru furtun, etc.

NOTĂ:

Se recomandă ca probele care presupun funcţionarea motorului să se execute

cu prilejul scoaterii autospecialei la instrucţie, a sosirii de la imtervenţii şi
aplicaţii sau din alte misiuni, pentru a evita risipa de carburanţi. În acest fel se dă
posibilitatea comandanţilor să execute verificările funcţionale săptămânale (care
sunt obligatorii) în orice zi din cursul săptămânii.
Pentru a putea executa într-un tinp căt mai scurt toate proble care presupun
funcţionarea motorului, se va acorda atenţie deosebită verificărilor statice

54
prealabile, cu scopul de a preveni repararea exagerată a acestora după efectuarea
unor deplasări sau regjaje. De asemenea, încercările funcţionale se vor execuata
într-o ordine logică, specifică fiecărui tip de autospecială, pentru a se realiza cu
maximum de operativitate.
Toate defecţiunile constatate se vor remedia pe loc, efectuând reglajele
necesare pentru aducerea sau menţinerea instalaţiilor la nivelul performanţelor
omologate. Rezultatele probelor funcţionale se consideră satisfăcătoare dacă
carespund prevederilor cărţilor tehnice ale autospecialelor.

55
 Anexa nr. 11

REVIZIA TEHNICĂ LUNARĂ (R.T.L.)

la autospeciale

În cadrul revizie tehnice lunare se execută obligatoriu toate operaţiunile

(verificări şi remedieri) prevăzute în procesele tehnologice pentru verificarea şi
îngrijirea zilnică (anexa nr. 5), spălarea şi curăţirea generală (anexa nr. 6) şi
controlul tehnic (anexa nr. 10).
În plus se verifică următoarele:
1. La autoşasiu.
 Starea tehnică şi fixare a pompei de alimentare cu carburant, pompei de
injecţie sau cerburatorului, injrctoarelor, filtrelor ţi rezervoarelor pentru
carburant, radiatorului şi filtrului pentru ulei motor, pompei şi radiatorului
pentru lichidul de răcire, alimentatorului, electromotorului de pornire etc;
 Starea tehnică şi întreţinerea tuturor curelelor de antrenare;
 Jocul axului ventilatorului de la motor, nivekuk şi starea de curăţenie a
uleiului din filtrul pentru aer;
 Starea instalţiei electrice de aprindere, în special ruptordistribuitorul, bobina
de inducţie, mecanismele de regalre automată a avansului la aprindere,
condensatorul şi bujiile (reglaj şi legături) la motoarele cu aprindere prin
scântei;
 Fixarea motorului şi caroserie pe şasiu;
 Fixarea pedalei şi uzura plăcilor de ferodou la ambreaj;
 Fixaerea, plinul cu lubrifianţi şi etanşeitatea tuturor agregatelor de
transmitere a puterii la roţile motoare şi la instalaţiile speciale p.s.i. (cutie de
viteze, cutie suplimentară sau de distribiţie, prize de putere, diferenţiale,
reductoar, articulaţii homocinetice)
 Funcţionarea pompelor pentru ungere ale agrehgatelor de transmisie (unde
este cazul);
 Legăturile cardanice (flanşe şi cruci cardanice precum şi asamblările
culisante) şi jocul la rulmenţii agregatelor de transmisie;
 Strângerea şuruburilor (piuliţelor) de asamblare a carcasei semiaxelor şi
diferenţialelor punţilor motoare;
 Starea prezoanelor şi piuliţelor de fixare a roţilor;
 Atarea tehhnică a tuturor ansamblelor mecanismelor de direcţie, în special
uzura capetelor de bară şi asigurarea acestora cu splinturi (cuie spintecate),
funcţionarea corectă a întreguluimecanism (cu sau fără servocomandă);

56
 Funcţionarea şi eficacitatea frânei de serviciu şi de staţionare (cu roţile
suspendate);
 Starea arcurilo şi amortizoarelor;
 Funcţionarea instalaţiei electrice a autospecialei. Se verifică şi se încarcă
bateriile se acumulatori auto în staţia subunităţii;
 Funcţionarea tuturor aparatelor de măsură şi de control de la bordul
autovehiculului.

2. La instalaţiile speciale.
a) Autospecialele de stingere cu apă şi spumă aeromecanică:
 Fixarea şi starea pompei centrifuge, a pompelor de vid, rezervoarelpr (pentru
apă, spumant) şi a conductelor;
 Starea tehnică şi funcţionarea tuturor robinetelor;
 Fucţionarea instalaţiei de afânare (barbotare) a spumantului praf (lichid) şi a
circuitului de apă pentru antrenarea spumantului.

b) Autospeciale de stingere cu pulbere:

Fixarea rezervoarelor pentru pulbere şi a bateriilor pentru gaz inert sau
compresoarelor pentru aer;
Starea de încărcare a buteliilor cu gaz inert, respectiv starea tehnică de
funcţionare a compresoarelor şi filtrelor pentru aerul comprimat de
vehiculare a pulberii;
Funcţionarea robinetelor, inclusiv a celor oentru comenzi;
Calitateta pulberii stingătoare. Dacă pulbrea prezintă simptome de alterare
sau a depălit termenul de garanţie, se testează în laboratoare de specialeitete
şi, la nivoie, se înlocuieşte cu pulbere bună. Pulberea care şi-a pirdut
calităţile de stingere se va folosi pentru instruirea efectivelor;
Reglarea corectă a reductoarelor de presiune pentru gazul folosit la comenzi
şi purjare;
Starea furtunelor de înaltă şi joasă presiune, existenşa garniturilor de rezervă
pentru racordarea buteliilor 8cel puţin două seturi);
Executarea la termen a verificărilor I.S.C.I.R. la toţi recipienţii aflaţi sub
presiune;
Etanşeotatea circuitelor de înaltă şi joasă presiune pentru azot, folosind
buteliile (respectiv compresoareşe speciale) de lucru şi de comandă aflate la
autospecială;
Realizarea presiunilor prescrise, de lucru şi comandă.

c)Autoscări şi autospeciale de salvare şi intervenţie la înălţimi:

57
  Fixarea principalelor subansamble şi agregate (tun, scări, pompe ulei,
motoare hidrostatice, suporţi hidraulic de sprijin şi de descărcare a arcurilor,
nacelă, dispozitive de asigurare etc.)
 Starea tehnică, ungerea şi înfăşurarea cablurilor de acţionare a scării liftului,
platformei de lucru, nacelei de salvare etc. Cablurile nu trebuie să aibă mai
multe fire rupte dacât cele admise, conform tebelelor de mai jos:

Autospecialele de salvare şi intervenţie la înălţimi de 30 – 44 m

(ZIL şi MAGIRUS de 300 – 44 m)

Diametrul 12 9
cablului nou
(mm)
Diamtrul 11.0 10.7 10.4 10.0 9.7 9.4 8.8 8.5 8.3 8.0 7.8 7.5
cablului uzat
(mm)
Nr. maxim 10 8 6 4 2 0 10 8 6 4 2 0
de fire rupte
pe o
lungime de
200 mm

Autospecialele de salvare şi intervenşie la înălţimi de 30 m

(ROMAN 8135 FA de 30 m)

Numărul maxim admis de fire 20 10

rupte
Lungimea porţiunii de cablu 30 d 6d
examinat

Cablurile de la autospecialele de salvare şi intervenţie la înălţimi (R.8135 de

30 m) trebuie să îndeplinească permanent ambele condiţii privind numărul maxim
de fire rupte (d = diamtrul cablului nou);
 Funcţionarea fără sarcină a autospecialei, atât cu scra cât şi ca macara
(sprijinire de suporţi hidraulici şi desărcare arcuri, basculare, rotire,
întindere, strângere, asigurare tronsoane scări) urmărind răspunsul de la
comenzile date, nivelarea automată, funţionarea indicatoarelor pentru
câmpul de utilizare, încetinirea sau oprirea automată a funcţionării ăn toate
situaţiile în care este prevăzut acest lucru, avertizarea ieşirii din regimul
normal de lucru şi existaţa unor zgomote anormale, zăvorârea pachetului de
scări în poziţia strâns ţi blocarea tuturor comanzilor atunci când autospeciala
este în poziţie de marş;

58
 Funcţionarea instalaţiilor de telecominicaţii (dacă există), a lămpilor pentru
iluminat vârful scării şi tabloul de comanda şi a celor pentru semnalizarea
comenzilor date.
Autospecialele de salvare şi intervenţii la înălţimea de 44 m se verifică în
confornitate cu prescripţiile prevăzute în cartea tehnică elaborată de
producător şi avizato de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor
Militari.
d) Autospecialele pentru evacuarea fumului, gazelor şi de iluninat.
 Fixarea generatorului electric, a tabloului electric de comandă distribuţie,
coloanei telescopice;
 Continuarea nulului de protecţie şi legarea acestuia atât la autoşasiu
(respactiv la pământ), cât şi carcasele tuturor aparatelor li consumatorilor
din dotarea autospecialei. Reistenţa de izolaţie între conducătorii de
alimentare cu energie electrică şi nulul de protecţie (şasiul maşinii),
legăturile cu vârtelniţele cu cablu continuitatea cablurilor de lagare la
pământ prin cleşte sau electrod (ţăruş);
 Starea tehnică şi funcţionarea tuturor consumatorilor electrici, aalimentarea
cu energie electrică făcându-se de la generatorul autospecialei;
 Starea mijloacelor de protecţie individuală contra electrocutării (mănuşi,
cizme şi plăci de cauciuc).

e) Autospeciala de stins incendii cu jet de gaze:

 La instalaţia de stingere cu pulbere se execută operaţiunile prevăzute la litera
„b” (autospeciale se stins cu pulbere);
 Fixarea şi asigurarea motorului reactor pe autospeciale;
 Verificarea funcţionării motorului reactor conform indicaţiilor tehnice ale
intreprinderii productoare;
 Starea tehnică a bateriilor de acumulatori auto folosiţi la pornirea motorului
reactor. Obligatoriu aceste baterii se vor încărca la staţia subunităţii;
 Funcţionarea generatorului de energie electrică pentru încărcarea bateriilor
de acumulatori folosite la pornirea turboreactorului;
 Starea tehnică şi de fixare a cabinei de comandă.

3. La toate categoriile de autospeciale.

 Funcţionarea aparatelor de măaură şi control aferente instalaţiilor speciale;
 Protecţia anticorozivă. La nevoie se retuşază vopseaua.
 Executarea operaţiile de întreţinere şi gresare conform schemei de ungere a
instalaţiilor speciale;
 Existenţaa inscripţionărilor la toate comenzile cu care este prevăzută
autospeciala;

59
  Atarea garniturilor de etanşare (de refulare şi de absorpţie) de la toate
racordurile (indiferent de tip şi mărime). Se interzice vopşirea, ungerea sau
polizarea acestor garnituri;
 Existanţa accesoriilor conform normei de dotare, starea tehnică şi de
întreţinerea, funcţionarea, amplasarea şi fixarea acestora;
 Verificarea aerotrmei, timp de maximum două minute (numai în perioada 15
octombrie – 30 aprilie a fiacărui an).

4. La proba de drum pe un parcurs de maximum 5 kilomatri.

 Comportarea motorului în sarcină;
 Funcţionarea motoarelor de bord (ampernetru, termometru, manomatre
pentru ulei şi aer, indicator de nivel carburant, vitezometruşi kilometraj,
lămpi avertizoare, turometru etc.);
 Înscrierea datelor indicate de aparatura de bord în parametrii prevăzuţi în
cartea tehnică a utospecialei;
 Eficacitatea instalaţiilor de frână (frânarea să fie uniformă, progresivă şi
eficientă pe toate roţile);
 Funcţionarea tuturor organelor de transmisie (fără zgomote şi vibraţii
anormale);
 Funcţionarea mecanismului de direcţie (fără jocuri şi zgomote anormale şi
fără tendinţa de abatere de la mersul ăn linie dreaptă);
 Comportarea sistemelor de suspensie şi rulare (arcuri, amortizoare,
anvelope);
 Funcţionarea instalaţiei electrice (circuitul de ăncărcare şi aparatura elctrică
de bord);
 Funcţionarea fără preîncălziri locale.

NOTĂ:
Pe timpul reviziei tehnice lunare la ficare autospecială se va urmării
depistarea şi a altor defecţiuni (care nu sunt nominalizate în acest proces
tehnologic) pentru a asigura funcţionarea la parametri maximi şi ăn deolină
asiguranţă a tehnicii din dotare.
Toate defecţiunile constatate pe timpul reviziei tehnice lunate se vor remedia
pa loc, în cadrul subunităţii sau în atelierele de stecialitate, respactând prevederile
cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de exploatare în vigoare.
Se interzice introducerea în intervenţi a autospecialelor cu defecţiuni,
indifereant de natura acstora.
Pentru efectuarea probelor funcţionale prevăzute în revizia tehnică lunară se
admite ca motorul să funcţioneze maxim 10 minute. În acest timp nu se include şi
proba de drum, dar se wxwcută obligatoriu barbotarea spumantului al
autospecialele care au această posibilitate. Pentru stabilirea consumului normat de

60
carburanţi se vor aplica normele prevăzute pentru condiţiile medii de exploatare
(în sarcină).

Anexa nr. 12

REVIZIA TEHNICĂ DE GRADUL 1 (R.T.1)

la autospeciale

În cadrul reviziei tehnice de gradul 1 se execută toate lucrările prevăzute în

procesul tehnologic al reviziei tehnice lunare şi în plus următoarele:

1. La autoşasiu.
 Spălarea cu petrol a filtrului pentru aer la motor şi compresor. Se va rcupera
uleiul curat din filtrul pentru aer la motor şi se va completa cu ulei uzat
decantat;
 Demontarea, verificarea şi, dacă este necesar, şlefuirea supapelelor
compresorului pentru aer;
 Verificarea funcţionării regulatorului de frâne, a servomecanismelor
pneumohidraulice şi dacă este cazul demontarea, repararea şi reglarea
acestora;
 Demontarea şi curăţirea filtrului decantor al instalaţiei de alimentare cu
carburanţi (inclusiv a paharului pompei de alimentare cu carburanţi);
 Curăţirea şi reglarea contactelor platinate al ruptor – distribuitorului;
 Demontarea şi curăţirea injectoarelor sau bujiilor, precum şi reglarea
distanţei între electrozi;
 Verificarea compresiei motorului;
 Verificarea ungerii şi stării rulmenţilor de la butucii tuturor roţilor;
 Controlul uzurii pivoţilor (să nu aibă joc);
 Reglarea unghiurilor la roţile din faţă şi a jocului la caseta de direcţie;
 Verificarea şi reglarea cilindrilor dubli de frână şi a jocului între saboţi şi
tamburii de frână;
 Controlul rulmenţilor şi periilor la alternator;
 Verificarea periilor şi colectorului electromotorului de pornire, precum şi a
uzurii bendixului şi a coroanei dinţate de pe volan.

2. La instalaţiile speciale.
 Înlăturarea defecţiunilor care duc la antrenarea pompei centrifuge când
aceasta nu este cuplată (la autospecialelel achipate cu priză de puter NMW
80/1);

61
  Verificarea şi reglarea tuturor comenzilor dispuse ăn compartimentul
instalaţiilor speciale;
 Verificarea funcţionării ejectorului de la pregeneratorul sau proporţional din
instalaţia de produs spumă;
 Verificarea (la ASpFGI) dispozitivului de supraveghere permanentă şi a
stării de izolare a agregatelor instalaţiei electrice, faţă de şasiu precum şi a
reglajelor releelor de suprasarcină.

3. La proba de drum pe un parcurs de maximum 10 km.

 Se urmăresc aceleaşi probleme ca la revezia tehnică lunară.

NOTĂ:
Toate defecţiunile care se constată pe timpul verificărilor prevăzute în
procesul tehnologic al reviziei tehnice de gradul 1, precum şi altele, se vor
remedia pe loc, fiind interzisă introducerea în intervenţie a oricărei maşini care nu
corespunde cerinţelor de funcţionare normală şi în deplină sigurnţă.
Pentru efectuarea probelor funcţionale, prevăzute în procesul tehnologic al
reviziei tehnice de gradul 1, se stabileşte un timp de funcţionare a motorului de 15
minute(în acest timp nu se include şi proba de drum). Pentru stabirea consumului
normat de carburanţi se vor aplica normele prevăzute pentru condiţii medii de
exploatare (în sarcină).

62
 Anexa nr. 13

REVIZIA TEHNICĂ DE GRADUL 2 (R.T.2)

la autospecialele p.s.i.

În cadrul reviziei tehnice de gradul 2 se execută toate lucrările prevăzute în

procesul tehnologic al reviziei tehnice de gradul 1 şi în plus următoarele:

1. La autoşasiu.
 Se verifică pompa de ulei. Dacă nu asigură presiunea necesară, pompa se
demontează şi se remediază ori se înlocuieşte;
 Se verifică strângerea chiulasei şi se reglează jocul între culbutori şi supape;
 Se verifică starea ghidurilor supapelor motorului şi ungerea rampei
culbutorilor;
 Se controlează şi se strâng legăturile compresorului pentru aer;
 Se verifică funcţionarea termostatului, introducându-l într-un vas cu apă ce
este încălzit treptat. Supapa termostatului trebuia să se deschidă complet
când apa are o temperatură de 80-90 grade Celsius;
 Se demontează şi se curăţă sistemul de laimentare cu carburant inclusiv
rezervorul şi conductele (se spală cu petrol), acordându-se deosebită atenţie
reglării carburatorului. Pompa de injecţie, injectoarele şi consuctele de înaltă
presiune se verifică în atelierele de specialitate (când se constată o
funcţionare necorespunzătoare a motorului din cauzu alimentării defectuase
cu motorină);
 Se verifică şi se pune la punct aprinderea, respectiv avansul la injecţie,
precum şi fazele distribuţiei (închiderea şi deschiderea supapelor);
 Se controlează starea rulmentului de presiune al mabreajului şi între rulnent
şi pârghiile de acţionare;
 Se verifică gradul de uzură a articulaţiilor homocinetice de la puntea de
motoare din faţă;
 Se verifică, dacă este cazul, se execută reglajele necesare la agregatele de
transmisie;
 Se controlează uzura ferodourilor şi starea suprafeţei de frânare a temburilor
(la nevoie se înlocuiesc ferodourile şi se rectifică tamburii);
 Se verifică şi se reglează mecanismele frănei de serviciu şi de staţionare;

63
  Se controlează starea tehnică, gradul de încărcare şi fixare a bateriilor de
acumulatori auto;
 Se verifică funcţionarea alternatorului, releului regaltor de tensiune şi
electromotorului de pornire;
 Se reglează farurile şi claxoanele autoapecialei;
 Se verifică starea şi fixarea cablurilor instalaţiilor electrice (cele
necorespunzătoare se vor înlocui);
 Se verifică starea şi fixarea arcurilor şi amortizoarelor pentru suspensie;
 Se observă dacp şasiul deformat ori fisurat;
 Se face permutarea anvelopelor (roţilor) conform schemei din cartea tehnică;
 Se verifică şi se reglează balamalele şi broaştele tuturor uşilor;
 Se execută lucrări de tinichigerie, lăcătuşerie şi de retuşare a vopselei în
rapor de starea caroseriei. Caroseria maşinii (inclusiv rezervoarelel pentru
substanţele stingătoare) se vopsesc atât la exterior cât şi la interior la fiecare
doi ani, dacă în acest timp autospeciale nu a fost reparată, specificând acest
lucru în carnetul de bord.

2. La instalaţiile speciale
 Se controlează starea tehnică şi funcţionarea mecanismului de cuplare şi a
transmisiei cardanice pentru pompa centrifugă, pompele de vid, generatorul
electric etc;
 Se verifică şi se reglează robinetele din instalaţia specială de stingere cu apă,
spumă sau pulberi;
 Se verifică static li se probează în funcţiune instalaţiile electrice speciale de
380 V, 220 V, 24 V şi 12 V;
 Se verifică instalaţia hidraulică, starea tehnică a autospecialelor de salvare şi
intervenţie şa înălţime.

3. La proba de drum pe un parcurs de maximum 10 km.

 Se urmăresc aceleaşi probe ca la revizia tenică de gradul 1.

NOTĂ:
Toate defecţiunile constatate pe timpul verificărilor în cadrul reviziei tehnice
de gradul 2 se vor înlătura pe loc, fiind interzisă introducerea în intervenţie a
oricărei autospeciale care nu satisface cerinţele de funcţionare la parametrii
prevăzuţi şi în condiţii de deplină siguranţă.
Timpul de funcţionare a motorului pentru verificări funcţionale, în cadrul
reviziei tehnice degradul 2 nu va depăşi 20 minute (în acest timp nu se include şi
proba de drum).
Pentru stabilirea consumului normat de carburanţi se vor aplica normele
prevăzute pentru condiţii medii de exploatare (în sarcină).

64
 Anexa nr. 14

LUCRĂRILE SEZONIERE

Trecerea autospecialelor p.s.i. la la exploatarea de iarnă sau vară se

efectuează în perioada 15.10 – 30.11, respectiv 15.03 – 30.04 şi constată în
executarea tuturor operaţiunilor prrvăzute în procesul tehnologic al reviziei
tehnice lunare. În plus se vor executa următoarele verificări şi luncrări:
1. În cazul trecerii la exploatarea de iarnă.
 Verificarea calităţii uleiurilor minerale, lichidului antigel şi de frână precum
şi a lichidului de spălat parbrizul. Dacă este cazul se înlocuiesc uleiurile
uzate. Lichidul antigel se corectează în aşa fel încât să nu congeleze la
temperaturi până la minus 40°C, ori se înlocuieşte dacă a expirat durata
normală de folosire. Verificările calitative ale lichidului de frână şi a celui
pentru spălat parbrize vizează natura şi starea de curăţenie a acestora;
 Verificarea stării tehnice şi de funcţionare a dispozivelor proprii, pornirea
uşoară a motorului pe timp rece, a instalaţiilor de încălzire, a celor de
protecţie contra îngheţului condensului în sistemul de frânare;
 Închiderea circulaţiei lichidului uleiului de motor prin radiator şi deschiderea
circuitului de gaze arse, evacuate de motor, prin conducta de încăzire a apei
din cisternă (unde este cazul);
 Protejarea contra îngheţului a instalaţiilor hidraulice pentru apă folosind în
acest scop deşeurile de materiale textile existente în subunităţi;
 Verificarea şi curăţirea tuturor filtrelor pentru carburanţi şi lubrifianţi;
 Asigurarea etanşeităţii întregii caroserii, în special la compartimentul
personalului. Se vor înlocui eventualele gemuri sparte şi se vor repara
macaralele pentru geamuri, mânerele, încuietorile, garniturile. În fiecare
locaş pentru chei de la încuietori (broaşte) se va introduce grafit coloidal
pentra a evita blocarea acestora;
 Verificarea funcţionării termostatului şi a husei radiatorului;
 Dotarea autospecialei cu lampă de benzină, cazma sau lopată, lanţuri
antiderapante, spray cu lichid pentru pornirea motoarelor diesel, spray pentru
prevenirea şi combaterea aburirii şi îngheţării geamurilor.

2. În cazul trecerii la exploatarea de vară.

 Înlocuirea uleiurilor uzate;

65
  Verificarea şi curăţirea tuturor filtrelor pentru carburanţi şi lubrifianţi;
 Deschiderea circuitului de răcire prin radiator a uleiului din motor şi
închiderea conductelor de evacuare a gazelor arse, prevăzute pentru
încălzirea apei din cisternă;
 Retragerea materialelor specifice cu care a fost echipată autospeciala pe
timpul iernii;
 Verificarea funcţionării sistemul de răcire suplimentară a motorului (unde
este cazul);
 Curăţirea chimică a instalaţiei de răcire a motorului.
Pentru îndepărtarea depunerilor solide din instalaţia de răcire se folodesc
soluţii bazice la motoarele care au blocul motor şi chiulasa din fontă, ori soluţii
acide dacă cele două piese sunt aaliaje de aliuminiu.

Se recomandă următoarele reţete:

a) Pentru soluţia bazică:
 1,5 kg. Sodă calcinată;
 0,51 petrol lampant;
 10 l apă.

b) Pentru soluţie acidă:

 0,5 l acid clorhidric;
 10 l apă.
Pentru spălare se procedează astfel:
 Se evacuează în totalitate lichidul de răcire (care se recuperează) şi se umple
instalaţia cu soluţia de spălare recomandată, deschizând în acelaş timp şi
circuitul instalaţiei de climatizare;
 Se pormeşte motorul şi se menţine în funcţiune timp de 5 minute la o turaţie
dublă faţă de cea corespunzătoare funcţionării la ralanti apoi se opreşte şi
se lasă astfel 10 – 12 ore, când se foloseşte soluţia cidă;
 Se pune din nou în funcţiune motorul, timp de 5 minute, la acelaş regim de
turaţie;
 Se scoate soluţia din instalaţie, observând în acelaş timp şi cantitatea de
impurităţi ce se evacuează;
 Se spală de două ori instalaţia cu apă potabilă, la fiecare dată motorul fiind
pus ăn funcţiune timp de 3 minute, la p turaţie dublă faţă de cea prevăzută
la mersul la relanti;
 Se introduce în instalaţie antigel, (proapăt ori regenerat) sau apă şi se
aeriseşte instalaţia, motorul funcţionând 2 minute.

NOTĂ:

66
 La motoarele autospecialelor la răcire se asigură cu lichid antigel, instalaţia
de răcire se va curăţa odată la 3 ani. Instalaţia motoarelor de răcire cu apă
obişnuită se va curăţa anual.
Executarea lucrărilor specifice trecerii de la o exploatare sezonieră la alte, se
va prevedea în planul anual şi lunar se asistenţă tehnică şi reparaţii.
Evidenţa spălării instalaţiei de răcire a motoarelor se va ţine în carnetele de
bord ale autospecialelor la capitolul „evidenţa executării operaţiunilor de
întreţinere”.
Pe toate autospecialele de la uzul curent şi din rezerva de înlocuire, care
sunt parcate afară sau în spaţii neîncplzite, se vor stabili măsuri precise (plan
operativ) cu scopul de a asigura ieşirea operativă la alrmă pe timp de iarnă.
Pe timpul trecerii la o nouă exploatare sezonieră se vor executa lucrări de
întreţinere a garajelor şi atelierelor, asigurând cu prioritate conservarea căldurii,
ordineaa şi curăţenia, precum şi condiţiile corespunzătoare de muncă.
Dacă în perioada trecerii de la o exploatare sezonieră la altasunt planificate
revizii de grad superior ori reparaţii, lucrările specifice se vor executa în cadrul
acestora.
Timpul prevăzut pentru funcţionarea motorului pe loc cu ocazia spălării
instalaţiei de răcire, se suprapune (nu se adaugă) cu timpul normat pentru reviziile
sau reparaţiile respective şi se consideră că motorul funcţionează în regim de
sarcină medie.

67
 Anexa nr. 15

VERIFICAREA ŞI ÎNGRIFIREA ZILNICĂ (V.I.Z.)

a utilajelor

În cadrul acestei operaţiuni de întreţinere se execută următoarele:

 Se verifică linurile cu substanţe stingătoare şi lubrifianţi;
 Se controlează static etanşeitatea instalaţiilor de stingere precum şi a
agregatelor din compunera utilajului (compresorul, rezervorul respectiv
buteliile pentru substanţe de stingere);
 Se verifică dacă utilajeje remorcabile îndeplinesc condiţiile tehnice de
adnitere în circulaţie pe drumurile publice: sistemul de suspensie şi rulare
(fixarea arcurilor şi roţilor, uzura şi presiunea anvelopelor), funcţionarea
instalaţiilor electrice (lămpile de poziţie, semnalizare, direcţie, frână) şi
aspectul exterior (starea capotelor, cutiilor, aripilor, ornamentelor şi
suporţilor pentru accesorii precum şi vopsirea);
 Se controlează integritarea utilajului şi se verifică existanţa accesoriilor p.s.i.
şi a sculelor conform inventarelor de complet, funcţionarea, întreţinerea şi
fixarea acestora;
 Se execută lucrările zilnice de întreţinere: gresaj (dacă este cazul) conform
schemei de ungere, ştergerea prafului, lustruirea ornamentelor, retuşarea
vopselei etc.
Toate defecţiunile constatate se remediază pe loc. Se interzice menţinereaa
în intervenţie a oricărui utilaj care prezintă defecţiuni.

NOTĂ:
Se poate verifica prin sondaj şi funcţionarea unor utilaje.
Prezentul proces tehnologic nu se referă la utilajele care urmează regimul de
exploatare, asistenţă tehnică şi reparare a autospeciaalele rutiere.
Se interzice petrolarea utilajelor, deoarece presupune consum inutil de
petrol, se degradează piesele de cuciuc şi masele plastice, afectează vopseaua,
favorozează înbâcsirea cu praf şi contravine în acelaşi timp cu normele de
protecţie a mincii.

68
 Anexa nr. 16

SPĂLAREA ŞI CURĂŢIREA GENERALĂ (S.C.G.)

a utilajelor

Spălarea şi curăţirea generală a utilajelor se execută respectând procesul

tehnologic prevăzut pentru autospecialele p.s.i. (anexa nr. 6) cu prezarea că
utilajele electrice nu se spală, ci se şterg cu cârpe uscate.
Pentru suprafeţele exterioare ale carcaselor se pot folosi (dacă este necesar)
şi cărpe umede, în nici un caz nu se va folosi jet de apă.

69
 Anexaa nr. 17

CONTROLUL TEHNIC (C.T.)

a utilajelor

În cadrul controlului tehnic al utilajelor, se execută următoarele verificări:

1. La utilajele care urmează regimul de exploatare, asistenţă tehnică
şi reparare al autospecialelor rutiere se r4espectă tehnologia stabilită al aceata din
urmă (anexa nr. 10).
2. La utilajeje electrice:
 Starea ştecherului, prezei şi vablului de alimentare cu energie electrică şi
integritatea utilajului;
 Existanţa unor eventuale defecţiuni, fără punerea în evidenţă a utolajului
(arsuri, deformări, etc.);
 Existanţa sculelor şi accesoriilor speciale prevăzute în inventarul de complet;
 Starea tehnică şi de întreţinere, precum şi aspectul exterior;
 Nivelul uleiului în conpresor şi respectarea condiţiilor tehnice de utilizare a
acestuia.

3. La hidrogeneratorul de spumă uşoară:

 Integritatea şi starea generală a aparaturii;
 Starea racordurilor de la intrare – ieşire.

4. La stingătorul remorcabil cu pulbere (P. 250):

 Aspectul exterior;
 Existenţa celor două butelii de dioxid de carbon tip G.6, racordarea acestora
la recipientul stingătorului şi, lunar, starea de încărcare a acestora;
 Verificarea buteliilor pentru dioxid de carbon din punct de vedere I.S.C.I.R.;
 Manevrarea cu uşurinţă a robinetelor de refulare a pulberii;
 Existanţa şi starea accesoriilor din dotare şi a manometrului;
 Starea tehnică şi de întreţinere precum şi funcţionarea sistemelor de
suspensie, rlare şi semnalizare (lămpi poziţie, semnalizare direcţie şi
frână);

5. La stingătorul remorcabil cu dioxid de carbon (G. 120):

70
 Starea şi fixarea furtunelor şi tromboanelor de refulare a dioxidului de
carbon;
 Verificarea metrologică la timp a bateriilor de dioxid de carbon a 40 litri
(care intră sub incidenţa reglementărilor I.S.C.I.R.);
 Protejarea robinetelor buteliilor contra loviturlilor accidentale, existanţa
husei de protecţie contra radiaţiilor solare;
 Starea şi încărcarea buteliilor (lunar);
 Starea tehnică şi de întreţinere precum şi funcţionarea sistemului de
suspensie, rulare şi semnalizare (lămpi poziţie, semnalizare direcţie şi stop
frână);
 Aspectul general.

6. La stingătorul transportabil cu pulbere şi dioxid de carbon

(P 125 şi P 50):
 Se execută aceleaşi verificări ca la stingătorul remorcabil cu pulbere de
dioxid de carbon, mai puţin cea referitoare la instalaţia electrică.

7. La stingătorul remorcabil cu spumă chimică (C. 90 şi C. 180):

 Starea generală şi aspectul exterior;
 Manevrarea robinetului de pe conducta de evacuare, starea furtunului şi
ajutajului de refulare a spumei chimice;
 Existenţa şi starea supapei de siguranţă precum şi strângerea capacului
respectiv a ventilului de închidere al tubului central;
 Inscripţionările privind timpul încărcării, data încărcării, modul de
întrebuinţare;
 Starea căruciorului de rulare şi a mânerului de tractare.

8. La tunul remorcabil pentru apă şi spumă (TRAS – 3000):

 Fixarea ţevilor de refulare apă şi spumă, manevrarea uşoară a robinetelor şi a
tunului propriu – zis;
 Intagritatea racordurilor de rigidizare a ţevilor pe timpul deplasării;
 Existenţa dispozitivului de autoprotecţie;
 Starea tehnică şi de întreţinere precum şi funcţionarea sistemului de
suspensie, rulare şi semnalizare (lămpi poziţie, semnalizare direcţie şi stop
frână);
 Aspectul exterior.

71
 Anexa nr. 18

REVIZIA TEHNICĂ (R.T.)

la utilaje

În cadrul rexiziei tehnice a utilajului se execută următoarele:

1. La utilajele care urmează regimul de exploatare, asistenţă tehnică
reparare la autopsecialelor rutiere se respecctă procedura stabilită pentru aceasta
din urmă (anexele 11, 12, şi 13).

2. La utilajele electrice:
 Se verifică şi se curăţă general utilajul;
 Se verifică starea tehnică, integritatea şi funcţionalitatea motorului electric.
În caz de necesitate se înlătură cauzele care duc la supraîncălzire,
scurtcircuite, zgomote anormale, turaţie necorespunzătoare etc.;
 Se controlează starea cablului de alimentaţie, a ştecherului, a colectorului şi
a periilor (după caz);
 Se verifică starea tehnică şi de întreţinere, precum şi funcţionarea
subansamblului antrenat de motorul electric (vantilator, pompă, compresor,
etc.). eventualele defecţiuni se înlătură pe timpul reviziei;
 Se verifică starea organelor de rulare precum şi a sculelor respectiv
accesoriilor p.s.i. din inventarele de complet, inclusiv existanţa acestora;
 Se ung organele şi ansamblele utilajului conform schemei de ungere
specifice acestora.

3. La hidrogeneratorul de spumă uşoară:

 Se verifică starea conductelor, a racordurelor şi a vanelor precum şi
etanşeitatea acestora;
 Se verifică starea duzelor de pulverizare;
 Se verifică funcţionarea turbinei şi a robinetului de reglare;
 Se ung rulmenţii turbinei;
 Se controlează funcţionarea corectă a ejectorului de spumant, starea plasei şi
a tubului de refulare;
 Se verifică manometrul.

72
 4. La stingătorul remorcabil cu pulbere (R. 250):
 Se curăţă şi se verifică general utilajul ;
 Se verifică starea furtului de rufulare şi a legăturilor acestora;
 Se verifică executarea controlului metrologic al buteliilor cu dioxid de
carbon şi recipientului pentru pulbere conform prevederilor legale;
 Se controlează etanşeitatea robinetelor buteliilor de dioxid de carbon prin
scufundare în apă;
 Se verifică încărcarea buteliilor cu dioxid de carbon (prin cântărire). Scădera
greutăţii cu 10 – 15%, fără ca stingătorul să fie folosit inpune asigurarea
etanşeităţii şi reîncărcarea buteliei;
 Se verifică starea pulberii. Dacă s-au produs aglomerări în masa pulberii,
aceasta se va înlocui;
 Se verifică funcţionarea corectă a supapelor de siguranţă;
 Se verifică starea starea căruciorului, a roţilor inclusiv presiunea anvelopelor
şi fixarea recipientului, respectiv a buteliilor, se gresează rulmenţii de la
roţi;
 Se controlează starea şi funcţionarea instalaţiei electrice;
 Se verifică funcţionarea stingătorului.

5. La stingătorul cu dioxid de carbon (G. 120):

 Se verifică starea furtunului de legătură între butelii şi tromboaanelor precun
şi a manometrelor de control;
 Se varifică dacă s-a executat controlul prevederilor legale;
 Se verifică etanşeitatea robinetelor buteliilor de dioxid de carbon prin
scufubdare în apă;
 Se verifică încărcarea buteliilor prin cântărire. Scăderea greutăţii cu 10 –
15% fără ca stingătorul să fie folosit, impune asigurarea etanşeităţii şi
încărcarea buteliilor;
 Se controlează fixarea pe cărucior a buteliilor;
 Se verifică roţile, presiunea în anvelope şi se gresează rulmenţii riţilor;
 Se controlează starea şi funcţionalitatea instalaţiei electrice.

6. La stingătorul transportabil cu pulberi şi dioxid de carbon

(P.125 şi P.50):
 Se execută aceleaşi verificări ca şi la stingătorul cu pulberi şi dioxid de
carbon, cu excepţia verificării instalaţiei electrice.

7. La stingătorul transportaabil cu spumă schimică (C.90 şi C.180)

 Se controlează starea ajutajul de refulare şi furtunul de evacuare, urmărindu-
se ca acesta să fie ăn perfectă stare şi bine fixate;
 Se verifică starea garniturilir de cauciuc şi a ventilului tubului central (să se
asigure etanşeitatea stingătorului);

73
 Se verifică starea încărcăturii;
 Se demontează capacul de închidere şi se extrag 10 c.m.c. soluţie A+B. Cele
două soluţii se amestacă, volumul spumei rezultate trebuie să fie de 6-8 roi
mai mare decât volumul iniţial al celor două lichide. În caz contrar se
înlocuieşte încărcătura, după care se montează şi se închide ventilul
stingătorului;
 Se verifică şi se unge sitemul de rulare.
8. La tunul pentru apă şi spumă (TRAS – 3000):
 Se verifică starea rulmenţilor de la roţi şi se gresează;
 Se vrifică strângerea piuliţelor de la roţi şi presiunea în anvelope;
 Se verifică starea arcurilor, bolţurilor, cerceilor şi bridelor de fixare;
 Se verifică starea proţapului şi fixarea aripilor pe şasiu;
 Se verifică starea şi fixarea pieselor componente ale tunului propriu zis;
 Se verifică şi se ung articulaţiile mecanismului de înclinare, precum şi
pivotul de rotire în plan orizontal;
 Se verifică starea garniturilor la racordurile fixe, înlocuindu-se cele
deteriorate;
 Se unge filtrul vanelor şi se strâng presetupele;
 Se verifică şi se strâng şuruburile de fixare a tunului pe şasiu;
 Se verifică starea de funcţionare a dispozitivelor de autoprotecţie (cu perdea
de apă şi ecranul antitermic) şi de absorpţie a spumantului (dispozitivului
de tip ejector);
 Se verifică funcţionarea tunului de apă şi spumă.

74
 Anexa nr. 19

PROCEDURILE DE ASISTANŢA TEHNICĂ

la accesoriile p.s.i. (verificarea tehnică, spălarea şi curăţirea generală,
ungerea)

procedurile de sistenţă tehnică a accesoriilor p.s.i. diferă în funcţie de natura

materialelor din care sunt confecţionate şi de destinaţia pe care o au.

1. Accesrorii confecţionate din textile.

Verificarea tehnică a accesoriilor confecţionate din textile contă în

controlarea stării acestora: dacă au găuri, rosături, rupturi, destrămări, desfaceri
ale cusăturilor, etc. La furtunul de refulare şi tuburile de absorbţie se controlează
felul cum sunt legate racordurile precum şi starea acestora. La furtunul de refulare
aflat în serviciu se va schimba dunga o dată la 6 luni. La accesoriile de salvare
(corzi, cordiţe, saci, plase, brâie, etc.) se va controla executarea verificării tehnice
pentru asigurarea securităţii servanţilor (conform tabelului nr. 1.
Spălarea accesoriilor confecţionate din textile se face cu apă evebtual cu
săpun sau detergent, după care se usucă. La spălarea furtunelor de refulare ,
acestea se înmoaie iniţial în apă, apoi se spală în exterior prin fiecare perie, fiind
preferată înssă folosirea aparatelor speciale de spălat furtunuri. În timpul spălării
se vor observa eventualele defecţiuni, iar pe timp de iarnă furtunurile trebuie în
prealabil dezgheţate.
Accesoriile din textile nu se ung.

2. Accesoriile confecţionate din lemn.

Verificarea tehnică a accesoriilor confecţionate din lemn presupune controlul

stării de curăţenie şi a aspectului (să nu prezinte crăpături, aşchie, rupturi),
precum şi a îmbinării lor cu părţile metalice pe care le au în construcţie (armături,
şuruburi, etc.). Totodată se vor controla părţile metalice nevopsite urmând să fie
unse. La scările manuale de incendiu se controlează dacă s-a executat verificarea
tehnică anuală din punct de vedere al securităţii servanţilor (conform tabelului
nr.1).

75
 Spălarea accesoriilor confecţionate din lemn, se face de obidei, la înapoierea
de la incendii şi aplicaţii, după care se şterg cu cârpe moi şi se uscă în aer liber.
Se vor evita umezirea abundentă şi uscarea excesivă sub acţiune diretă a soarelui
sau pe calorifere. Anual suprafaţa accesoriilor din lemn se va proteja cu lac
pentru ambarcaţiuni.

3. Accesorii confecţionate din metal.

Verificarea tehnică a accesoriilor confecţionate din metal constă în controlul

stării de curăţenie şi funcţionaării în condiţii normale, acordându-se atenţie
garniturilor de etanşare, precum şi etanşeităţii robinetelor.
Spălarea accesoriilor confecţionate din metal se face cu apă curată, atât în
interior cât şi la exterior, după care se şterg cu cârpe moi şi se uscă în aer liber
(natural).
Părţile nevopsite ale accesoriilor din oţel, după uscare se ung cu un strat
subţire de vaselină.

4. Accesoriile de protecţie.

Lucrările de sistenţă tehnică a accesoriilor de protecţie (mască de protecţie,

aparatul izolant de respiraţie cu aer comprimat) constau în verificarea stării de
ucrăţenie şi a benei funcţionări a acestora.

A. La masca de protecţie se execută următoarele:

a) După fiecare ntrebuinţare:

 Se curăţă interiorul şi exteriorul măştii cu o cârpă moale (se interzice
uscarea la surse e caldură sau la soare);
 Se şterg vizorii cu o cârpă moale, fără a se freca;
 Se dezinfectează cu alcool sanitar;
 Se curăţă supspele cu o cârpă sau cu o pensulă moale;
 La cartuşele filtrante se verifică dacă sunt mntate dopurile de cauciuc şi
capacele din tablă de oţel;
 Maştile de cauciuc se pudrează cu talc după uscare;
 Se verifică dacă greutatea iniţială a filtrului (cartuşului) pentru dioxid de
carbon nu este depăşită cu mai mult de 30 grame;
 Se verifică starea bretelelor de fixare.

b) La verificarea periodică:
 Se înlocuiesc vizorii crăpaţi, opaci sau decoloraţi;

76
  Se înlocuiesc bretelele de fixare care şi-au pierdut elasticitatea, ori sunt
rupte;
 Se reapară crăpăturile sau înţepăturile de pe faţa măştii;
 Se verifică starea şi calitatea cartuşelor filtrante, prin scuturare şi cântărire;
 Se curăţă părţile metalice de pete de rugină şi se acoperă cu un strat de lac
sicativ. Se curăţă, de asemenea, sacii pentru măşti;
 Se verifică etanşeitatea măştilor şi funcţionarea supapelor.

B. La aparatele de respiraţie cu aer comprimat sau oxigen în cadrul

verificărilor tehnice (mai puţin cele semeatriale) se controlează integritatea
sigiliilor aplicate de şeful atelierului sau şeful de garaj. Aparatele de respiraţie se
verifică şi se sigilează semestrial de către şeful de atelier (a se vedea tabelul nr. 1)
Desigilarea acestora este permisă numai în vederea folosirii la intervenţii. După
înapoierea de la intrevenţie, şeful de garaj execută lucrările de mai jos şi sigilează
din nou apapratele:
 Verifică starea de curăţenie a aparatelor. Piesele care prezintă urme de
hidroxid de potasiu se spală cu apă şi săpun, apoi se şterg cu o cârpă moale.
Se înlătură toate impurităţile şi secreţiile, după care se uscă şi se
dezinfectează cu alcoolo sanitar;
 Verifică conţinutul de oxigen sau aer comprimat al buteliilor, manomeru
(presiunea trebuie să fie minimum 80% din presiunea nominală de încărcare
a buteliilor). Se înlocuiesc buteliile necorespunzătoare;
 Verifică starea filtrelor, procedând la înlocuirea celor care nu prezintă
garanţie pentru securitatea servanţilor;
 Verifică masca aparatului izolant, după cum s-a indicat la măştile de
protecţie.

Pe timpul controlului şi curăţirii aaparatului izolant se va evita cu stricteţe

contactul acestuia, în special a buteliei pentru pxigen, cu uleiuri, unsoare sau
grăsimi 8ca unsoare se foloseşte numai glicerina tehnică). Verificarea aparatelor
izolante din import, altele decăt cele aprovizionate de Inspectoratul Genenral al
Corpului Pompierilor Militari, se execută conform instrucţiunilor tehnice ce la
însoţesc.

5. Accesorii electrice.

Lucrările de asistenţă tehnică a accesoriilor electrice se execută având în

vedere indicaţiile din instrucţiunile de folosire şi întreţinere a accesoriilor
respective. În general se verifică:

 Integritatea, starea tehnică şi de curăţenie;

 Starea de încărcare a bateriilor de acumulatori;

77
  Starea elementelor optrice ale proiectoarelor, farurilor, lanternelor, etc.;
 Starea şi funcţionarea dispozitivelor de fixare şi de manevrare;
 Funcţionarea motoarelor electrice;
 Funcţionarea amplificatoarelor cu dispozitiv de alarmare;
 Starea părţilor active ale accesoriilor electrice (discuri abrazive, şpiţuri,
mandrine,etc.);
 Ungerea conform cărţilor tehnice;

La accesoriile elecrice se interzice spălarea sub jet de apă.

6. Stingătoare portative.

Lucrările de sistenţă tehnică al stingătoarele portative diferă după tipul

acestora:

a) La stingătoarele cu spumă se execută:

 Verificarea stării generale şi a aspectului;
 Verificarea ajutajului şi supapei de isguranţă;
 Verificarea încărcării (pentru acesta se demontează capacul de închidere, se
toarnă într-un vas de sticlă circa 80cm.c din soluţia B şi circa 10 cm.c din
soluţia A luate din stingător; dacă se constată că volumul spumei ce s-a
format este de 6-8 ori mai mare decât volumul iniţial al celor două soluţii,
înseamnă că ele şi-au păstrat proprietăţile; în consecinţă, se montează la loc
capacul de închidere şi se strânge bine; în caz contrar, se înlocuieşte
încărcătura cu alte corespunzătoare).

b) La stingătoarele cu pulbere se execută:

 Verificarea stării de curăţenie a stingătorului şi a vopsirii şi inscripţionării
acestuai;
 Verificarea ajutajului (să nu fie înfundat) şi a dopului de închidere a acestuia,
sau furtunului şi pistoletului de refulare;
 Verificarea strângerii capacului de închidere;
 Controlul etanşeităţii robinetului sau membranei buteliei cu gaz propulsor
(dioxid de carbon, azot, etc.);
 Verificarea masei încărcăturii cu pulbere şi a presiunii indicate de
manometru;
 Controlul stării pulberii din stingător, mai puţin la cele presurizate
permenent (în cazul în care prezintă bulgări, se procedează la cernerea
printr-o sită fină sau se înlocuieşte).

c) La stingătoarele cu dioxid de carbon se execută:

 Verificarea stării de curăţenie a stingătorului;

78
  Verificarea prin cântărire a încărcăturii cu dioxid de carbon a buteliei.

d) La stingătoarele cu apă şi spumă:

 Verificarea stării generale şi a aspectului;
 Verificarea ajutajului (să nu fie înfundat) sau a furtunului şi a pistoletului de
refulare;
 Verificarea strângerii capacului;
 Verificarea prin cântărire a încărcăturii cu dioxid de carbon a buteliei;
 Verificarea prin cântărire sau vizual a încărcăturii cu apă a stingătorului.

7. Probelel ce se execută în cadrul verificărilor tehnice la accesoriile

p.s.i. pentru asigurarea securităţii servanţilor.
Tebelul nr. 1
Nr. Denumirea Probe ce se Condiţii de îndeplinit
Crt. accesoriilor execută
(periodicitatea
executării
probelor)
0 1 2 3
1. Aparat - toate aparatele autonome-izolante de respitat indiferent
autonom-izolant de tip (cu oxigen sau cu aer comprimat) se verifică
de respirat semestrial, cu ajutorul trusei specifice de verificare, de
către personalul specializat din cadrul atelierului de
unitate (mare unitate). Verificarea se consemnează în
fişa fiecărui aparat (inclusiv semnătura verificatorului.
procedurile de verificare ale fiecărui tip de aparat sunt
cele stabilite de producător şi sunt precizate în instruc
ţiunile aprobate prin ordin al Comandantului Corpului
Pompierilor Militari.
- După orice utilizare (intervenţii sau aplicaţii) aparatele
autonome-izolante de respirat se vor repune în
funcţionare la capacitatea nominaşă şi vor fi supuse
unor verificări stabilite prin instrucţiuni aprobate prin
ordin al Comandantului Pompierilor Militari.
- după fiecare verificare se va înscrie presiunea aerului
sau oxigenului din butelia aparatului în fişa tehnică a
acestuia.
2. Aparat de - Aparatul de verificat indiferent de tip se va supune,
verificat anual, unei verificări metrologice.
aparate - Verificarea se va executa de un laborator autorizat care
autonme-izolante va emite şi buletinul de încercări metrologice (care să
de respirat. păstreze la dosarul cu documente al aparatului). În buletin

79
 trebuie să se precizeze seria aparatului de verificat şi
starea tehnică.
3. Aparat de verificarea - Cutia aparatului să fie sigilată.
inhalat stării - aparatul să aibă o stare generală
oxigen generale bună, să fie curat şi uscat.
(anual) Verificarea - să nu fie depăşit termenul de
Buteliei scadenţă (poansonat de butelie).

==========================================================
0 1 2 3
- Presiunea în butelie ssă fie de cel
puţin 80% din presiunea nominală
de încărcare.
- butelia să fie etanşă (la scufundare
în apă să nu formeze bule).
Verificarea - Setul să fie complet şi bine
accesoriilor întreţinut.
(semimăşti, - Elementele să nu prezinte
tuburi go- deteriorări, deformări sau semne
frate, racor- de îmbătrânire.
duri).
Verificarea - Robinetele să funcţioneze normal
alimentării şi să asigure debite individuale de
cu oxigen minimum 12 l/minut.
4. Cască de Verificarea - Casca să nu prezinte elemente
protecţie stării generale lipsă
(anual) Calota să nu aibă uzură avansată,
fisuri sau spărturi.
- Elementele de suspenţie şi fixare să
fie funcţionale şi în bună stare.
- vizorul să nu prezinte opaizări, cră-
pături sau deformări şi să fie corect
rabatabil.
5. Centură de Verifivarea - Să aibă toate piesele componenete,
siguranţă aspectului să nu prezinte destrămări, rosături,
pentru pom- exterior şi fire rupte sau alte deteriorări.
pieri (anual) a integrită-
ţii.
Verificarea - centura de siguranţă se prinde de
rezistenţei inelul de siguranţă şi de chingă în
la tracţiune dispozitivul de încercare, conform
fig. 33 din anexă. Se aplică treptat

80
 greutăţi până se realizează o sarcină
de 300 daN (kgf) care se menţine
apoi timp de 15 minute. După
efectuarea probei centura nu
trebuie să prezinte deteriorări
(slăbirea cusăturilor, deformarea
Paftalelor, inelului sau cârligului).

==========================================================
0 1 2 3
6. Coardă şi Verificarea Corzile şi cordiţele trebuie să fie
cordiţă de aspectului cablate sau înpletite uniform, să nu
salvare prezinte fire rupte, netensionate
uniform, noduri, porţiuni roase,
destrămări, mucegăite sau arse. De
asemenea, să nu prezinte întreruperi
sau uzură avansată (scămoşare)
peste limita firelor colorate de control
7. Complet de Verificarea - Completul să aibă toate elementele
salvare de integrităţii componente.
la înălţiem Verificarea - Elementele metalice să nu prezinte
(cadru, apa- stării generele uzuri, deformări, coroziuni pronunţate
rat de cobo- - Materialele textile să nu prezinte
râre, coşuri, destrămări sau alte deteriorări.
centuri de Verificarea - Elementele metalice să nu prezinte
siguranţă, funcţionării cări de articulaţii, lagăre, şuruburi
frănghii) sau dispozitive de comandă.
(anual)

8. Perne Verificarea - la depliere şi unplere pernele să

pneumatice de stării generale nu prezinte deformări, deteriorări,
salvare (rupturi, tăieturi, rosături, arsuri,
(semestrial) cusături desfăcute).
- Clapele supapelor să fie în bună
stare cu arcurile marginale drepte.
- Tuburile de umplere să nu prezinte
rupturi, pâlniile de capăt să aibă
şuruburi de strângere.
9. Scară pliantă Verificarea - Se examinează vizual starea ele-
(baston) aspectului mentelor din structura scărilor
(anual) (fisuri, crăpături. etc.).
Veriricarea - se aşează scara în poziţie orizontală

81
 rezistenţei se aplică pe treapta a cincea o sarcină
treptelor de 25daN, conform fig.1, timp de 5
în poziţie min iar apoi succesiv la capetele
orizontală treptei, conform fig.2, câte 5 min.
Pentru jumătate din restul treptelor
(cele cu număr par), încercările se
repetă timp de 1 min. După termi-
narea încercărilor, treptele nu trebuie
să prezinte fisuri sau deformaţii
remanente vizibile.
==========================================================
0 1 2 3
Verificarea - Scarea se aşează în pozişie de utili-
rezistenţei zare (înclinată la 75° faţă de orizon-
scării în tală) aplicându-se succesiv o sarcină
poziţie de de 210daN pe treapta a treia, a
utilizare cincea şi a şasea, timp de 3 min.
pentru fiecare treaptă încărcată
conform fig.3. Se va urmări ca după
30 min. de la încetarea aplicării
forţele, lonjeroanele să revină în
poziţie iniţială.
Verificarea - se aşează scara în poziţie orizontală
rigidităţii şi pedouă rezeme amplasate la o
rezistenţei distanţă de 200mm faşă de capetele
la încovoiere scării, comform fig.4. Pe ambele
a lonjeroanelor lonjeroane ale scării, la mijlocul
deschiderii dintre reazeme se aplică
prin intermediul tamponului o
forţă de presolicitare de 10daN timp
de 1min., după care se măsoară
săgeata rezultată f1. În continuare se
aplică în aceleaşi condiţii o forţă de
100 daN, timp de 1 min., măsu-
rându-se săgeta f2 sub acţiunea
forţei, conform fig.5. Diferenţa
dintre cele două valori trebuia să
îndeplinească condiţia:
f1 – f2 ≤ 34 mm

Verificarea - Se aşează scare cu cele două

rezistenţei lonjeroane într-un plan vertical,
la încovoierea perpendicular pe plan orizontal de

82
 laterală sprijin, pe două reazeme amplasate
a scărilor la 200mm faşă de capetele
lonjeronului inferior.
- Se aplică la mijlocul deschiderii
dintre reazema o forţă de
presolicitare
de 10 daN, conform fig. 6, timp de 1
min., după care se măsoară săgeata
rezultată f1. În continuare se aplică o
forţă de 27 daN în aceleaşi condiţii,
conform fig.7, timp de 1 min,

0 1 2 3

măsurându-se săgeata f2 sub acţiunea

forţei.
Diferenţa dintre cele două valori
trebuie să îndeplinească condiţia:
f2 – f1 ≤ 13mm
10. Scara de Verificarea - se examinează vizual starea
fereastră aspectului elementelor din structuta scărilor
(anual) (fisuri, crăpături, etc.).
Verificarea - se aşează scra în poziţie orizontală
Rezistenţei şi se aplică pe treapta a şasea, o
Treptelor sarcină de 225 daN, conform fig 8,
în poziţie tinp de 5 min., iar apoi succesiv la
orizontală capetele treptei, conform fih 9, câte
5 min. Pentru jumătate din restul
treptelor (cu număr impar) încercă-
rile de repetă timp de câte un minut.
După terminarea încercărilor treptele
nu trebuie să prezinte fisuri sau de-
formaţii remanente vizibile.
Verificarea - Scara se reazemă pe toată lungimea
Rezistanţei cârligului, aplicându-se o sarcină de
Scării în po- 210 daN pe treapta a 7-a precum şi
Ziţie de treptele a 4-a şi a 10-a, timp de 3
Utilizare min pentru fiecare treaptă, conform
Fig 10. se va urmării ca după 30 min
De la încetarea aplicării forţelor,
Lonjeroanele să revină în poziţia ini-
Ţială.
- îcercările se repetă în mod identic

83
 Pentru cazul prinderii accidentale a
Scării pe vârful cârligului, conform
Fig. 11, cu menţiunea că în acest caz
Sarcina aplicată este de 80 daN.

0 1 2 3

Verificarea - se aşează scara în poziţie orizontală

rigidităţii pe două rezeme amplasate la o dis-
şi rezistenţei tanţă de 200mm faţă de capetele
la încovoiere scării, conform fig.12. pe ambele
a lonjeroanelor lonjeroane ale scării, la mijlocul
deschidrii dintre rezeme se aplică
prin intermediul tamponului o forţă
de presolicitare de 10daN timp de 1
min., după care se măsoară săgeata
rezultată f1. În continuare, se aplică
în aceleaşi condiţii o forţă de 10daN,
timp de 1 min., măsurându-se
săgeata f2 sub acţiunea forţei,
conform fig.13. diferenţa dintre cele
două valori trebuie să îndeplinească
condiţia:
f2 – f1 ≤ 80 mm.
Verificarea - se aşează scara cu celel două lonje-
rezistenţei roane într-un plan vertical, perpen-
la încovoiere dicular pe planul de sprijin, pe două
laterală a rezeme amplasate la 200mm faţă de
scărilor capetele lomjeronului, conform
fig.14. Se aplică la mijlocul deschi-
derii dintre rezeme o forţă de
presolicitare de 10 daN, după care
se măsoară săgeata f1. În continuare
se aplică o forţă de 27 daN în
aceleaşi condiţii, conform fig.15,
timp de 1 min., măsurându-se
săgeata f2 sub acţiunea forţei.
Diferenţa dintre cele două valori
Trebuie să îndeplinească vondiţia:
f2 – f1 ≤ 20mm

84
0 1 2 3
11. Scara de verificarea - se examinează vizual satarea
împerechere aspectului elementelor din structura scărilor,
(anual) (fisuri, crăpături, etc).
Verificarea - fiecare tronson al scării se aşează
rezistenţei în poziţie orizontală şi se aplică pe
treptelor în treapta a patra o sarcină de 225daN,
poziţie conform fig.16, timp de 5 min., iar
orizontală apoi succesiv la capetele treptei,
conform fig.17 câte 5 min. Pe
jumătate din restul treptelor (cele cu
număr impar), încercările se repetă
timp de 1 min. După terminarea
încercărilor trepetele nu trebuie să
prezinte fisuri sau deformaţii
remanente vizibile.
Verificarea - scara se aşează în poziţie de utili-
rezistenţei zare (înclinată la 75° faţă de poziţia
scării în orizontală) şi se aplică, succesiv, o
poziţie de sarcină de 210 daN:
utilizare - pe treapta a IV-a, a VII-a, a XI-a
(pentru scara din tronsoane)-con-
form fig.18;
-pe treptele a VII-a, a XIV-a,
a XXI-a (pentru scara din 3 tron-
soane)-conform fig.19.
-½ şi ¼ din lungimea scării pentru
scara formată din 4 tronsoane.
- se va urmării ca după 30 min. de la
încetarea aplicării forţelor, lonjeroa-
nele trebuie să revină la poziţia
iniţială.

85
0 1 2 3
Verificarea - scara se aşează în poziţie orizontală
Rigidităţii pe două rezeme amplasate la o
şi rezistenţei distanţă de 200mm faţă de capetele
la încovoiere a scării. Pe ambele lonjeroane ale
lonjeroanelor scării, la locul deschiderii dintre
reazeme, se aplică prin intermediul
tamponului o forţî de presolicitare
de 10 daN, conform fig.20
(2 tronsoane) şi fig.22 (3 tronsoane),
timp de 1 min., după care se măsoa-
ră săgeata rezultată f1. În continuare
se aplică în aceleaşi condiţii o forţă
de 100daN, conform fig.21
(2 tronsoane) şi fig.23 (3 tronsoane)
timp de 1 min., măsurându-se
săgeata rezultată f2. diferenţa dintre
cele două valori trebuie să îndepli-
nească condiţia:
f2 - f1 ≤ 85mm (2 tronsoane)
f2 - f1 ≤ 176mm (3 tronsoane)
f2 - f1 ≤ 276mm (4 tronsoane)
verificarea - se aşează un tronson al scării cu
rezistenţei două tronsoane într-un plan vertical
la încovoiere perpendicular pe palnul se sprijin cu
laterală a două reazeme amplasate la 200mm
scărilor de capetele lonjeronului inferior
conform fig.24. Se aplică la mijlocul
deschiderii dintre rezeame o forţă de
presolicitare de 10 daN, timp de 1
min.
După care se măsoară săgeata
rezultată f2. în continuare se aplică o
forţă de 27 daN în aceleaşi condiţii
conform fig. 25, timp de 1 min.,
măsurându-se săgeata f1 rezultată
din acţiunea forţei. Diferenţa dintre
cele două valori trebuie să respecte
condiţia:

86
 f2 – f1 < 12mm

0 1 2 3
Proba de - elementele să se asambelze uşor.
Funcţionare
12. Scară verificarea - se examinează vizual starea
culisabilă aspectului elementului din structura scărilor
(anual) (fisuri, crăpături, etc.).

Verificarea - se aşează scara complet asamblată

rezistenţei în poziţie înclinată, cu o înclinare de
scării în 75° pe un zid. Se încarcă fiecare
poziţie de treaaptă cu o sarcină de 200 daN,
utilizare timp de 20 min., încărcarea se face
cu o balansare uşoară, conform
fig.26 (2 tronsoane) şi fig.27
(3 tronsoane).
Verificarea a) se aşează scara complet asamblată
rigiditîţii şi în poziţie orizontală, pe 3 reazeme
rezistanţiei (2 tronsoane) şi 4 reazeme
la încovoiere (3 tronsoane) cu punctele de sprijin
a lonjeroanelor la 20 cm de capeptele tronsoanelor
şi se încarcă fiecare tronson, cu o
sarcină de 200 daN, repartizată uşor
cu o uşoară balansare conform fig.28
şi fig.29;
b) scara culisabilă din 2 tronsoane se
aşează complet asambaltă, în poziţie
orizontală, conform fig.30, pe două
reazeme, cu punctele de sprijin la
20cm de capete şi se încarcă la
mijloc cu o sarcină de 100 daN,
repartizată uniform cu o uşoară
balansare;
c) scara culisabilă din 3 tronsoane se
aşează complet asambaltă, în poziţie
orizontală, pe 3 reazeme, cu
punctelede sprijin şi încărcate cu
sarcini cinform fig.31, respectiv
fig.32. durata încercărilor este de 2
min.

87
0 1 2 3
În timpul încercărilor nu trebuie să
se audă trosnituri, iar după încercări,
scara nu trebuie să prezinte
deteriorări sau deformări.
Proba de - scara trebuie să se desfacă uşor şi
funcţionare să se strângă uşor.

NOTĂ:
1. O dată cu aparatele izolante se vor verifica şi buteliile pentru aer şi oxigen şi
filtrere epuratoare (absorbante) din trusele pentru butelii şi filtre, la fel ca
cele din aparatele izolante.

2. Trusele cu butelii şi filtre se vor păstra sigilate în aceleaşi condiţii ca

aparatele izolante.

3. La încercările de rezistanţă ale scărilor nu se admit fisuri, crăpături sau

deformaţii permenente şi nici trosnituri pe timpul verificărilor.

4. La scările de aluminiu penru verificare se vor utiliza aceleaşi sarcini.

5. Rezultatele verificărilor la accesoriile p.s.i. nominalizate în tabelului nr. 1

din anexa nr. 19 se vor consemna într-un proces verbal întocmit în două
exemplare, din care originalul rămâne la subunitate, iar duplicatul la atelierul
din unitate.
Procesul – verbal va fi semnat de organul care a efectat verificarea, şeful de
garaj şi comandantul subunităţii.

Anexa nr. 20

88
 PREGĂTIREA ŞI EXECUTAREA CONSERVĂRII
autospecialelor p.s.i.

Pregătirea şi executarea conservării se desfăşoară pe baza unui plan detaliat,

în care se prevăd toate măsurile şi acţiunile necesare pentru efectuarea unei
conservări corecte (pregătirea personalului cu care se execută conservarea,
amenajarea locului de muncă, asigurarea materială, întocmirea documentelor,
etc.). autospecialele de se introduc în conservare trebuie să aibă o stare tehnică
ireproşabilă. Pentru aceasta, după caz, se execută în prealabil o revizie tehnică,
remediindu-se toate defecţiunile.
La introducerea maşinilor în conservare, indifereant de durata acesteia, se
execută lucrările prevăzute mai jos:
 Se curăţă şi se şterge cu o cârpă uscată, ori de suflă cu aer comprimat
întreaga instalaţie electrică;
 Se curăţă şi se ung toate părţile exterioare nevopsite. Părţile vopsite se curăţă
şi se lustruiesc;
 Se controlează, se curăţă şi se ung toate sculele, accesoriile p.s.i. şi piesele
auto de rezervă. Cele expuse ruginirii se învelesc cu hârtie parafină sau cu
pânză îmbibată în ulei. Sculele şi accesoriile defecte se repară, iar cele lipsă
se completează;
 Se ung toate părţile motorului expuse la rugină;
 Se ung articulaţiile capetelor, balamalele uşilor, macaralele geaamurilor,
articulaţiile tijelor pentru frână, ambreaj, acceleraţie, pompe, etc.,
dispozitivele de remorare şi diferite ăpiese ale altor mecanisme expuse
coroziunii;
 Se demontează anvelopele de pe jentele roţilor. Se curăţă. La nevoie de
retuşează cu vopsirea jentelor;
 Se spală şi se şterg anvelopele şi camerele pentru aer. Anvelopele de
pudrează cu talc la interior, apoi se montează pe jente şi se umflă la o
presiune cu circa 1 bar mai mică decât presiunea normală, după care roţile se
montează la autospecială. La autospecialele noi ce se ntroduc în conservare
nu este obligatoriu demontarea anvelopelor de pe jente;
 Se introduce în fiecare cilindu al motorului câte 30 – 40 grame ulei de motor,
după care se rpteşte cu manivela sau cu demarorul arborele cotit al motorului
de 15 – 20 ori;
 Se retuşează vopseaua la exterior şi interior;
 Se descarcă anvelopele şi arcurile perin suspendarea autospecialei pe suporţi
metalici.

În cazul consrvării de mare durată (peste un an) în afara celor arătate mai sus
se execută ăn plus următoarele lucrări:

89
 Pompa de benzină şi carburatorul se demontează în părţi componente, se
curăţă şi apoi se montează la loc fără a se umle cu benzină, după care se
învelesc în hârtie parafină sau folie de polietilenă;
 Se demontează filtrele de benzină şi conductele, se curăţă şi se montează la
loc fără a se umple cu benzină;
 Se slăbeşte întinderea curelelor de ventilator şi compresor;
 Se scot bateriile de acumulatori şi se depozitează în încăperi separate;
 Se etanşează cu hârtie parafină sau folie de polietilenă orificiile de
alimentare cu ulei, buşonul radiatorului, ferestrele filtrului pentru aer şi
orificiul se ieşire al eşapamentului;
 Geamurile faruriloe de acoperă cu hărtie parafină sau folii din material de
plastic;
 Se ung legăturile cardanice şi rulmenţii transmisiei cardanice, după care se
înfăşoară în fârtie îmbibată ăn ulei;
 Carterele cutiei de viteze, prizele de putere, reductoarele şi diferenţialele se
închid ermetic, în care scop orificiile de ventilaţie ale acestora se curăţă şi se
înfăşoară cu hârtie îmbibată în ulei;
 Se astupă cu hârtie îmbibată în vaselină spaţiul dintre portsaboţi şi tamburul
de frănă;
 Toate elementele de comandă şi acţionare (manete, pedale, întrerupătoare,
robinete, etc.) se aducîn punctul mort, air frânele se lasă liber (deblocare şi la
maşinile care se autofrânează la pierderea presiunii de aer.);
 La autospecialele parcate afară, anvelopele de vor proteja contra razelor
solare cu huse sau apărători confecţionate din pânză, air geamurile se vor
acoperii (la interior) cu hârtie netransparentă şi se vor lua măsuri de
securitate prin încuierea şi sigilarea tuturor uşilor şi capacelor.

Anexa nr. 21

90
 ÎNTREŢINEREA PE TIMOUL CONSERVĂRII
Autospecialelor p.s.i.

Pe timpul conservării autospecialelor p.s.i. se execută următoarele lucrări se

asistenţă tehnică: întreţinerea lunară (I.L.), întreţinerea semestrială (I.T.),
întreţinerea anuală (I.A.), aceasta din urmă numai la autospecialele introduse în
conservare de lungă durată.
Întreţinerea lunară a maşinilor aflate în conservare cuprinde verificarea,
întreţinerea şi încărcarea bateriilor de acumulatori aparţinând maşinii introduse în
conservare.
Întreţinerea trimestrială a maşinilor aflate în conservare, constă în executarea
următoarelor lucrări:
 Se face un minuţios control exterio în scopul de a se vedea starea generelă;
 Se toarnă în fiecare cilindru 10 – 20 grame ulei de motor după care se
învârteşte arborele cotit de 10 – 20 ori cu manivele sau demarorul, motorul
având bujiile, respectiv injectoarelor demontate, maneta cutiei de viteze
fiind introdusă în treapta I (maşina va fi suspendată);
 Se verifică starea ueliului de motor;
 În cazul în care se constată coroziuni, porţiunile deteriorate de curăţă
complet de rugină, se acoperă cu unsoare sau se vopsesc;
 Se controlează starea anvelopelor, iar roţile se învârtesc de căteva ori;
 Se roteşte de 2 – 3 ori volanul la maximum în ambele părţi;
 Se verifică sistemele de frânare, ambreajul şi comanda acceleraţiei;
 Se controlează nivelul lichidului în rezervorul pompei centrale de frână şi la
ambreaj;
 Se verifică starea instalaţiei electrice;
 Se verifică ungerea la toate punctele de gresaj şi la nevoie se gresează;
 Se controlează carburantul şi uleiul;
 Se repară defecţiunile desccoperite cu ocazia controlului.

Întreţinerea anuală constă în efectuarea lucrărilor din procesul tehnologic al

reviziei lunare (anexa nr. 11), cu menţiunea că proba de drum se execută pe un
parcurs de 50 km, numai vara pe drumuri uscate şi curate. În plus se vor efectua
următoarele lucrări:
 Curăţarea, controlul şi ungerea sculelor din lotul de bord;
 Schimbarea dungii la furtunul de refulare;
 Pudrarea cu talc a tuturor accesoriilor care au în construcţie cauciuc (furtun
de refulare, măşti de protecţie, garnituri de cauciuc, etc.).

NOTĂ:

91
 La autospecialele cu motor diesel, pentru evitarea deteriorării
conductelor de înaltă presiune şi a filetelor de la chiulasă, injectoarele şi piuliţele
de asamblare a conductelor de injectoare, prin demontarea repetatî (trimestrială),
în vederea introducerii uleiului în cilindrii motorului, asamblarea acestora se va
face provizoriu cu o strângere moderată, montajul definitiv urmând a fi executat
atunci când se impune pornirea motorului. La aceste autospeciale se va aplica pe
parbriz o etichetă cu următorul conţinut:
“ATENŢIE! INJECTOARELE NU SUNT STRÂNSE DEFINITIV“.

92
 Anexa nr. 22

APROB
Comandant
PLAN DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI REPARAŢII

pe anul ___________________
autospecialeiFelul, marca şi tipul

Rulaj (km. E.C.) de la: Planificat / executat în luna

Rulajul planificat în anul

Nr. Crt.

Ultima R.K.

Ultima R.P.
Nr. de înmatriculare

Începutul exploatării

de plan (km E.C.)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Obs.
Întocmit

Anexa nr. 23

APROB
Comandant

PALN DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI REPARAŢII

Pe luna ___________ anul_______

Planificat / executat în ziua de:

autospcialeiFelul, marca şi tipul

observaţii
Nr. crt

Nr. de înmatriculare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

94
Întocmit

95
 Anexa nr. 24

NORMA DE MUNCĂ
Timpul necesar pentru executarea lucrărilor
de asistenţă tehnică la autospecialele, utilajele
şi accesoriile p.s.i.

A) Autospecială

Felul şasiului Operaţiuni de Operaţiuni Conservare

pe care este întreţinere preventive
construită (minute/om) (ore/ om)
autospeciala VIZ SCG GU SUM SUT CT RTL TR.1 RT.2 SD LD IT IA
sau utilajul

T.U. 15 30 20 30 20 ne- 6 10 15 8 10 1 8
T.G. 15 30 20 30 30 nor- 10 15 20 12 12 1 12
C.U. 20 40 30 30 40 mat 14 20 30 16 20 2 16
C.M. 25 50 40 30 40 17 25 40 20 25 2 20
C.G. 30 60 50 30 60 20 30 50 25 30 2 25
Utilaje care
urmează re-
gimul de
asistenţă 15 30 20 30 - 10 15 20 12 15 1 12
tehnică al
autospecia-
lelor

B) Utilajele

Felul Operaţiuni de întreţinere Operaţiuni preventive

utilajului VIZ SCG CT RT
minute / om

0 1 2 3 4
E.G.S.U. 10 10 Nenormat 60
E.P.T.
E.C.
V.
C.S. 15 10 60
T.S.
0 1 2 3 4
H.G.S.U. Nenormat
S.T. 10 10 30
S.R.
T.R.A.S. 20 15 120

C) Aceesorii

Timpul necesar pentru executarea lucrărilor de asistenţă tehnică la

accesoriile p.s.i. nu este normat. Fac excepţie veriifcările tehnice semestriale şi
anuale la accesoriile nominalizate în anexa nr.19, tabelul nr.1, pentru a căror
excepţie timpul necesar se stabileşte global, la nivelul unei subunităţi de
pompieri, astfel:

Timpul acordat pentru verificarea tehnică semestrială şi anuală a tuturor

accesoriilor dintr-o subunitate (ore/om)
Secţie (staţie) Detaşament
20 24

NOTĂ:
Operaţiunile de asistenţă tehnică pentru aceesoriile p.s.i. care sunt în dotarea
autospecialelor şi utilajelor se execută în cadrul lucrărilor aferente autospecialelor
sau utilajelor respective.
În timpii normaţi pentru lucrările de asistenţă tehnică sunt incluse şi
evetualele remedieri uzuale care se impun.

Anexa nr. 25

97
 NORME DE DOTARE
Piese de schimb şi matertialele auto de rezervă
necesare pentru fiecare autospecială p.s.i.

Nr. Denumirea pieselor U.M. Cantitatea Observaţii

crt. şi materialelor M.A.S. M.A.C.
1. Bobună de injecţie buc. 1 -
2. Bujie buc. 2 -
3. Bec far buc. 2 2
4. Bec lampă semnalizare buc. 1 1
5. Bec lampă poziziţie buc. 1 1
6. Bec lampă stop frână buc 1 1
7. Curea trapezoidală set 1 1
8. condensor auto buc. 1 -
9. Capac distribuitor buc. 1 -
10. Contact ruptor buc. 1 -
11. Filtru (element) motorină (benzină) buc. 1 2
12. Membarană pompă alimentare buc. 1 1
13. Pahar pompă alimentare buc. 1 -
14. rotor distribuitor buc. 1 -
15. siguranţe electrice fuzubile 8A buc. 3 3
16. Siguranţe electrice fuzibile 15A buc. 3 3
17. Bandă izolatoare role 1 1
18. Cordon electric ml. - -
19. Cutie cu piese de schimb buc. 1 1

NOTĂ:
1. Piesele de schimb vor fi corespunzătoare din ounct de vedere tehnic pentru
tipul de autospecială pe care sunt distribuite.
2. Piesele de schimb şi materialele de rezervă pentru fiecare autospecială p.s.i.
se vor păstra într-o cutie, sigilată de către şeful de garaj, folosirea acestoraq
fiind permisă numai atunci când autospecialele se află în misiune în afara
unităţii (subunităţii) căreia îi aparţin.
3. Justificarea pieselor şi materialelor folosite se va face de către şofer, imediat
după înopoierea din misiune, prin predarea tuturor pieselor defecte ce au
fost înlocuite. Completarea pieselor şi materialelor consumate, precum şi
efectuarea operaţiunilor contabile aferente (scaderi şi distribuţii de
materiale) se vor asigura de către şeful de garaj în cel mult 24 ore de la
sosirea în unitate (subunitate) a autospecialelor.

98
 4. Pe fiecare cutie cu piese de schimb şi materiale auto se va scrie numărul de
înmatriculare al autospecialei de care aparţine, iar în interior se va găsi un
inventar de conţinut, întocmit după următorul model:

INVENTARUL

pieselor de schimb şi materialelor auto de rezervă pentru

autospeciala_____________ cu nr. de înmatriculare_________

Nr. Denumirea pieselor U.M. Cantitatea Obs.

crt. şi materialelor Necesară Distribuită

AM PREDAT, AM PRIMIT,

5. Şeful de garaj este obligat ca, în limita cantităţilor existente, să asifure cu

prioritate completarea pieselor şi materialelor auto de rezervă pe
autospeciale, în termen de maximum 15 zile din momentul primirii acestora
în magazie.

99
 Anexa nr. 26

TABEL
cu lubrifianţii de bază folosiţi pentru asigurarea
funcţionării şi întreţinerii autospecialelor, utilajelor
şi accesoriilor p.s.i.

Nr. Denumirea Tipul STAT sau NID Perioada din an

în
crt. lubrifiantului lubrifiantului care de foloseşte

1. Uleiul pentru MAS M.20W/40ExtraS NID4773-71 Tot timpul

2. Ulei pentru MAC M.30Super-2 STAS 10808-81
3. Ulei pentru trans-
Misie mecanică T.90 EP 2 S NID 3805-70
4. Ulei pentru servo-
direcţie T.5 A STAS 96911-80
5. Ulei hidraulic H 32 STAS 9619-80
6. Unsoarea pentru
Rulmenţi LiCaPb 3 STAS 1608-72
7. Vaselină tehnică
artificială Tip B STAS 917-73
8. Ulei pentru motor
Turboreactor AVI-9 STAS 8205-80

NOTĂ:
În funcţie de posibilităţi, se pot folosi şi alte tipuri de lubrifianţi recomandaţi
în cărţile tehnice, ori echivalenţi din punct de vedere tehnic, cu condiţia ca în
procesul exploatării sp se prevină amestecarea lubrifianţilor de naturi diferite,
care sunt incompatibili.

100
 Anexa nr. 27

NORMA DE CONSUM
Consumul de carburanţi la autospecialele şi utilajele p.s.i.

Nr. Felul auto- Marca şi tipul Norma de consum în calitatea

crt. Specialei autospecialei condiţii medii de carburantului
sau utila- sau utilajului exploatare
jului La 100 km La o oră
efectivi (1) funcţio-
Vară Iarnă narea în
Sarcină
(1)
0 1 2 3 4 5 6
1. A.P.I.C.TV D 12 M 19,2 21,1 6,3 Benzină CO90
2. A.Sp.I.C.
Mercedes I 307 25,0 27,5 - Benzină CO98
3. A.Sp.I.C.
Jeep Truck J 120 35,0 38,5 - Benzină CO98
4. A.P.C.T.R 8135 FA 31,5 34,5 12,0 Motorină
5. A.P.C.T.R 10215 F 40,0 44,0 22,0 Motorină
6. A.P.C.T.R 12215 DFA 40,5 44,5 22,0 Motorină
7. A.P.C. Scania I 50 Super 28,5 31,0 12,5 Motorină
8. A.P.C. Dodge 32,0 35,0 9,0 Motorină
9. A.P.C. Bedford ELR 1
SLR 1 37,0 40,7 30,0 Motorină
10.A.P.C. Bedford 45,5 50,5 30,0 Motorină
11.A.P.C. Magirus 125 D 10A 28,0 31,0 12,0 Motorină
12.A.P.C. Magirus 150 D 10 A 37,0 40,7 20,0 Motorină
13.A.P.C. Magirus 170 D 11 FA 35,0 38,5 13,0 Motorină
14. A.P.C. Dennis R 130 26,0 28,5 8,5 Motorină
15. A.P.C. Dennis R 133 37,0 41,5 12,5 Motorină
16. A.P.C. Volvo N86-44T 30,0 33,0 12,0 Motorină
17.A.P.C. Dodge D 500 59,5 65,5 27,0 Benzină CO90
18.A.P.C.A. SR114 48,0 52,8 13,2 Benzină CO90
19.A.P.C.A. R 12215 DFA 40,5 44,5 22,0 Motorină
20.A.PAC.A.T. R 12215 DFA 40,5 44,5 22,0 Motorină
21.A.T.I. SR 114 50,5 55,0 13,2 Benzină CO90
22.A.T.I. R 12215 DFA 40,5 44,5 22,0 Motorină
23.A.T.I. R 19256 DF 49,0 54,0 26,0 Motorină
24.A.Sp.S. R 19215 DF 41,0 45,0 22,0 Motorină
25.A.Sp.S. R 19256 DF 47,5 52,0 26,0 Motorină
26.A.Sp.4S. AB 26256 DF 46,0 50,0 26,0 Motorină

101
27.A.Sp.P. TV D 12 F 18,0 20,0 6,3 Benzină CO90
==========================================================
0 1 2 3 4 5 6
28.A.Sp.P. SR 114 16,0 50,5 13,2 Benzină CO90
29.A.Sp.P. R 12215 DFA 40,0 44,0 22,0 Motorină
30.A.Sp.P. Volvo L 48545 C 30,0 33,0 - Motorină
31.A.Sp.J.G. R 12215 DFA 39,5 43,0 22,0 Motorină
32.A.Sp.FGI. R 8135 FA 30,0 32,0 12,0 Motorină
33.A.Sp.FGI R 12215 DFA 39,5 43,0 22,0 Motorină
34.A.Sc. ZIL 157 AM 32 48,6 53,4 13,3 Benzină CO90
35.A.Sc. ZIL 157 AL 30 48,5 53,4 13,3 Benzină CO90
36.A.Sc. Magirus 170D (30cm)28,0 30,0 10,0 Motorină
37.A.Sc Magirus DL 44 31,2 54,3 10,5 Motorină
38.A.Sc. R 8135 FA (30cm) 29,0 31,0 10,0 Motorină
39.A.Sc. R 12215 DFA (47cm) 39,5 43,0 12,0 Motorină
40.A.Sc. R 12215 DFA (44cm) 39,5 43,0 12,5 Motorină
41.A.Sc. R 32265 DF 62,0 68,0 23,0 Motorină
42.M.P.R. ELTIM 1500 (70-79) - - 7,5 Benzină CO90
43.M.P.T. ELTIM 800 - - 6,0 Benzină CO75
44.M.P.T. ELTIM 400 - - 5,0 Benzină CO75
45.M.P. Godiva UPMX - - 7,5 Benzină CO90
46.M.P. Volkswagen TS 818 - - 5,0 Benzină CO90
47.M.P. Angus - - 7,5 Benzină CO98
48.M.P. Limbach TS - - 6,6 Benzină CO98
49.M.C. TN-MC 5 - - 8,7 Motorină
50.G.E. UMEB-38 KVA
Motor D 1071 - - 11,0 Motorină
51.G.E. GSFG S/160-400
5 KVA motor S 18 - - 6,0 Benzină CO75
52.G.E. Honda E 1500 - - 1,8 Benzină CO90
53. G.E. Quantum - - 1,2 Benzină CO90
54.G.E. Swan-Bau 2000 - - 4,2 Benzină CO90
55.M.F.L. Retezat - - 2,5 Benzină CO75
56.M.F.D. Retezat - - 2,5 Benzină CO75
57.M.F.D. Retezat - - 1,0 Benzină CO90

Norma de consum motorină pentru aerotermele ce echipează autospecialele

p.s.i. este de 1,2 litri/oră, iar pentru preîncălzitoarele de motoare diesel este de 2,5
litri/oră.
Norma de consum pentru motorul reactor RD-9 Bde la A.Sp.J.G. 12215 DFA
este de 2000 litri/oră petrol de aviaţie tip T.1 şi 40,2 litri/oră benzină de aviaţie
neetilată.

102
 Anexa nr. 28

NORMA DE CONSUM
Consumul de ulei prin ardere la autospecialele
şi utilajeje p.s.i. acţionate de motoarele termice cu
ardere internă

Nr. Felul autospecialei Consumul normat de ulei prin ardere (Ca) în funcţie
crt. De consumul normat de carburanţi (Cnc) şi rulaj
efectiv cumulat (R) efectuat de la începutul exploa-
tării sau de la ultima reparaţie generală a motorului
0 1 2
1. Toate tipurile de Ca = 0,9% Cnc pentru R = 0-20000km
autospeciale şi uti- Ca = 1,0% Cnc pentru R = 20000-50000km
laje echipate cu Ca = 1,1% Cnc pentru R = peste 50000km
motoare cu aprin-
dere prin scănteie
în 4 timpi
2. Toate tipurile de Ca = 0,8% Cnc pentru R = 0-20000km
autospeciale şi uti- Ca = 0,9% Cnc pentru R = 50000-20000km
laje echipate cu Ca = 1,0% Cnc pentru R = peste 50000km
motoare diesel
3. Toate tipurile de Ca = 4% Cnc indiferent de mărimea tipului de
mijloace echipate cu de funcţionare şi a rulajului efestuat.
motoare cu aprindere
prin scânteie în
2 timpi
4. Motoare reactoare Ca= 0,5 l/ h indiferent de mărimea tipului total de
RD-9B (de la de funcţionare a motorului reactor.
A.Sp.J.G. R 12215
DFA)

NOTĂ:
În activitatea practică se vor respecta întocmai prevederile cărţilor tehnice ale
autospecialelor şi utilajelor p.s.i., referitoare la consumul normat de ulei de
ardere. Prezenta normă se va aplica numai când în cărţile tehznice ale mijloacelor
mrespective nu se fac referiri la consumul cu ulei prin ardere.

103
 Exemplu de calcul:

Un ATI R 12215 DFA, care are 25.000 km, a parcurs iarna 200km, a refulat timp
de 3,5 ore apă şi 1,5 ore spumă, air pentru încălzire motorul a funcţionat 0,5 ore.
Care este consumul normat de ulei prin ardere?

Rezolvare:

Se stabileşte mai întâi consumul normat de carburanţi (Cnc):

Cnc = 200 x 44,5 + (3,5 + 1,5) x 22,0 + 0,5 x 44,5 = 204,56 litri

100 4

Apoi se calculează consumul normat de ulei prin ardere:

Ca = 204,56 x 0,9 = 1,84 litri ulei

100

104
 Anexa nr. 29

NORME DE EXPLOATARE
pentru anvelope

1. Pentru anvelopele ce echipează autospecialele p.s.i., normele de timp şi de

rulaj sunt menţionate în tabelul de mai jos:

Nr. Tipul autovehiculului Norma de timp Norma de rulaj

crt. - ani - - km efectivi –
1. Autospecialele pe şasiu 5 30.000
tip mturism

2. Autospecialele pe şasiu 5 40.000

tip camion

3. Utilaje p.s.i. 5 30.000

4. Remorci auto de stins 5 36.000

incendii

2. Rulajul anvelopelor se stabileşte cu relaţia:

Ra = n Pef, în care
nt
Ra = rulajul realizat de fiecare anvelopă din dotarea autospecialei (utilaj p.s.i.,
remorcă auto de stins incendii) în km efectivi;

nt = numărul total de anvelope ce echipează autospeciala (utilaj p.s.i.,

remorcă de stins incendii), inclusiv cele de rezrvă;

Pef = parcursul autospecialei p.s.i., (utilaj p.s.i., remorcă auto se stins incendii) în
km efectivi;

n = numărul de anvelope pe autovehicul (utilaj).

105
 Anexa nr. 30

FOLOSIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI DEPOZITAREA

BATERIILOR DE ACUMULATORI AUTO

Durata de exploatere a baateriei de acumulatori depinde în mare măsură de

modul în care aceasta a fost folosită şi întreţinută. Pentru exploatarea şi
întreţinerea bateriei de acumulatori trebuie să se ţină seama de instrucţiunile date
de fabrica constructoare, precum şi de următoarele indicaţii:

1. Folosirea bateriei de acumulatori.

La pornirea motorului, curentul absorbir ajunge la o valoare de patru ori mai

mare decât cea nominală, din care cauză are loc o variaţie bruscă la volumul de
masă activă care conduce la încovoierea plăcilor şi la desprinderea masei active.
Din această cuză durata de pornire nu trebuie să depăşască câteve secunde
(max. 5 sec.) şi se va face pauză între pornirile repetate.
Motoarele vor fi reglate, astfel ca pornirile să se facă uşor.
La pornirea motorului se deconectează ceilalţi consumatori. Pe timpul iernii,
prima pornire a motorului se fece dacă e posibil, cu manivela sau cu ale instalaţii
specializate.
Se intrezice scrtcircuitarea bornelor bateriei, deoarece aceasta se supune la
suprasolicitări puernice.

2. Întreţinerea bateriei de acumulatori.

La bateriile montate pe autovehicul, săptămânal se execută urmîtoarele

lucrări:

 Se curăţă de praf sau noroi, se şterge cu o cârpă curată electrolitul scurs pe

suprafaţa bateriei, după care se şterge cu o cârpă înmuiată într-o soluţie de
amoniac sau sodă calcinată şi se repetă şergerea cu o cârpă uscată;
 Se verifică ştergerea clemelor pe bornele bateriei, se curăţă bornele de oxizi
(dacă este cazul) şi se protejază cu vaselină fixarea bateriei;
 Se vrifică fixarea bateriei;
 Se verifică şi se ccurăţă orificiile de aerisire a elementelor bateriei;
 Se verifică nivelul electrolitului în fiecare element, acesta trebuie să fie cu
10 – 15mm deasupra plăcilor.
Completarea electrolitilui se face cu apă distilată sau electrolit, în funcţie de
densitatea acestuia şi de starea de încărcare. Se procedează la măsurarea densităţii
şi tensiunii fiecărui element (cu voltmetru cu furcă).

106
 Măsurarea densităţii nu se fce imediat după o descărcare puternică sau după
turnarea apei, ci după 1 – 2 ore de repaus sau în timpul funcţionării.
Valorile densităţii şi ale tensiunii măsurate la fiecare element indică gradul
de încărcare sau descărcare, astfel:

Starea bateriei Densitatea electrolitului Tensiunea

De acumulatori (gr/cmc) (V pe element)

- încărcat 100% 1,28 – 1,31 1,7 - 1,8

- descărcat 25% 1,25 - 1,27 1,6 – 1,7
50% 1,21 – 1,23 1,5 – 1,6
75% 1,17 – 1,19 1,3 – 1,4
100% 1,09 – 1,15 sub 1,3

Diferenţa de tensiune între elemente nu trebuie să depăşască 0,1 V.

O baterie descărcată mai mult de 50% vara şi 25 % iarna se demontează de
pe autovrhicul şi se încarcă cu ajutorul redresorului.
 Se verifică periodic (cu ocazia R.T.) tensiunea generetorului, care trebuie
reglată la valoarea prescrisă (nu mai mare de 14,5 V pentru bateriile
de 12 V);
 În cazul parcării pe timp mai îndelungat pe platforme descoperite, bateria de
acumulatori se demontează de pe autovehicul şi se păstrează întzr-o cameră
cu temperatura mai mare de 0°C.

3. Conservarea bateriilor de acumulatori demontate de pe autovehicule

de face după cum urmează:

 Cele în bună stare se încarcă, se curăţă bine şi se depozitează într-o cameră

răcoroasă, în care temperatura nu trbuie să scadă sub 0°C;
 Bateriile depozitate trebuie încărcate după 30 – 40 zile, pentru a evita
sulfatarea;
 Bateriile nu se golesc de electrolit, deoarece în acest caz se sulfatează în
câteva zile; fără electrolit nu se păstrează decât bateriile noi care nu au fost
niciodată umplute cu electrolit.
Bateriile de acumulatori montate pe autovehiculele care nu circulă o
perioadă de 30 zile, se supun obligatoriu procesului de încărcare.
Operaţiile de încărecare periodică se vor evidenţia într-o fişă, din care să
rezulte data încărcării şi densitatea electrolitului la sfărşitul acstei operaţiuni.
Intensitatea curentului de încărcare nu trebuie să depăşască valoarea de 1/10
din capacitatea acumulatorului, exprimată în A x h.

107
 4. Sulfatarea se previne în od normal dacă un acumulator descărcat de
încarcă după cel mult 24 ore, prin menţinerea permanentă a acumulatorului în
stare încărcată şi a nivelului de electrolit normal.
Înlăturarea sulfatării se face prin încărcare cu intensitate mică de curent (1/2
din cea normală) şi concentraţie redusă a electrolitului (apă distilată sau electrolit
cu densitatea de 1,04 – 1,06 gr/cmc). Încărcarea se opreşte când densitatea ajunge
la 1,15 gr./cmc, se înlocuieşte electrolitul cu apă distilată sau elecrolit cu
densitate mică şi se repetă operaţiune până când tensiunea acumulatorului şi
densitatea rămân consante timp de 4 ore. Se scoate electrolitul şi se introduce
unul cu densitate normală (1,28 gr/cmc).

108
 Anexa nr. 31

NORMA DE CONSUM
pentru materialele de întreţinere pe timp de un an

Nr. Denumirea UM Cantitatea normată Obdervaţii

crt. Materialelor pentru:
Auto- Auto- Utila- Re-
speci- speci- je morci
ale pe ale pe p.s.i. auto
şasiu şasiu de
de de stins
turism camion incendii
0 1 2 3 4 5 6 7
1. acid sulfuric kg 0,5 1 - -
2. alcool tehnic 1 - 1 - - pentru protecţia
Instalaţiei de
Frână contra
Îngheţului
3. apă distilată 1 3 5 - - corectare nivel
Electrolit
4. apă amoniacală kg 0,1 0,2 - - curăţirea supra-
Feţei exterioare
A bateriei
5. acid clorhidric kg cantitatea care rezltă prin Pebtru spălat
Aplicarea prevederilor instalaţia de răcire
Anexei nr. 14 a motorului
6. bumbac kg 3 4 2 2
7. burete baie buc. 2 4 - -
8. bandă izolatoare role 2 4 1 1
9. borax kg 0,1 0,2 - -
10. butelie tip spray
Cu lichid de
Pornire buc 4 8 - -
11. bandă sterling kg 0,5 1,0 - -
12. chit auto kg 0,5 2,0 - -
13. diluant kg 0,25 0,5 0,25 0,25
14. detergenţi
(şanpon) kg 2 5 - -
15. glicerină tehnică kg 0,1 0,2 - -

109
==========================================================
0 1 2 3 4 5 6 7
16. hidroxid de
Potasiu cu
Densitatea
1,20g/cmc kg 0,5 0,5 - -
17. lac pentru
Ambarcaţiuni kg 10 pentru detaşamente Pt. Accesorii
Şi secţii dn lemn
Kg 6 pt staţii şi pichete
18. lavete buc 4 8 2 2
19. lichid special pt.
Spălat paarbrize kg 3 4 - -
20. lichid de frână kg 1 1,5 - -
21. antigel kg 2 4 - - numai pentru
Completare
22. măsuri din PVC
Sau sorg buc 1 2 - -
23. perie de sârmă buc. 1 1 - -
24. perie de spălat buc. 1 2 1 1
25. pensulă lată buc 1 2 1 1
26. pensulă rotundă buc 1 2 - -
27. piele de căprioară buc 0,5 1 - -
28. petice calde (cutii) buc 1 3 1 1
29. petrol, petrosim
Motorină 1 3 5 1 1
30. hârtie hidrorezis-
Tentă coli 2 5 1 2
31. smirghel (coli) buc. 1 1 - -
32. spray pentru de-
Zaburirea geamu-
Rilor buc. 1 1 - -
33. stearină kg 0,05 0,05 -
34. talc kg 0,5 1,0 0,2 0,2 pentru anve-
Pe, furtunuri
Şi alte articole
Confecţionate
Din cauciuc
35. ulei hidrauluic 1 - 2,0 - - pentru auto-
Scări şi maşini
Prevăzute cu
Instalaţii hi-
Draulice

110
==========================================================
0 1 2 3 4 5 6 7
36. ueli servomeca-
Nism 1 - 3,0 - - pentru completare
37. unsoare antiacidă
Neutră kg 0,02 0,05 - - pentru ungerea
bornelor bateriei
acumulatorului
38. unsoare consistentă kg 2,0 7,0 0,5 1,0 pentru pompe vid
39. grund kg 1,0 2,0 1,5 0,5
40. vopsea duco kg 1,0 2,0 0,5 1,0 Pentru protejare
punţi şi transmisii
cardanice
41. vopsea email kg 1,5 3,5 0,5 1,0
42. ţipirig kg 0,05 0,05 - -
43. şnur azbest kg - 0,5 - - Pentru etanţarea ax
pompă cu apă
p.s.i. 50/8

111
 Anexa nr. 32

NORMA DE CONSUM
Materiale necesare pentru conservarea autospecialelor
şi utilajelor p.s.i. şi întreţinerea acestora pe timpul
conservării

Nr. Denumirea materialului U/M Cantitatea normată pentru:

Crt. Auto- Auto- Utila- Re-
speci- speci- je morci
ale pe ale pe p.s.i. auto
şasiu şasiu de
de de stins
turism camion incendii
0 1 2 3 4 5 6

A.PENTRU CONSERVARE

1. Diluant cu vopsea email kg 0,25 1,0 0,1 0,15

2. Bumbac kg 0,5 1 0,25 0,25
3.Glicerină tehnică kg 0,05 0,2 - -
4. Hârtie cerată de împachetat kg 1,0 3,0 0,5 -
5. Lavete buc 2 6 1 1
6. Petrol kg 1 2 0,5 0,5
7. Plombe pentru sigilat kg 0,05 0,1 0,05 -
8. Sfoară kg 0,02 0,04 0,02 -
9. Abraziv pe suport textil coli 1 3 1 1
(dif.) gran.
10. Sodă caustică Kg 1 2 0,5 -
11. Pudră talc kg 0,5 2 0,25 0,5
12. Ulei de motor l 0,2 0,5 0,2 0,2
13. Unsoare (LiCaPb2) l 2 5 0,5 1
14. Vopsea email l 0,5 2,0 0,2 0,3

B. PENTRU ÎNTREŢINERE PE TIMPUL CONSERVĂRII

1. Bumbac kg 0,5 1 0,25 0,25

2. Diluant pentru vopsea email kg 0,1 0,3 - 0,1
3. Glicerină tehnică kg 0,05 0,2 - -
4. Hârtie cerată de împachetat kg 0,2 0,3 - -
5. Lavete buc 1 2 1 1
6. Petrol kg 2 3 1 0,5

112
==========================================================
0 1 2 3 4 5 6
7. Plombe pentru sigilat kg 0,05 0,1 - -
8. Sfoară kg 0,01 0,02 0,01 0,01
9. Şmirghel pentru metal coli 1 2 0,5 0,5
10. Talc pudră kg 0,5 1 0,3 0,5
11. Ulei pentru motor kg 0,4 0,8 0,2 -
12. Unsoare kg 0,5 1 0,2 0,3
13. Vopsea email kg 0,2 0,6 - 0,2x)

NOTĂ:

Necesarul de carburanţi, lubrifianţi şi lichide speciale pentru funcţionarea

periodică a mijloacelor aflate în conservare se determină după regulile stabilite
pentru autospecialele şi utilajele de la uzul curent.

113
 Anexa nr. 33

NORMA DE CONSUM
Materialele consumabile pentru activitatea
atelierelor de reparaţii şi P.A.T.

Nr. Denumirea U/M Cantitatea normată pentru: Observaţii

Crt. materialelor Atelier P.A.T.
tipI tip II
0 1 2 3 4 5 6
1. Apă tare kg 2 0,75 0,5
2. Bandă izolatoare role 2 0,3 0,2
3. Borax kg 1,5 0,5 0,3
4. Deşeuri cârpe suu
Bumbac kg 10 4 3
5. Carbit kg 120 80 60
6. Electrozi pentru sudură kg 10 3 2,5
7. Lavete kg 10 3 2
8. Oxigen industrial m.c 75 60 48
9. Sârmă de oţel pentru
Sudură kg 5 2 1
10. Ţipirig kg 0,5 0,3 0,2
11. Lichid pentru răcit
Cuţit kg 50 - - numai la unităţile
care au strung în
dotare
12. Sârmă de alarmă kg 1 05, 0,3
13. Stearină kg 0,25 - -
14. Bandă sterling kg 2 1 0,75

NOTĂ:
Materialele consumabile (petrol, alcool, şmirghel, chit rapid, vopsele,
diluanţi, etc.) se vor asigura astfel:
a) Pentru P.A.T. – pe baza normei de consum din anexa nr. 31;
b) Pentru ateliere – 50% din cantităţile rezultate prin aplicarea normei de
consum din anexa nr. 31 la nivelul întregului parc auto al unităţii;
La Brigade de Pompieri a Capitalei cantităţile de materiale prevăzute la
atelier sunt de 3 ori mai mari.

114
 Anexa nr. 34

NORMA DE DOTARE
Utilajele, aparatele, sculele, necesare atelierelor
şi P.A.T.

Nr. Denumirea utilajelor U/M Cantitatea normată pentru:

Crt. Atelier P.A.T.
tipI tip II
0 1 2 3 4 5
I. UTILAJE ŞI AGREGATE

1. Aparat de gresat, acţionat cu

Piciorul buc 1 1 1
2. Aparat de verificat injectoare buc 1 1 1
3. Aparat de controlat instalaţia
Electrică auto (tester) buc 1 1 -
4. Aparat de reglat faruri buc 1 1 -
5. Aparat pentru verificat convergenţa
Roţilor buc 1 1 -
6. Aparat pentru pornirea motoarelor buc 1 1 1
7. Aparat pentru controlul bujiilor buc 1 1 -
8. Analizor de gaze buc 1 1 -
9. Banc pentru centicubat pompele de
Injecţie buc 1 1 -
10. Banc de lucru cu sertare buc 2 1 1
11. Banc cu lăcătuşerie buc 1 - -
12. Banc metalic pentru montaj buc 1 - -
13. Cântar zecimal 0,250 – 10kg buc 1 1 -
14. Compresometru (dispozitiv pentru
Măsurat compresia motorului) buc 1 1 -
15. Cric hidraulic 30tf buc 1 1
16. Dispozitiv pentru depresat anvelope
De pe jentă buc 1 1 1
17. Dulap pentru haine buc 3 1 1
18. Dulap pentru scule buc 2 1 1
19. Electrocompresor de aer buc 1 1 1
20. Foarfecă de banc pentru tăiat tablă
(ghilotină) buc 1 - -
21. Forjă electrică buc 1 - -
22. Generator de acetilenă buc 1 1 1
23. Grup convertizor de sudură
electrică buc 1 1 -

115
==========================================================
0 1 2 3 4 5
24. Maşină electrică de găurit de banc buc 1 1 1
25. Maşină de şlefuit supape buc 1 - -
26. Maşină de cusut tapiţerie buc 1 - -
27. Maşină electrică de găurit portabilă buc 1 1 1
28. Maşină manuală de găurit cu două
Trepte buc 1 - -
29. Macara hidraulică de 3tf (girafă) buc 1 1 -
30. Macara portal buc 1 - -
31. Palan buc 1 1 -
32. Polizor dublu de banc buc 1 1 1
33. Polizor portabil diam. 125
Pneumatic buc 1 - -
34. Pistol de vopsit buc 2 1 -
35. Rederesor pentru încărcat
Acumulatori buc 1 1 1
36. Rampă hidraulică de suspandat
Maşini buc 1 - -
37. Strung normal paralel buc 1 - -
38. Trusă scule atelier auto (T.S.G.-1,
T.S.G.-2) buc 1 - -
39. Trusă scule atelier auto (T.S.G.3) buc - 1 -
40. Trusă stetoscop buc 1 1-
41. Trusă electrică pentru verificat
Instalaţia electrică şi aprindere buc 1 1 -
42. Transformator de sudură cu cablu
Şi cleşte buc 1 1 1
43. Transformator buc 1 1 1
44. Vinci cu cremalieră 10tf buc 1 1 -

II. SCULE ŞI ACCESORII PENTRU STRUNGĂRIE

1. Burghiu de centruire
(A 1,6 şiA 2,5) buc 2 - -
2. Cuţite pentru strung diferite buc 12 - -
3. Plăcuţe vidia buc 6 - -

III. SCULE ŞI ACCESORII PENTRU GĂURIT

1. Alezoare reglabile de la 6-30 mm set 1 - -

2. Burghie elicoidale diam. 1-12 mm set 2 1 1
3. Burghie elicoidale diam 12-30 mm set 2 1 1

116
==========================================================
0 1 2 3 4 5
4. Filiere pentru filet metric
Diam. 3-12 mm set 1 1 1
5. Tarozi pentru filet metric
Diam. 3-12 mm set 1 1 1
6. Reducţie morde 2/1 şi 3/2 buc 2 2 -
7. Port tarozi buc 1 1 1
8. Port filiere buc 1 1 1

IV. SCULE ŞI ACCESORII PENTRU SUDURĂ

1. Butelie pentru oxigen a 40 l buc 2 1 1

2. Reductor presiune oxigen cu
Manometre buc 1 1
3. Furtun pentru oxigen de 15 m buc 1 1 1
4. Trusă pentru sudură şi tăiere
Oxiacetilenică buc 1 1 1
5. Furtun pentru acetilenă de 15m buc 1 1 1
6. Ochelari pentru sudură per 2 1 1
7. Mănuşi pentru sudură per 2 1 1
8. Şorţ din piele pentru protecţie la
Sudură buc 2 1 1
9. Jambiere de protecţie pentru sudură per 2 1 1
10. Mască pentru sudură buc 2 1 1
11. Ciocan pentru sudură buc 1 1 1

V. SCULA ŞI ACEESORII PENTRU LĂCĂTUŞERIE

1. Ciocan lăcătuşerie de 1,5 kg buc 1 1 1

2. Ciocan lăcătuşerie de 2 kg buc 1 1 1
3. Cleşte rapid pentru ţevi 320mm buc 1 1 1
4.Dornuri din oţel diferite buc 3 2 1
5. Foarfecă manuală dreaptă pentru
tăiat tablă buc 1 1 1
6. Foarfecă curbă pentru tăiat tablă buc 1 1 1
7. Menghină paralelă de banc a
100mm buc 1 1 -
8. Menghină paralelă de banc a
150mm buc 1 1 -
9. Menghină paralelă de banc a
200mm buc 1 1 1

117
==========================================================
0 1 2 3 4 5
10. Menghină paralelă de banc a
250mm buc 1 1 1
11. Menghină de mână 50mm buc 1 1 1
12. Priboi diam. 2 şi diam. 4mm buc 2 2 2
13. Pile late diferite buc 3 3 1
14. Pile semiritunde diferite buc 3 3 1
15. Pile rotunde diferite buc 3 3 1
16. Pile triunghiulare diferite buc 3 3 1
17. Pânză pentru fierăstrău tăiat metale buc 25 20 1
18. Poansoare pentru cifre set 1 1 -
19. Răzuitor cu 2 (două) michii buc 1 1 1
20. Răzuitor plat buc 1 1 1
21. Ramă fierăstrău pentru lame buc 2 1 1
22. Tursă de scule pentru lăcătuşerie
(TSL-1) buc 1 - -

VI. SCULE ŞI ACCESORII AUTO

1. Chei pentru bujii de 14mm buc 1 1 -

2. Chei pentru bujii de 18mm buc 1 1 -
3. Chei fixe mici (3-6mm) set 1 1 -
4. Cheie dinamometrică cu cifre
Directă buc 1 1 -
5. Cleşte pentru montat segmenţi buc 1 1 -
6. Cleşte presă pentru montat supape buc 1 1 -
7. Cleşte cu vârf (şpiţ) buc 1 1 -
8. Manometru de verificat presiunea
în pneuri buc 1 1 1
9. Presă extractoare buc 1 1 1
10. Trusă S.D.V. pentru autovehicule
Roman buc 3 3 1
11. Trusă pentru autovehicule
(T.S.A.-3) buc 5 3 1
12. Trusă capete chei tubulare cu clichet
(10-32 mm) buc 3 1 1
13. Trusă chei inelare duble drepte
(6-26 mm) buc 3 1 1
14. Trusă chei inelare duble cotite
(6-26mm) buc 3 1 1
15. Truse freze supape buc 1 1 -

118
==========================================================
0 1 2 3 4 5
VII. SCULE ŞI ACEESORII PENTRU ELECTRICIENI

1. Bec 12 V x 40 V (12 V x 60W) buc 4 4 1

2. Damigeană pentru acid sulfuric
a 20 l buc 2 2 1
3. Densimetru cu pară şi pipetă
pentru electrolit buc 2 3 1
4. Indicator de nivel electroilit în baterii
de acumulatori buc 2 2 1
5. Lampă portabilă de control buc 2 1 1
6. Lampă potabilă de atelier cu cablu
şi şteker buc 2 1 1
7. Măşte electroizolante per 1 1 -
8. Măşte de protecţie din cauciuc pentru
electrolit per 2 2 1
9. Pâlnie din material plastic buc 2 2 1
10. Priză de împământare cu cablu buc 2 - -
11. Şorţ de protecţie din cauciuc buc 2 2 1
12. Trusă scule electricieni (T.S.E.2) buc 1 1 -
13. Vas dim masă plastică pentru
preparat electrolit buc 2 1 1
14. Voltmetru cu furcă şi şunţ
30-0-30 V buc 1 1 1
15. Voltmetru 0-30 V buc 1 1 1
16. Trusă electrică pentru verificat
Instalaţii de forţă buc 1 1 -

VIII. SCULE ŞI ACCESORII PENTRU FORJĂ ŞI TINICHIGERIE

1. Ciocan daltă buc 1 1 -

2. Ciocan pentru forjă de 5kg buc 1 - -
3. Ciocan pentru tinichigerie buc 1 1 -
4. Ciocan cu cap rotund buc 1 1 -
5. Ciocan masă plastică buc 1 1 -
6. Ciocan de aluminiu buc 1 1 -
7. Ciocan din cupru pentru lipit
De 0,4 kg buc 1 1 -
8. Ciupercă pentru pinichigerie 50mm buc 1 1 -
9. Cleşte pentru fierărie buc 1 - -
10. Clşte mops buc 1 - -
11. Cutie pentru cărbuni buc 1 - -

119
==========================================================
0 1 2 3 4 5
12. Nicovală pentru tinichigerie
50-60kg buc1 1 - -
13. Nicovală pană buc 1 - -
14. Prismă cu coadă buc 1 1 -
15. Placă metalică pentru îndreptat buc 1 1 -
16. Trusă scule tinichigii (T.S.T.) buc 1 1 -

IX. ACCESORII PENTRU POLIZOR

1. Ochelari de protecţie buc 1 1 1

2.Perie circulară de sârmă buc 2 1 1
3. Piatră cilindrică plană buc 4 2 1
4. Piatră conică buc 4 2 1
5. Piatră polizor pentru plăcuţe vidia buc 1 - -

X. SCULE ŞI ACCESORII PENTRU TÂMPLĂRIE

1. Cuţite rindea diferite buc 4 - -

2. Dălţi pentru tâmplărie buc 2 1 -
3. Fierăstrău coadă vulpe buc 1 1 -
4. Fierăstrău coadă de şoarece buc 1 1 -
5. Raşpeş plan pentru lemn 300mm buc 1 1 -
6. Raşpel semirotund pentru lemn buc 1 1 -
7. Rindea pentru degresat (ciolitor) buc 1 - -
8. Rindea pentru finisat buc 1 - -

XI. ACCESORII PENTRU SPĂLAT, GRESAT, VOPSIT

1. Cană de ulei cu pompă

Pentru gresat buc 2 1 -
2. Furtun pentru aer comprimat
De 15m buc 1 1 -
3. Pensule late pentru vopsitorie buc 6 3 -
4. Pensule rotunde pentru spălat piese buc 6 3 -
5. Perii pentru spălat autospeciale buc 4 2 -
6. Seringă pentru şpriţuit piese buc 2 2 -
7. Spaclu pentru vopsitorie buc 2 1 -
8. Tavă pentru colectat buc 2 1 -
9. Tavă pentru spălat piese buc 2 1 -

120
==========================================================
0 1 2 3 4 5
XII. UNELTE GENISTICE

1. Cazma cu coadă tip M buc 1 - -

2. Joagăr cu mânere 1-12 A buc 1 - -
3. Levier 450mm buc 1 - -
4. Lopată cu coadă buc 1 - -
5. Rangă din oţel diam. 28 buc 1 - -
6. Topor cu coadă A.1 buc 1 - -

XIII. INSTRUMENTE DE MPSURĂ ŞI CONTROL

1. Ampermetru 30-0-30 A buc 1 1 -

2. Compas de trasat buc 1 1 -
3. Compas pentru interior buc 1 - -
4. Compas pentru exterior buc 1 - -
5. Echer de 90 de grade buc 1 1 -
6. Leră pentru grosime buc 1 1 -
7. Leră pentru filet metric buc 1 1 -
8. Leră pentru filet whitworth buc 1 1 -
9. Metru pliant buc 1 1 -
10. Metru ruletă 2 m buc 1 1 -
11. Micrometru pentru intertior
Cu prelungitor 50-400mm buc 1 - -
12. . Micrometru pentru exterior 0-25mm buc 1 - -
13 Micrometru pentru exterior
25-50mm buc 1 - -
14. Micrometru pentru exterior
50-100mm buc 1 - -
15. Şubler pentru interior 250mm buc 1 1 -
16. Şubler pentru exterior 300mm buc 1 1 -
17. Lubler pentru adâncime 2520mm buc 1 1 -
18. Trusă compresor cu cadran
15-50mm buc 1 - -
19. Trusă compresor cu cadran
50-160mm buc 1 - -
20. Turometru electric buc 1 - -
21. Vacumetru de precizie buc 1 - -

121
==========================================================
0 1 2 3 4 5

XIV. ALTE SCULE ŞI ACCESORII DE ATELIER

1. Bară pentru remorcat

Diam. 75 x 4000mm buc 1 1 1
2. Bidon metalic a 5 l buc 2 1 1
3. Bidon metalic a 20 l buc 2 1 1
4. Bidon din material plastic a 20l buc 2 1 1
5. Capre metalice pentru suspendat
Autovehicule buc 4 4 4
6. Cale staţionare buc 4 4 4
7. Cheie franceză de 250mm buc 2 1 1
8. Cheie tubulară în cruce
(17, 19, 22, 24) buc 2 1 1
9. Cleşte pentru scos cuie 200mm buc 2 1 -
10. Cleşte pentru sigilat buc 1 1 -
11. Cleşte pentru tăiat buloane buc 1 1 -
12. Cărucior de lucru sub
Autovehicule buc 2 2 -
13. Ciupercă pentru şlefuit supape buc 2 1 -
14. Lampă de benzină buc 1 1 1
15. Lacăte diferite cu chei buc 10 3 3
16. Perii de sârmă pentru curăţat bujii buc 2 2 -
17. Preducele 2-30mm set 2 1 -
18. P’lnie cu cot din tablă buc 12 1 1
19. Trusă pile ceasornicar cpl 2 1 -

122
 Anexa nr. 35

NORMA DE DOTARE
Atelierul din cadrul Bazei pentru Logistică

Nr. Denumirea utilajelor, aparatelor U/M Cantitatea Observaţii

Crt. şi sculelor normată

0 1 2 3 4

I. UTILAJE ŞI DEGRESATE

1. Aparat pentru verificat aparate izolante buc 2

2. Aparat pentru controlat instalaţia electrică
Auto (tester) buc 1
3. Banc de verificat echipament electric auto buc 1
4. Banc de lucru cu sertare buc 9
5. Dulap de scule buc 9
6. Electrocompresor cu aer buc 1
7. Maşină cu freză universală buc 1
8. Grup convertizor pentru sudură electrică buc 1
9. Generator de acetilenă buc 1
10. Instalaţie pentru încărcat butelii O2 buc 1
11. Instalaţie pentru încărcat aer comprimat buc 1
12. Maşină de găruit portabilă buc 2
13. Maşină electrică de găurit de banc buc 2
14. polizor dublu de banc buc 2
15. Polizor portabil electric buc 2
16. Rastele pentru profile buc 1
17. Redresor pentru încărcat acumulatori buc 2
18. Strung normal paralel buc 1
19. Transformator de sudură cu cablu şi
Cleşte buc 1
20. Transformator 220 V-24 V buc 2
21. Foarfecă de banc pentru tăiat tablă
(ghilotină) buc 14
22. Trusă scule atelier (T.S.G.-1) buc 1
23. Instalaţie de pornire a motoarelor pe timp
Rece buc 2
24. Randaline buc 2

123
==========================================================
0 1 2 3 4

II. SCULE ŞI ACCEOSRII PENTRU ATELIER LĂCĂTUŞERIE

1. Alezoare reglabile de la 6-30mm set 2

2. Burghie elicoidale diam. 1-12mm set. 2
3. Burghie elicoidale diam. 12-30mm set 2
4. Ciocan lăcătulerie de 0,5 kg buc 2
5. Ciocan lăcătuşerie de 1,5 kg buc 2
6. Ciocan lăcătuşerie de 2kg buc 2
7. Cleşte reglabile pentru ţevi buc 1
8. Cleşte rapid "R" buc 2
9. Cleşte pentru tăiat buloane buc 1
10. Cleşte pentru scos cuie buc 2
11. Cleşte combinat buc 5
12. Clşte cu lanţ buc 1
13. Cleşte menghină buc 1
14. Cleşte pentru sigilat buc 1
15. Dornuri din oşel diferite buc 6
16. Dispozitiv pentru îndoit tablă buc 1 Abkant
Manual
17. Daltă lată, diferite mărimi buc 3
18. Daltă în cruce, diferite mîrimi buc 3
19. Freze cilindrrice diferite buc 4
20. Freze disc buc 4
21. Freze deget buc 4
22. Mandrine tip 1-3 set 2
23. Foarfecă manuală dreaptă pentru tăiat
Tablă buc 2
24. Foarfecă curbată pentru tăiat tablă buc 2
25. Filiere pentru filet metric special buc 20
26. Filiere pentru filet metric normal buc 20
27. Filiere pentru ţevi buc 20
28. Lampă pentru benzină buc 1
29. Manghină paralelă de banc a 80mm buc 1
30. Menghină paralelă de banc a 100mm buc 1
31. Menghină paralelă de banc a 150mm buc 1
32. Menghină paralelă de banc a 200mm buc 1
33. Menghină paralelă de banc a 250mm buc 2
34. Menghină cu crichet buc 2
35. Menghină cu rotativă buc 1 pentru maşină
de găurit

124
==========================================================
0 1 2 3 4
36. Tarozi buc 20
37. Plan şaibă buc 1
38. Pile raşpel pentru lemn buc 2
39. Pile late diferite buc 20
40. Pile semirotunde diferite buc 6
41. Piel rotunde diferite buc 6
42. Pile triunghiulare diferite buc 6
43. Pile pătrate diferite buc 6
44. Pânză pentru fierăstrău tăiat metale buc 2
45. Poansoane pentru cifre 0-9 set 2
46. Poansoane litere set 2
47. Port talozi buc 5
48. Port filiere buc 5
49. Preducele 2-30 set 2
50. Ramă fierăstrău pentru metale buc 3
51. Răzuitor plat buc 2
52. Răzuitor cu două muchii buc 2
53. Reducţie morse 2/1 şi 3/2 buc 2
54. Burghiu de centruire (A 1, 6 şi A 2, 5) buc 1
55. Cuţite pentru strung diferite buc 20
56. Con morse (vârf rotativ) pentru strung buc 1
57. Cană de ungere buc 1
58. Linetă de urmărire pentru strung buc 1
59. Universal cu 4 bancuri buc 1
60. Ruletă 2 m buc 3
61. Trusă scule pentru lăcătuţi (TSL-1) buc 3
62. Trusă scule pentru autovehicule (T.S.A-3) buc 5
63. Plăcuţe vidia buc 3
64. Pietre polizor diferite buc 20
65. Trusă compresor buc 2
66. Micrometre 0-25mm buc 2
67. Micrometre 25-50mm buc 2
68. Micrometre 50-75mm buc 2
69. Micrometre 75-100mm buc 2
70. Şublere de exterior de 300mm buc 3
71. Şublere de interior de 150mm buc 3
72. Punctatoare buc 2
73. Ace de trasat buc 2
74. Compas de trasat buc 2

125
==========================================================
0 1 2 3 4

III. SCULE ŞI ACCESORII PENTRU ATELIER TINICHIGERIE

1. Ciocan daltă buc 1

2. Ciocan pentru tinichigerie buc 1
3. Ciocan cu cap rotund buc 1
4. Ciocan masă plastică buc 1
5. Ciocan din aluminiu buc 1
6. Ciocan din cupru pentru lipit buc 2
7. Ciupercă pentru tinichigerie buc 1
8. Butelie pentru oxigea a 40 l buc 2
9. Furtun pentru acetilenă de 15m buc 1
10. Furtun pentru oxigen a 15 m buc 1
11. Masă de sudură buc 2(1+1)
12. Nicovală pentru tinichigerie 50-60 kg buc 1
13. Nicovală plană buc 1
14. Nicovală cu coadă buc 1
15. Placă matelică pentru îndreptat buc 1 Richtplat
16. Reductor presiune oxigen cu manometre buc 1
17. Trusă pentru sudură şi tăiere oxiacetilenică buc 1
18. Trusă scule tinichigii (T.S.T.-1) buc 1

IV. SCULE ŞI ACCESORII PENTRU ATELIER ELECTRIC

AUTO ŞI APARATURĂ DE PROTECŢIE

1. Lampă portabilă de control buc 2

2.Priză de împământare buc 1
3. Ampermetru 30-0-30 A buc 1
4. Trusă scule electricieni buc 2
5. Trusă pile ceasornicar buc 1
6. Trusă scule aaparat izolant buc 1
7. Voltmetru 0-30 buc 1
8. Voltmetru cu furcă sau ştuţ buc 1
9. Tester baterii portabile buc 1
10. Trusă electrică pentru verifcat
instalaţii de forţă buc 1
11. Pistol lipt 500 W, 1000W, 1500W Conform atelier
Tip I

126
==========================================================
0 1 2 3 4

V. INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL

1. Cizme de cauciuc electroizolante per 2

2. Jambiere de protecţie pentru sudură per 2
3. Mănuşi de cauciuc electroizolante per 2
4. Mască pentru subură buc 2
5. Mănuşi pentru sudură per 2
6. Ochelari pentru protecţie polizor buc 4
7. Ochelari pentru sudură buc 2
8. Şorţ de protecţie pentru dudură buc 2

127
 Anexa nr. 36

CATEGORII DE REPARŢII
La autospeciale p.s.i.

Nr. Categoria reparaţiei simbol Când se execută

Crt.
1. Reparaţii capitale
2. Reparţii generale
3. Reparaţii periodice
4. Reparaţii accidentale
R.K - La îndeplinirea normelor de
Funcţionare prevăzute în
Anexa nr.37 pentru fiecare
ciclu de exploatare
(+2000km. EC).
R.G. - La jumătatea fiecărui ciclu
De exploatare (+2000km. EC)
Sau la 7 ani.
R.P. - La jumătatea intervalului
Până la prima R.G şi respectiv
La jumătatea intervalului
Dintre R.G. şi R.K.
(+2000km EC) sau la 4 ani
R.A. - Ori de câte ori se produc
Uzuri accidentale sau avarii,
În intervalele de reparaţii
Planificate.

Prin ciclul de exploatare se înţelege norma de funcţionare până la prima

R.K sau între două R.K.
Kilometri echivalenţi+cumulaţi (km EC) rezultă prin corectarea rulajului
efectiv cu coeficienţii prevăzuţi în anexa nr. 37 şi asimilarea anei ore de
funcţionare cu 50Km.

128
 Anexa nr. 37

NORMA DE FUNCŢIONARE

Rulajul (km. EC) sau timpul de funcţionare (ore) normat pentru reparaţiile
capitale la autospecialele p.s.i., respectiv la autilajele care urmează regimul de
reparare al acestora.
Nr. Marca şi tipul şasiului pe care U/M Primul Ciclurile
Crt. este construită autospeciala, ciclu de de exploatare
Respectiv felul motorului de a exploatare (până la casare)
Utilajului
1. SR 114, ZIL 131, ZIL 157 km EC 85.000 70.000
2. R 8135, R 10135 km.EC 90.000 75.000
3. R 10215,R 12215, R19125
MAGIRUS, R 19256 kmEC 100.000 85.000
4. Cu motor în doi timpi cu aprindere
prin scânteie ore 300 250
5. Cu motor în patru timpi, cu aprindere
prin scânteie ore 800 600
6. Cu motor în patru timpi diesel ore 1.000 800
7. Remorci auto de stins incendii km.EC 80.000 70.000

NOTĂ:

1. Coeficienţii care se utilizează pentru determinarea rulajului

echivalent sau redaţi în tabelul următor:

Nr. Grupa de autospeciale Coeficienţii cu care se înmulţeşte

Crt. Rulajul efectiv extras din foile de
Parcurs
1. Toate autospecialele şi remorcile p.s.i. 1,18
2. Autospecialele conduse de militari în
Termen 1,25 În acest caz nu se mai aplică
Şi coeficientul de la pct.
1 (1,18)
3. Autospecialele care tratează remorci 1,20 Acest coeficient se aplică
(inclusiv utrilaje p.s.i. remorcabile care împreună cu coeficienţii de
Au o singură axă) la pct. 1 sau 2 numai pentru
Parcursul pe care auto-
Specialele tractează remorci

129
 Anexa nr. 38

REPARAŢIA GENERALĂ
A autospecialelor p.s.i.

În cadrul reparaţiei generale se efectuează următoarele operaţiuni:

 Demontarea motorului în părţi comonente, în funcţie de nevoi, verificarea
pieselor demontate şi înlocuirea celor necorespunzătoare.
 Se verifică toate mecanismele, sistemele şi instalaţiile motorului, se
remediază defecţiunile şi se execută reglajele necesare.
 Demontarea propriu-zisă a agregatelor transmisiei, suspensiei, punţilor,
direcţiei şi instalaţiei de frânare, verificarea pieselor demontate, înlocuoirea
celor uzute, defecte, asamblarea şi reglarea egregatelor respective.
 Verificarea amănunţită a caroseriei şi executarea lucrărilor necesare de
tinichigerie şi lăcătuşerie.
 Verificarea şi repararea echipamentului electric al autovehiculului şi a
întregii aparaturi de bord (cablurile îmbătrânite se înlocuiesc în mod
obligatoriu).
 Vopsirea integrală a autospecialeli (la interior şi exterior).
 La instalaţiile speciale se vor executa următoarele oreraţii:
 Demontarea pompei centrifuge şi a pompelor de vid, verificarea pieselor
componente, recondiţionarea sau înlocuirea celor uzate ori defecte
(lucrări obligatorii recondiţionarea pompei de vid şi a mecanismului /
dispozitivului de cuplare a acestuia, înlocuirea garniturilor de etanşare,
restificarea ori înlocuirea bucşelor de uzură în zona de etanşare a axului).
 Verificarea stării rezervoarelor pentru substanţe de stingere (apă,
spumogen, pulberi), curăţarea şi protejarea anticorozivă a acestora.
 Verificarea instalaţiei de telecomandă a tunului, robinetelor,
dispozitivelor de cuplare etc. şi repararea acestora.
 Se demontază, se verifică şi se înlocuiesc sau se repară piesele uzate de
la instalaţia de producere a spumei.
 Se verifică şi se repară, dacă exte cuzul, reductoarele de presiune de la
instalaţia de stins cu pulberi şi gaze inerte, robinetele şi dispozitivele de
acţionare a acestora.
 Se repară întreaga instalaţie hidraulică pentru acţionarea tunului sau
rabatarea panourilor cu butelii.
 Se verifică şi se repară generatorul de curent alternativ, precum şi
tablourile de comandă şi de distribuţie de la autospecialaa pentru
evacuarea fumului, gazelor şi de iluminat.
 Se vrifică şi se repară sau se înlocuiesc piesele uzate sau defecte de la
instalaţia electropneumatică şi electrohidraulică de la autospecialele de

130
 intervenţie şi salvare de la înălţimi precum şi mecanismele tunului rotitor
şi ale pachetului de scări.
 Motoarele reactoare ale autospecialelor se stingere cu jet de gaze şi
instalaţiile aferente de comandă şi control ale funcţionării acestora de
rapară la întreprinderi specializate.

NOTĂ:
Demontarea agregatelor în părţi componente se va face numai atunci când în
urma unei diagnosticări amănunţite rezultă această necesitate.

131
 Anexa nr. 39

REPARAŢIA PERIODICĂ (R.P.)

A autospecialelor p.s.i.

În cadrul reparaţiei periodice se efectuează următoarele operaţiuni:

La motor:
Demontarea parţială, în funcţie de necesităţi, controlul pieselor, înlocuirea
sau repararea celor uzate sau defecte, curăţarea sau regalrea mecanismelor,
sistemelor şi instalaţiilor, după cum urmează:
 Ansamblul motor-lagăre paliere şi de bielă, biele, pistoane, cilindri, chiulasă,
segmenţi (dacă este cazul);
 Mecanismul de distribuţie-roţi dinţate, axă de came, lagăre, culbutori,
supape, tacheţi, tije împingătoare etc. (dacă este cazul);
 Sistemul de ungere-pompă de ulei, conducte de lagătură, filtre, supape de
regelre a presiunii;
 Sistemul de alimentare cu combustibil-rezervor pentru carburanţi, filtre,
pompă de alimentare, conducte, carburator sau pompă de injecţie şi
ijectoare;
 Sistemul de răcire-radiator, pompă de apă, termostat, vas de wxpansiune,
conducte, robinete, ventilator, instalaţie de climatizare etc.;
 Instalaţia de aprindere-bujii, bobină de inducţie, ruptor-distribuitor, releu
reglator, baterie de acumulatori;
Vor fi verificate şi puse în perfectă stare de funcţionare toate instalaţiile de
bord pentru supraveherea şi controlul funcţionării motorului.

La ambreaj:
 Demonatrea parţială, controlul pieselor, înlocuirea sau repararea celor uzate
sau defecte (dacă este cazul);
 Verificarea şi ungerea rulmentului de presiune;
 Verificarea şi regalrea mecanismului (instalaţiei) de comandă şi acţionare a
ambreajului;

La cutia de viteze, cutia de distribuţie (reductor) şi prizele de

putere:
 Demonatarea parţială, controlul pieselor componente, înlocuirea sau
repararea celor uzate sau defecte (dacă este cazul);
 Reglarea şi verificarea funcţionării normale a acestor agregate, precum
şi a dispozitivelor de comandă sau sistemelor de ungere.

132
 La transmisia cardanică:
 Verificarea stării articulaţiilor cardanice şi a rulmenţilor;
 Verificarea echilibrării statice a axelor de transmisie.

La puntea din spate:

 Demonatarea parţială, controlul pieselor componente şi repararea
(înlocuirea) celor uzate sau defecte;
 Verificarea şi reglarea angrenajelor conice şi a reductoarelor laterale;
 Verificarea asamblării semicardanelor diferenţialului, a fixării diferenţialului
pe grinda punţii, a stării butucilor şi a rulmenţilor de la roţi;
 Verificarea stării tehnice a arborilor planetari;
 Verificarea funcţionării corecte a dispozitivelor de blocare (interaxale şi
transversale);
 Verificarea funcţionării corecte a pompelor de ungere.

La puntea din faţă:

 Dacă puntea din faţă este motrice, se execută operaţiunile prevăzute la
puntea din spate, în plus verificându-se starea cuplajelor homocinetice, a
fuzetelor şi pivoţilor, precum şi unghiurile de montare (direcţie) a pivoţilor
şi roţilor;
 La autospecialele cu axă simplă în faţă se verifică şi dacă aceasta nu este
deformată.

La sitemul de direcţie:
 Demonatarea completă a barelor şi articulaţiilor, curăţirea şi verificarea lor,
înlocuirea celor uzate;
 Demonatarea, curăţirea şi verificarea pieselor componente ale casetelor de
direcţie mecanice, înlocuirea celor uzate;
 Casetele hidraulice cu servocomandă vor fi verificate şi reparate numai în
cadrul unităţilor specializate;
 Regalrea direcţiei (jocul în casetă şi în volan, împărţirea direcţiei);

La instalaţia de frână:
 Demonatarea parţială, în funcţie de necesităţi, a părţilor componente,
curăţirea, verificarea şi înlocuirea pieselor uzate sau defecte;
 Încercarea la presiune a conductelor flexibile ale instalaţiei;
 Regalrea instalaţiei de frânare;
 Verificarea stării garniturilor de ferodou, a saboţilor şi a dispozitivelor de
acţionare a acestora, înlocuirea pieselor uzate;
 Verificarea etanşeităţii perfecte a instalaţiei pneumatice şi hidraulice,
funcţionării corecte a supapelor releu, unisens şi de siguranţă;

133
 Verificarea funcţionării corecte a compresorului de aer şi reglatorului de
presiune şi a stării rezervoarelor de aer;
 Verificarea funcţionării corecte a suspensiilor frânei de serviciu şi de
parcare, a pompei centrale precum şi a cilindrilor dubli de frână;
 Verificarea li punerea în perfectă stare a sistemului de semnalizare şi control
al funcţionării instalaţiei de frânare (manometre, lămpi de control, etc.)

La şasiu, suspensie şi roţi:

 Verificarea stării şi asamblării cadrului şasiului (să nu prezinte demontări,
fisuri, îmbinări slăbite,etc.);
 Verificarea stării amortizoarelor şi a foilor de arc (fixarea acestora cu bride,
înlocuirea celor uzate sau defecte şi dacă este necesar, şpringuirea arcurilor);
 Verificarea stării şi fixării tampoanelor de cauciuc şi a limitatoarelor de
balans;
 Controlul fixării şi stării jentelor de la roţi;
 Verificarea uzurii anvelopelor şi a presiunii din acestea.

La instalaţia electrică:
 Verificarea, curăţirea, reglarea subansamblelor şi aparatelor din instalaţia
electrică (laternator, electromotor, releu de pornire, regulator de presiune,
ruptor-distribuitor, cabluri etc.);
 Verificarea şi reglarea aparatelor electrice de iluminare, semnalizare şi
avertizare din echipametul electric;
 Verificarea, repararea sau înlocuirea aaparatelor de control cu acţionare
electrică de la bordul maţinii, care sunt defecte.

La caroseria maşinii:
 Verificarea stării caroseriei, a cutiilor şi suporţilor pentru accesorii, a uşilor
şi capacelor etc., executându-se la nevoie mici lucrări de tinichigerie;
 Vopsirea întregii autospeciale la exterior şi interior;
 Recondiţionarea tapiţeriei;
 Verificarea şi punerea în perfectă stare a tuturor mecanismelor şi accesoriilor
de la caroserie (închizători, încuietori, balamale, limitatoare, opritoare, scări,
mănere, balustade, mecanisme de ridecare a geaamurilor, ornamente,
oglinzi, cârlig de remorcare, numere de înmatriculare, cutii pentru scule,
suport pentru roata de rezervă etc.)

La instalaţiile speciale:
 Demontarea pompelor de apă şi vid (dacă este cazul), verificarea, curăţarea,
înlocuirea pieselor defecte sau uzate (rulmenţi, arbori, palete mobile,
garnituri de etanţare etc.);

134
 Verificarea şi punerea în perfectă stare a dispozitivelor de comandă a
cuplării, respectiv decuplării agregatelor de lucru;
 Remedierea eventualelor defecţiuni şi reglarea dispozitivelor
electropneumatice şi hidraulice de acţionare a robinetelor sau a aaltor
subansamble;
 La autospecialele cu tun de apă şi spumă cu acţionare hidraulică se va
controla funcţionarea distribuitorului, motorului hidrostatic, a pompei de
înaltă presiune şi a dispozitivului de cuplare. La cele cu acţionare manuală
se verifică mecanismele de rotire şi basculare;
 Verificarea etanşeităţii întregii instalaţii hidraulice (conducte, robinete,
racorduri);
 Verificarea stării rezervoarelor pentru substanţe de stingere (apă, spumant,
punberi, detergent). Se va asigura curăţirea şi protejarea anticorozivă a
acestora;
 Verificarea şi punerea în perfectă stare a aparatelor de măsură şi control,
aferente instalaţiilor speciale;
 Verificarea funcţionării pompelor, executându-se probele de etanţeitate la
presiune şi depresiune;
 Veirificarea ori de câte ori este cazul, repararea sau reglarea tuturor
dispozitivelor de comandă şi a agregatelor de lucru de la autospecialele de
intervenţie şi salvare de la înălţimi, autospecialele de stingere cu jet de gaze
şi autospecialele de evacuare a fumului, gazelor şi de iluminat.

Motorul reator şi instalaţiile aferente, de comandă şi control a funcţionării

acestora, precum şi instalaţiile electrice de 220 V şi 380 V se vor repara la
întreprinderi specializate.

135
 Anexa nr. 40

NORMA DE MUNCĂ
Manopera necesară pentru R.P. la autospeciale p.s.i.
şi la utilajele care urmează regimul de reparare al acestora

Nr. Marca şi tipul pe care este construită Manopera necesară

Crt. autospeciala, respectiv felul motorului pentru R.P.
de antrenare a utilajului (ore/om)
1. autospeciale SR. 114, ZIL 131, ZIL 157, R 8135 850
2. R. 20215, R 12215, R 19215,
MAGIRUS, R 19256 1.000
3. Utilaje Cu motor în 2 timpi cu aprindere
Prin scânteie 175
4. Cu motor în 4 timpi cu aprindere
Prin scânteie 200
5. Cu motor în 4 timpi diesel 250
6. Remorci auto de stins incendii 120

NOTĂ:
Normele sunt oprientative.

136
 Anexa nr. 41

TIMPUL DE IMOBILIZARE
în reparaţie a autospecialelor şi utilajelor
care urmează regimul de reparare al cestora

Nr. Marca şi tipul şasiului autospecialei Tipul de imobilizare

Crt. respectiv felul motorului de antrenare (zile)
a utilajului RK RG RP
1. Autospeciale TV, similare 35 25 12
2. SR 114, ZIL, R 8135, similare 50 40 25
3. R 10215, R 12215, R 19215,
R 19256, MAGIRUS, R 26256,
Similare 60 50 30
4. Utilaje Cu motor în 2 timpi cu aprindere
Prin scânteie 20 15 6
4. Cu motor în 4 timpi cu aprindere
Prin scânteie 30 20 8
5. Cu motor diesel 35 25 10
6. Remorci auto de stins incendii 30 25 7

137
 Anexa nr. 42

RODAJUL DUPĂ REPARAŢIE

La autospecialele p.s.i.

După reparaţii capitale, generale şi periodice la autospecialele p.s.i. se

execută de rodaju, care cuprinde următoarele elemente:
 Rodajul motorului
- la rece;
- la cald, fără sarcină;
- la cald, cu sarcină.
 Rodajul agregatelor;
 Rodajul autospecialei la drum.

La rodajul motorului (în cazul R.K. şi R.G.) se va întomi o fişă de evidenţă

în care se vor înscrie, pe faze, timpul efectiv de rodaj, constatările şi observaţiile
făcute, precum şi avizul organelor de control a producţiei. În fişa de rodaj se vor
trece rezultatele măsurătorilor, făcute la sfârşitul fiecărei faze de rodaj, privind
presiunea în cilindri şi presiunea uleiului, precum ţi măsurătorile făcute la
terminarea rodajului în sarcină privind puterea maximă şi consumul de
carburanţi.

Rodajul motorului după reparaţia capitalpă

Regimurile de rodaje pe banc ale motoarelor reparate capital sunt indicate de

unitatea reparatoare.
După executarea rodajului de înlocuieşte uleiul, air filtrul de ulei se schimbă
de către unitatea beneficiară după un parcurs de 500 km echivalenţi plus
cumulaţi.
Verificări pe timpul rodajului:
 La rece: presiunea uleiului, temperatura apei din sistemul de răcire, gradul
de încălzire al motorului (prin palpare), eventuale zgomote sau bătăi (dacă
acestea apar, se opreşte rodajul şi se fece remedierea nencesară.)
 La cald, în gol, (fără sarcină): presiunea uleiului (minim 0,8 bar în gol),
temperatura apei de răcire (maxim 75°C in gol şi maxim 90°C în sarcină,
etanşeitatea motorului, consumul de ulei, încălzirea motorului, funcţionarea
corestă a acestuia. La terminarea fazei de rodaj în gol se verifică compresia
(nu se admit diferenţe între cilindri, mai mare de 0,3 bar.).
Pentru motoarele reparate în unităţile militare de pompieri unde nu există
condiţii pentru rodarea mootrului de banc special amenajat, se va executa
numai rodaj la cald, în gol şi în sarcină. Rodajul la cald, în gol, se va executa
conform prevederilor tabelului nr. 1.

138
 Rodajul motorului la cald în sarcină se va executa cu autovehiculul la drum,
în limita a 1500 km.
La motoarele cărora li s-au înlocuit doar segmenţii se3 execută numai rodaj
în sarcină, la drum, în limita a 200 km.

Rodajul agregatelor

Rodajul agregatelor (pompă centrifugă, prize de putere, cutie de distribuţie,

reductor, cutie de viteze, diferenţialele se execută ori de câte ori în cadrul
reparaţiei s-au întocmit sau au fost recondiţionate piese importante-arbori, rotori,
roţi dinţate)
Condiţii speciale de lucru:
 Rodajul agregatelor se va executa pe bancuri special amenajate;
 În timpul rodajului pompei centrifige, acesta va funcţiona cu apă în condiţii
normale de exploatare, cu o presiune maximă de 3-4 bar;
 Regimul de rodaj pentru gregate este prezentat în tabelul nr. 2.
Pe timpul rodajului se va urmării etanşeitatea agregatelor (nu se admit
pierderi de lubrifianţi sau apă), funcţionarea (nu se admit zgomote anormale),
manevrarea dispozitivelor de comandă, încălzirea lagărelor etc.

Rodalul autovehiculelor la drum

Autospecialele de prevenire şi stingere a incendiilor vor fi rodate la drum în

limitele a 500Km după R.K. sau R.G. şi 100 km după R.P.
Condiţiile speciale de drum: rodajul se va face pe şoseaua asfaltată sau
pietruită cu rampă maximă de 7%, cu autospeciala neechipată cu accesorii şi fără
a fi încărcată cu apă sau alte substanţe stingătoare.
Verificări pe parcurs: se vor urmării funcţionarea şi comportarea
autovehiculului şi a principalelor subansamble (motor, transmisie, frână, direcţie,
echipament electric, suspenţie şi roţi).
Pe timpul rodajului la drum se vor respecta întocmai indicaţiile tehnice ale
unităţii reparatoare.
După terminarea rodajului la drum şi efectuarea reglajelor finale,
autospeciala trebuie şă funcţionaze fără nici un fel de restricţii tehnice, la nivelul
performanţelor înscrise în cartea tehnică.

139
 Tabelul nr. 1

Regimul de rodaj la cald, fără sarcină, a motoarelor monatate pe şasiu:

Timp turaţie Observaţii

(min) (rot./min.)
60 relanti - pe timpul rodajului se execută regalje laî
Buţie, carburaţie (injecţie) şi aprindere
180 0,4n.max - se verifică permanent presiunea uleiului
(minim 1 bar), încălzirea motorului,
existenţa zgomotelor anormale etc.

După executarea rodajului la cald, în gol, se vor strânge piuliţele chiulasei şi

se va regla jocul între culbutori (tacheţi) şi supape.

Tabelul nr. 2

Regimul de rodaj pentru agregate:

Timp turaţie sarcină Observaţii

(min.) (rot./min.) %
20 0,3 n.max - n.max= turaţia maximă de
Exploatare
20 0,5 n.max 30
15 0,7 n.max 60
5 n.max 80

140
 Anexa nr. 43

RECEPŢIA PE FAZE
a autospecialelor p.s.i. aflate în reparaţie

Verificările pe faze se execută pe earcursul procesului tehnologic de reparaţie şi au

ca scop constatarea calităţii pe diferite faze. Constatările respective vor fi consemnate în
actele de recepţie.
Operaţiunile principale care se execută în cadrul verificărilor pe faze sunt
menţionate mai jos:

La demontarea autospecialei:
 Se controlează dezmembrarea maşinii în agragate, ansamble şi subansamble şi a
acestora în părţi componente, precum şi întocmirea actului de constatare (numai la R.K şi
R.G.).

La recondiţionarea motorului:
 Se efectuează verificarea hidraulică a blocului şi chiulasei după decapare;
 Se controlează calitatea pistoanelor şi a segmenţilor;
 Se verifică cotele la cilindrii, fuse paliere şi manetoane, pistoane, bolţuri;
 Se verifică ajustarea lagărelor;
 Înainte de montarea motorului, se verifică încadrarea pieselor în toleranţele
dimensionale;
 Se verifică modul de executare a rodajului, urmărindu-se respectarea condiţiilor
de lucru.

La recondiţionarea ambreiajului:
 Se verifică, discul de ambreaj, plăcile de fricţiune, arcurile amortizoare,
canelurile butucului, placa de presiune, rulmentul de presiune şi reglajul ambreiajlui.

La recondiţionarea cutiei de viteze:

 Se verifică starea saboţilor, pinioanelor, rulmenţilor, mecanismului de comandă,
dispozitivul de blocare, pompei de ulei etc.

La recondiţionarea punţii (punţilor motoare spate):

 Se verifică starea diferenţialelor, pinioanelor, rulmenţilor, dispozitivelor de
blocare, pompelor de ulei etc.

141
  Se verifică starea axelor planetare, reductoarelor laterale, butucilor, tamburilor şi
rulmenţilor de la roţi etc.

La recondiţionarea punţii faţă:

 Se verifică starea pivoţilor şi fuzetelor. Dacă puntea este motrică se vor executa şi
operaţiile prevăzute la puntea spate şi în plus verificarea articulaţiilor homocinetice.

La recondiţionarea transmisiei cardanice:

 Se verifică echilibrarea statică şi dinamică a axelor cardanice, precum şi starea
articulaţiilor.

La recondiţionarea cadrului:
 Se verifică starea cadrului (coroziune, deformaţii, fisuri), precum şi îmbinările
acestuia.

La reparaţia instalaţiilot speciale:

 Se verifică starea pieselor pompei centrifuge şi în special starea bucşelor de uzură
şi a rulmenţilor;
 Se efectuează verificarea hidraulică a pompei centrifuge complet montate, fără
conducta de aspiraţie, la presiunea de:
a) 24 bar, pentru pompele din bronz sau oţel;
b) 16 bar, pentru pompele din aliaje de aluminniu sau fontă;
 Se verifică starea rezervoarelor de apă, spumant, pulberi şi detergent, a
robinetelor, a dispozitivelor de preamestecare şi de aditivare, precum şi a conductelor;
 Se verifică punctele de fixare a rezervoarelor pe şasiul maşinii (sau alte organe);
 Se verifică cordoanele de sudură, prinderea spărgătoarelor de valuri şi gradul de
corodare;
 Se controlează etanşeitatea rezervoarelor;
 Se controlează starea aparaturii de comandă şi control;
 Se verifică starea şi etanşeitatea organelor componente ale instalaţiilor
pneumatice de acţionare sau de stingere (rezervoarele pentru pulberi, supape de
suprapresiune, reductoare de presiune, robinete, conducte de înaltă şi joasă presiune, butelii,
cilindrii de acţionare);
 Se verifică starea de etanşeitate a pieselor componente a instalaţiei hidraulice de
acţionare (pompă de ulei, distribuitoare, conducte, cilindrii de acţionare, motoare
hidrostatice);
 Se verifică funcţionarea corectă a aparaturii de comandă şi control a autospecialei
pentru evacuarea fumului, gazelor şi de iluminat (voltmetre, ampermetre, frecvenţmetre,
instalaţia de semnalizare a punerii la masă, comutatoare etc.);
 Se verifică starea şi funcţionarea fiecărui agregat din dotarea autospecialei pentru
evacuarea fumului, gazelor şi de iluminat. Agregatele respective se vor ţine în funcţiune
timp de 5 min. pe timpul verificării instalaţiei electrice de forţă, în sarcină;

142
  Se verifică funcţionarea corectă a generatorului de curent (încadrarea în
parametrii normali de lucru), starea cablajelor şi a prizelor electrice la autospeciala pentru
evacuarea fumului, gazelor şi de iluminat;
 Se verifică funcţionarea corectă a comenziilor electropneumatice şi
electrohidraulice, a instalaţiilor de siguranţă, etanşeitatea instalaţiei hidraulice şi
funcţionarea pompei manuale la autoscări;
 Se verifică pinioanele, arborii, rulmenţi şi dispozitive de cuplare din tunul rotitor
(dacă acesta se demontează), starea tronsoanelor de scări, fixarea suprastructurii pe
autoşasiu, funcţionarea mecanismului de calare şi a dispozitivului de blocare a suspensiei la
autoscări.

NOTĂ:

La utilajele p.s.i. se vor executa numai verificările care se pretează din prezentul proces
tehnologic.
La introducerea în reparaţie a autospecialelor pentru evacuarea fumului, gazelor şi de
iluminat, acestea vor fi echipate cu toate utilajele electrice din dotare (exhaustoare,
ventilatoare, pompe submesibile, proiectoare cu becuri, redresoare ori convertizoare pentru
sudură) şi cu echipamentul de protecţie necesar (cleşte sau electrod cu cablu de înpământare,
cizme şi mânuşi electroizolante, placă electroizolantă).

143
 Anexa nr. 44

RECEPŢIA FINALĂ
a autospecialelor p.s.i. reparate

Calitatea lucrărilor executate se verifică prin:

 Probe iniţiale;
 Probe ale instalaţiilor speciale;
 Probe de drum.
Toate constatările făcute pe parcursul probelor se vor înscrie în actele de recepţie ale
autospecialei reparate.
Autospecialele se vor prezenta, la recepţia finală, complet terminate şi avizate de
organele de control intern al calităţii producţiei.

I. Probe iniţiale:

Lucrările ce se execută în cadrul probelor iniţiale ale autospecialei p.s.i. reparate

sunt următoarele:
 Verificarea aspectului şi stării generale;
 Verificarea funcţionării pe loc a autoşasiului;
 Verificarea eventualelor modificări constructive.

1. Verificarea aspectului şi a stării generale:

Această operaţiune se execută vizual asupra întregii autospeciale

controlându-se:
 Modul de asamblare a caroseriei şi în general a structurii (rezervoare,
rafturi şi suporţi pentru accesorii);
 Calitatea ansamblurilor demontabile;
 Starea îmbinărilor prin sudură ori nituire;
 Calitatea lucrărilor de tinichigerie şi de protecţie prin vopsire (la exterior
şi interior);

 Starea tehnică a cablurilor la autospecialele de intervenţie şi salvare de la înălţimi

(a se vedea anexa nr. 11);

144
  Integritatea autospecialei, urmărind în special seria şasiului şi a anvelopelor,
existenţa tuturor aparatelor de bord, a bateriei de acumulatori şi a sculelor cu care s-a predat
în reparaţie, a lămpilor electrice, a ornamentelor şi accesoriilor aferente caroseriei (mânere,
scări, balustrade, opritoare, limitatoare, încuietori,oglinzi, ştergătoare de parbriz, garnituri de
etanşare, numere de înmatriculare, cârlig de remorcare etc.).
La această probă se va urmări ca autospecialele să fie aduse cât mai aproape de
starea iniţială, din punct de vedere constructiv.

2. Verificarea pe loc a autoşasiului:

Se pune în funcţiune motorul şi se urmăreşte:

 Dacă motorul porneşte uşor;
 Funcţionarea motorului la diferite turaţii fără întreruperi sau zgomote
anormale;
 Etanşeitatea sistemului de ungere şi de răcire;
 Etanşeitatea sistemului de frânare;
 Presiunea în sistemele de ungere şi de frânare;
 Funcţionarea dispozitivelor pentru comenzile manuale şi electropneumatice;
 Funcţionarea instalaţiei de iluminare, semnalizare şi avertizare, precum şi a
aparaturii de bord (inclusiv cea aferentă instalaţiilor speciale).
Se vor promova în fazele superioare ale recepţiei numai autospecialele la care
toate încercările au rezultate pozitive (parametrii şi condiţiile ce trebuie îndeplinite fiind
indicate în cărţile tehnice ale fiecărei autospeciale).

3. Verificarea eventualelor modificări constructive:

În cazul în care la autospecială s-au executat anumite modoficări

constructive, ori s-au montat organe şi subansamble de alt tip decât cele originale care pot
schimba caracteristicile maşinii, se verifică:
 Existenţa aprobării organelor în drept pentru efectuarea lucrărilor respective;
 Masa totală a autospecialei, care nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1%
masa iniţială;
 Repartiţia masei pe punţi, care trebuie să corespundă caracteristicilor
constructive date de producător;
 Funcţionalitatea şi montjul organelor şi construcţiilor diferite de cele
originale;
 Stabilitatea şi gabaritul autospecialei, care trebuie să se încadreze în
prevederile actelor normative ce reglementeazăcondiţiile tehnice de admitere în circulaţie pe
drumurile pubice.
Autospecialele se vor admite la recepţie numai dacă sunt îndeplinite cerinţele
de mai sus.

145
 II. Probe ale instalaţiilor speciale:

1. La autospecialele de stins incendii cu apă şi spumă aeromecanică se execută

următoarele încercări:
 Probe de etanşeitate;
 Probe de funcţionare şi debit;
 Proba instalaţiei de produs spumă;
 Proba instalaţiei hidraulice de acţionare.

a) Probele de etanşeitate a instalaţiei de lucru cu apă constau din:

 Încercarea etanşeităţii prin presiune hidraulică;
 Verificarea etanşeităţii prin depresiune.
Pentru prima încercare se va umple mai întâi rezervorul cu apă de la hidrant
(observând cu acest prilej şi etanşeitatea rezervorului) apoi se umple şi pompa centrifugă cu
apă din rezervor. Se porneşte motorul, se cuplează pompa centrifugă şi se ridică treptat
presiunea până la valoarea maximă indicată în cartea tehnică a fiecărui tip de autospecială
(toate robinetele de pe conductele de refulare fiind închise).
Proba durează 3 minute şi se consideră reuşită dacă:
 Nu se observă nici o pierdere de apă (cu excepţia scurgerilor tehnic admise
pe la presetupele de etanşare a axului pompei);
 Se obţine presiunea maximă prescrisă la turaţie maximă a pompei. Se admite
o abatere în minus de cel mult 10%.
Verificarea etanşeităţii prin depresiune se face după ce, în prealabil, s-a golit
complet apa din rezervor şi din pompa centrifugă şi s-au închis toate robinetele de pe
conductele instalaţiei. Se videază spaţiul delimitat de pompa centrifugă, conducte şi
robinete, folosind pe rând pompele de vid şi urmând de fiecare dată obţinerea parametrilor
prescrişi în cartea tehnică a autospeialei. Dacă aceşti parametri nu sunt precizaţi, se
apreciază că rezultatele sunt satisfăcătoare dacă cu fiecare pompă de vid s-au obţinut o
depresiune de 0,8 bar în maximum 45 de secunde, iar după oprirea motorului, depresiunea
nu a scăzut sub 0,3 bar.

b) Probele de funcţionare şi debit constau în verificarea capacităţii de amorsare

a pompei centrifuge de la adâncimea de 1,5m şi 7,5m precum şi a debitului de apă refulat în
ambele situaţii.
Racordarea autospecialelor la sursa de apă cu adâncimea de 1,5m se va face cu
tuburi de absorbţie de 4 ţoli, prevăzute cu sorburi, astfel:
 Printr-o linie de tuburi, dacă pompa are debitul nominal de apă până la
2000l/min.;

146
  Prin două linii de tuburi, dacă pompa are debitul nominal de apă între
2000l/min. şi 3000l/min.;
 Prin cel puţin trei linii de tuburi, dacă pompa are debitul de apă între
3000l/min. şi 5000l/min.
În cazul absorbţiei de la 7,5m racerdarea la sursa de apă se va face astfel:
 Printr-o linie de tuburi, dacă pompa are debitul nominal de apă la
3000l/min.;
 Prin două linii de tuburi, dacă pompa are debitul nominal de apă între
3000l/min. şi 5000l/min.
Lungimea liniilor de tuburi de absorbţie nu va fi mai mare de 4m, când
suprafaţa liberă a apei din sursă este la 1,5m adâncime şi, respectiv, 10m, când apa din sursă
se găseşte la o adâncime de 7,5m.
În ambele situaţii (absorbţie şi refulare de la 1,5m şi 7,5m), amorsarea pompei
centrifuge se va face cu fiecare pompă de vid separat, iar după amorsare apa va fi refulată cu
o presiune de 8 bar prin apometru corespunzător pentru debitul autospecialei ce se încearcă.
Atât amorsările cât şi măsurile de debit se vor executa de două ori. Fiecare
încercare de debit va avea o durată de cel puţin 3 min.
Rezultatele se consideră satisfăcătoare dacă la fiecare încercare sunt pozitive şi
anume:
 Când se lucrează de la 1,5m adâncime, amorsarea pompei centrifuge să se
realizeze în cel mult 60sec, dacă în cartea tehnică a autospecialei nu este indicat altfel, iar
debitul nominal de apă la presiunea de 8 bar să fie cel precizat de fabricant. La debit se
admite un minus de 10%.
 Când se lucrează de la 7,5m adâncime, pompa centrifugă să se amorseze în
cel mult 120sec, dacă în cartea tehnică nu este stabilit alt timp, iar debitul de apă, la
presiunea de 8 bar, să nu fie mai mic de 50% din debitul înregistrat pentru adâncimea de
absorbţie de 1,5m.
Se precizează că aceste încercări şi rezultate sunt valabile dacă presiunea
atmosferică nu este mai mică de 730mm coloană de mercur, iar apa aspirată nu are
temperatura mai mare de 30°C.
Pe timpul acestor probe se va urmări şi funcţionarea motorului, a organelor de
transmitere a mişcării la agregatele instalaţiei speciale, precum şi funcţionarea instalaţiilor
de comandă şi acţionare, sub sarcină. La autospecialele cu tun se va verifica şi funcţionarea
acestuia.
Nu se admit înteruperi în funcţionarea motorului, zgomote anormale şi
supraâncălzirii sau blocări ale agregatelor şi dispozitivelor de comandă şi funcţionare.

c) Proba instalaţiei de produs spumă se execută în condiţii normale de lucru cu

această instalaţie, folosind apă şi spumant din rezervoarele autospecialei.
Se va respecta întocmai ordinea de manevrare a instalaţiei de lucru cu spumă,
specifică fiecărui tip de autospecială, cu precizarea că autospeciala se va încerca în două
reprize a câte un minut, numai la debitul maxim de spumă prevăzut în cartea tehnică. La

147
autospecialele echipate cu tun pentru apă şi spumă, proba se poate face numai cu ţeava
generatoare de spumă a tunului.
Rezultatele probei se apreciază a fiind pozitive dacă la ambele încercări s-a
obţinut spumă corespunzătoare la debitul preconizat, fără a depăşi consumul specific de
spumant (2kg spumogen praf la 100l apă sau 6l spumogen lichid la100l apă). La debitul de
spumă se admite o abatere în minus de până la 10%. Se mai impune ca instalaţia să fie
perfect etanşă, spuma să fie refulată după maxim 5sec. de la alimentarea cu spumant,
dispozitivele de comandă şi acţionare să funcţioneze ireproşabil şi să nu intre apă în
rezervorul cu spumant din cauze tehnice.
După proba de lucru cu spumă, instalaţia se va spăla cu apă curată. Pe timpul
spălării se va umple cu apă rezervorul pentru spumant şi se va observa dacă este etanş. Nu se
admit nici unfel de scurgeri de apă.
După golirea apei din rezervor, se controlează etanşeitatea ventilului de reţinere
prin simpla închidere a robinetului de alimentare cu apă a pregeneratorului de spumă,
deschiderea buşonului de la partea inferioară a pregeneratorului şi decuplarea pompei
centrifuge, urmărindu-se menţinerea coloanei de apă în conducta de refulare.
Ventilul este bun atunci când apa, aflată în circuitul de spumă, nu trece înapoi pe
lângă ventilul de reţinere, respectiv nu se scurge pe la buşonul de golire a pregeneratorului.
În continuare se încearcă, cu apă, etanşeitatea supapei de evacuare şi a celei de
egalizare, de pe capacul rezervorului de spumant. Supapele sunt etanşe atunci când nu
permit trecerea apei (nici sub formă de picături).
Supapa de egalizare se verifică şi la depresiune (în poziţie răsturnată), aplicându-
se pe membrană câte o masă de 4g, pentru fiecare din cele 4 orificii din corpul supapei. La
această masă de 16g membrana trebuie să se deschidă. Proba corespunde unei depresiuni de
circa 0,016 bar.
De asemenea, se va încerca instalaţia de afânare sau barbotare a spumantului,
prin punerea în funcţiune a acesteia.

d) Proba instalaţiei hidraulice de acţionare a tunului pentru apă şi spumă se face,

punând-o în funcţiune şi manevrând tunul sub sarcină (în timp ce refulează apă la presiunea
de 8-10 bar).
Se consideră că instalaţia funcţionează normal dacă presiunea uleiului hidraulic
este de minimum 50 bar, rotirea şi bascularea tunului între limitele maxime, se face cu
viteză uniformă (fără şocuri) şi nu se produc pierderi de ulei şi apă.
La toate probele instalaţiilor speciale se va urmării funcţionarea corectă a
aparaturii de măsură şi control.

2. La instalaţiile de stins incendii cu pulberi se execută următoarele încercări:

 Verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor de lucru (de înaltă şi joasă
presiune), precum şi a circuitelor de comandă electropneumatică şi de acţionare pneumatică;
 Verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitului de purjare;
 Verificarea instalaţiei hidraulice de acţionare şi a panourilor cu butelii.

148
 a) Pentru verificarea etanşeităţii circuitelor de lucru, comandă şi acţionare, se
execută, în ordine logică (conform indicatorilor din cartea tehnică), operaţiunile de punere în
funcţiune a instalaţiei speciale, în condiţiile în care rezervoarele pentru pulbere sunt goale şi
buteliile pentru azot, respectiv dioxid de carbon, încărcate normal, iar închiderea robinetelor
s-a asigurat prin comenzi electropneumatice (unde este cazul).
După fiecare comandă se va controla etanşeitatea circuitelor sau porţiunilor de
circuit aflate sub presiune.
Încercările de etanşeitate se vor face, timp de 5min., pe rând cu fiecare rezervor
pentru pulbere şi apoi cu toate circuitele de comandă şi acţionare (simultan) din întreaga
instalaţie (aferene tuturor rezervoarelor).
Circuitele prevăzute să lucreze şi cu aer se vor încerca cu aer comprimat din
instalaţia de frânare a autospecialei.
Se apreciază că rezultatele probelor sunt pozitive dacă:
 După închiderea robinetelor de la butelia de lucru şi comandă, presiunea
nominală din rezervoarele pentru pulbere (10 bar) şi respectiv în circuitele de comandă (12
bar) nu scade mai mult de 0,5 bar în timp de 5 min. Să nu existe neetanşeităţi perceptibile
auditiv sau tactil;
 Nu se produc deformări, fisuri ori rupturi ale unor părţi componente din
instalaţia specială;
 Funcţionarea şi reglajul reductoarelor sunt corecte (presurizarea fiecărui
rezervor trebuie să se realizeze în cel mult un minut, iar alimentarea acestora cu gaz
comprimat să se oprească automat la presiunea reglată iniţial);
 Supapele de siguranţă (suprapresiune) intră în funcţiune la presiunea prescrisă
(12-14 bar);
 Aparatele de măsură şi control funcţionează corect.

b) Verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitului de purjare se face cu azot, aer

sau bioxid de carbon, în funcşie de tipul autospecialei şi constă în repetarea de 2-3 ori a
operaţiunii pentru toate gurile de refulare.
Rezultatele sunt bune dacă circuitul este perfect etanş şi asigură îndeplinirea
scopului pentru care a fost prevăzut.

c) Verificarea instalaţiei hidraulice (unde este cazul), se face la fel ca la

autospecialele cu apă şi spumă. În plus, se încearcă practic funcţionarea circuitelor
hidraulice de basculare cu butelii.
Se cere ca instalaţia hidraulică să-şi îndeplinească rolul, să fie perfect etanşă, iar
aparatura de comandă şi control să funcţioneze normal.

3. La autospecialele de stins incendii cu jet de gaze se execută următoarele probe:

 Verificarea pornirii şi funcţionării turboreactorului;
 Verificarea instalaţiei de stingere cu pulbere;
 Verificarea instalaţiei hidraulice de acţionare a motorului reactor.

149
 a) Pornirea şi funcţionarea turboreactorului:
Se verifică pe autospecială, prin punerea acesteia în funcşiune timp de 10 min. În
acest timp se va urmări pornirea uşoară şi comportarea motorului în diferite regimuri de
turaţie, inclusiv la cel maxim.
Se apreciază că turboreactorul este corespunzător dacă:
 Porneşte uşor (la prima încercare), fără supraâncălziri sau şocuri;
 Ciclu automat de pornire se desfăşoară normal, iar motorul răspunde corect la
toate comenzile date;
 La toate regimurile de lucru nbu prezintă zgomote anormale, neuniformităţi la
sistemele de ungere şi de alimentare cu carburant, precum şi la instalaţia hidraulică;
 Aparatura de comandă şi control funcţionează normal.

b) Istalaţia de stingere cu pulbere se verifică după procesul tehnologic stabilit

pentru autospecialele de stins incendii cu pulberi.

c) Verificarea instalaţiei hidraulice de acţionare a turboreactorului se face

executând practic toate mişcările prevăzute pentru motor (între limitele maxime).
Probele ce se urmăresc şi modul de apreciere sunt identice cu cele prevăzute la
autospecialele de stins incendii cu apă, spumă sau pulberi.

4. La autospecialele de intervenţie şi salvare de la înălţime se execută

următoarele probe:
 Verificarea funcţionării;
 Încercarea rezistenţei static;
 Încercarea rezistenţei dinamic.

a) Verificarea funcţionării constă în executarea tutror mişcărilor prevăzute, ca

scară şi macara, respectând strict tehnica lucrului la aceste autospeciale.
Se apreciază că reparaţia autoscării întruneşte condiţiile de calitate dacă:
 Toate operaţiunile se execută fără dificultate, iar pe timpul lucrului autoscara
răspunde corect la comenzile date;
 Nu prezintă neetanşeităţi la instalaţia hidraulică şi nu se produc zgomote
anormale, trepidaţii sau blocări;
 Aparatura de comandă şi control, precum şi dispozitivele de securitate
(antigreşeală) a lucrului cu autoscara funcţionează corect (fac imposibilă sau opresc
mişcarea ori avertizează când se depăşesc limitele de siguranţă).

b) Pentru a încerca rezistenţa scării la sarcini statice, aceasta se încarcă la

vârf cu diferite saecini, în funcţie de lungimea şi unghiul de înclinare, conform tabelelor de
mai jos.

150
 Autoscări ZIL şi MAGIRUSde 30-40 m

=================================================================
Înălţimea scării 30m 44m

Înclinarea scării Întinderea Sarcina la Întinderea Sarcina la

faţă de orizontală maximă vârful scării maximă vîrful scării
( º ) (m) ( daN ) (m) ( daN )
0 12,0 125 13,0 125
10 13,0 125 13,5 125
20 14,0 125 14,5 125
30 15,0 125 16,0 125
40 17,0 125 17,5 125
50 20,5 125 20,5 125
55 23,0 125 23,5 125
60 26,0 125 26,5 125
65 30,0 156 31,0 156
70 30,0 281 38,5 281
75 30,0 406 44,0 406
78 30,0 406 44,0 406

Autoscări ROMAN de 30m. (cooperare cu R.D.G.)

Înclinarea scării Întinderea maximă Sarcina la vârful scării

faţă de orizontală
(º) (m) ( daN )

75 29,4 300
60 29,4 220
30 17,7 220

Verificarea rezistenţei statice, ca macara la autoscările ROMAN de 30m. se

execută conform tabelului de mai jos:
Unghiul de înclinare a macaralei Sarcina aplicată la cârligul macaralei
(º) ( daN )
20 800
60 1500

Încercările de rezistenţă se vor efectua cu pachetul de scări orientat către faţa

autospecialei, în planul de simetrie al acesteia.

151
 Rezultatele probelor de rezistenţă statistică sunt bune, dacă, pe timpul acestora,
autoscara este stabilă şi nu se produc ruperi, fisuri sau deformări permanente ale organelor
de rezistenţă.
După scoaterea de sub sarcină, autoscara trebuie să funcţioneze bine din toate
punctele de vedere (ca scară şi macara).

c) Pentru verificarea rezistenţei la eforturi dinamice se procedează astfel:

 Se amplasează autoscara în poziţie de lucru, nerezemat, înclinată de 70º faţă
de orizontală şi întinsă la lungimea maximă admisă pentru înclinarea respectivă;
 Se întinde pe scară o linie de furtun tip B, ancorată în 3-4 locuri şi prevăzută
la capăt cu o ţeavă de refulare tip B (de preferat ţeava de vârful scării);
 Se ancorează scara la vârf cu o sarcină de 100 daN şi se refulează apa, timp de
5 min la presiunea de 6 bar, jetul fiind orientat perpendicular pe direcţia treptelor şi sub
planul în care se găsesc acestea.
Autospeciala de intervenţie şi salvare de la înălţimi de 44m se va verifica
conform metodologiei prevăzute în cartea tehnică, stabilită de constructor cu acordul
Comandamentului Trupelor de Pompieri.
Se apreciază ca fiind bună, comportarea autospecialei de intervenţie şi salvare de
la înălţimi dacă are stabilitate în timpul lucrului, iar după probă funcţionează normal din
toate punctele de vedere.

5. La autospecialele pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru iluminat, proba

instalaţiei electrice de forţă se execută prin punerea în funcţiune şi încărcarea la maximum a
acesteia cu diverşi consumatori (30KW putere efectivă), după ce în prealabil s-au făcut
verificările de rigoare privind integritatea instalaţiei de asigurarea securităţii lucrului.
Pe timpul încercărilor funcţionale ale instalaţiei electrice de forţă se vor respecta
întocmai normele de tehnica securităţii muncii.
Se apreciază că autospeciala corespunde din punct de vedere calitativ atunci
când:
 Generatorul electric se cuplează uşor şi funcţionează echilibrat înter faze, fără
zgomote şi încălziri anormale, la toate regimurile de încărcare, inclusiv la sarcina maximă;
 Tensiunea se autoreglează la valoarea nominală de 380-400V, iar în caz de
nevoie poate fi reglată manual;
 Aparatura de comandă şi control, utilajele şi accesoriile electrice, precum si
echipamentul de protecţie sunt în stare normală de funcţionare.

III. Probele de drum

Probele de drum se execută pe un parcurs maxim de 60km, din care circa 10km
pe şosea asfaltată, în palier, având pietre hectometrice, în vederea executării încercărilor
specifice acestor probe.
În timpul probelor de drum, maşina va fi completată şi echipată normal cu
substanţe, accesorii şi servanţi.

152
 Probele de drum constau în:
 Verificarea funcţionării autospecialei pe parcurs;
 Încercarea la demaraj;
 Încercarea la rulare liberă;
 Verificarea vitozometrului;
 Verificarea kilometrajului;
 Verificarea aparaturii de bord, iluminare, semnalizare;
 Determinarea consumului mediu de carburanţi;
 Determinarea consumului mediu de ulei.

1. Verificarea funcţionării pe parcurs.

La această probă se vor urmări:

 Comportarea motorului pe traseu, în special la demaraj şi în pantă;
 Funcţionarea tuturor organelor autoşasiului, în special a transmisiei, frânelor şi
direcţiei.
La organele de transmisie (cutia de viteze, cutia de distribuţie, prizele de putere,
articulaţiile cardanice şi punţile din spate şi din faţă) se va verifica dacă acestea se încălzesc
după o funcţionare îndelungată şi dacă prezintă zgomote anormale.
La frână se vor verifica (pe şoseaua asfaltată, uscată, orizontală şi fără curbe)
uniformitatea acţionării asupra tuturor roţilor şi încadrarea în spaţiul de frânare corect.
La organele de direcţie se va verifica (pe şosea asfaltată, în palier şi fără curbe)
menţinerea direcţiei de mers în linie dreaptă, la viteza de 10-15km/h pe o distanţă de 20-25m
cu volanul liber.
De asemenea se va controla dacă jocul circular al volanului este mai amre de
150, avându-se grijă, totodată, ca direcţia să nu fie rigidă;
 Funcţionarea aparatelor din instalaţia electrică, în special a circuitului de
încărcare a bateriei de acumulatori. Este necesar ca alternatorul de încărcare să asigure
încărcarea chiar şi la mersul în gol (relanti);
 Stabilitatea autospecialei şi calitatea suspensiei, în special pe timpul virajelor.

2. Încercarea la demaraj.

Această probă se execută pe şosea asfaltată, uscată, în palier, fără curbe.

Proba are ca scop stabilirea timpului necesar pentru atingerea unei anumite viteze
în condiţiile indicate.
Timpul de lucru trebuie să se înscrie în cel prescris pentru fiecare tip de
autospecială.

3. Încercarea la rulare liberă.

Proba se execută în aceleaşi condiţii ca şi încercarea la demaraj.

153
 Proba are ca scop determinarea timpului în care viteza de deplasare a
autospecialei scade la o a anumită valoare, având maneta cutiei de viteze în poziţia neutră.
Timpul obţinut trebuie să se înscrie în cel prescris pentru fiecare tip de
autospecială.

4. Verificarea vitezometrului.

Pentru verificarea exactităţii indicaţiilor vitezometrului se alege, pe o şosea

asfaltată, în palier, o porţiune (S) de 500m, în linie dreaptă. Se stabileşte o viteză de lucru
(V1), de exemplu 30km/h.
Se parcurge distanţa (S), menţinând constantă, după vitezometru, viteza de
deplasare şi se cronometrează timpul (t) în care s-a parcurs distanţa respectivă (S), apoi se
calculează viteza (V2) pe care a avut-o maşina, cu ajutorul relaşiei:

V2 (km/h) =3,6 S (m)

t (sec)

Se compară viteza obţinută prin calcul (V2) cu viteza indicată de vitezometru

(V1). Nu se admit diferenţe mai mari de ± 5%. În cazul că există diferenţe mai mari se va
repeta proba de 2-3 ori. Dacă nici după repetarea probelor nu se obţin rezultate
satisfăcătoare, înseamnă că vitezometrul este defect şi se va înlocui sau repara.

5.Verificarea kilometrajului.

Pentru a verifica exactitatea înregistrărilor kilometrajului se alege o porţiune de

minimum 2km şosea asfaltată, în palier şi pe cât posibil, în linie dreaptă, având borne
kilometrice.
Se parcurge distanţa de 2km după marcajul şoselei (dacă există dubii asupra
marcajului şoselei este bine să se verifice prin măsurare) şi se verifică înregistrarea făcută de
kilometraj pe distanţa parcursă (2km). Trebuie avut în vedere ca la trecerea în dreptul
bornei kilometrice, kilometrajul să înceapă cu „0” pe început de nou kilometru parcurs.
Nu se admit abateri între distanţa real parcursă şi înregistrarea făcută de
kilometraj mai mari de ± 3%.

6. Verificarea consumului mediu de carburanţi.

Se efectuează o cursă de minimum 50km pe un drum de categorie medie,

folosind pentru alimentarea motorului litrometrul şi notând indicaţiile kilometrajului la
începutul probei (K1) şi la terminarea acesteia (K2), precum şi cantitatea de combustibil
consumată (C).

154
 Consumul mediu de carburant la 100km parcurşi (C%) se calculează cu formula:

C% = C X 100 (litri carburant la 100km)

K2 – K1

Consumul mediu de carburant obţinut în timpul probei trebuie să fie sub norma
de consum corespunzătoare fiecărui tip de autospecială.

7. Verificarea consumului mediu de ulei.

Această probă se face în paralel cu determinarea consumului mediu de carburanţi

(pe aceeaşi distanţă), astfel:
Înainte de plecarea maşinii la proba de drum se introduce ulei până la semnul
superior al indicatorului nivelului de ulei (jojei).
La înapoierea din proba de drum (după 50km) se completează uleiul până la
acelaşi nivel, măsurându-se exact cantitatea (U), în litri, care s-a introdus în carterul
motorului.
Consumul mediu de ulei la 100km (U%) se calculează cu formula:

U% = U X 100 (litri ulei la 100km)

K2 – K1

Consumul real de ulei prin ardere va trebui să nu depăşească norma.

Constatările şi observaţiile privitoare la comportarea maşinii pe timpul probelor
de drum se consemnează în actul de recepţie.

NOTĂ:

1. Utilajele care urmează regimul de exploatare, asistenţă tehnică şi reparare a

autospecialelor p.s.i. se recepţionează după probele tehnologice aferente acestora, ţinând
seama de particularităţile fiecărui utilaj şi de faptul că proba de drum se va executa pe un
parcurs de maximum 10km.
Utilajele se admit la recepţie dacă sunt îndeplinite în totalitate performanţele şi
condiţiile tehnice de funcţionare prevăzute în cărţile tehnice ale acestora.

2. La autospecialele de stins incendii cu pulberi, care sunt cu recipienţi sub

presiune, se vor respecta întocmai prevederile prescripţiilor tehnice I.S.C.I.R.

155
 Anexa nr. 45

NORMA DE MUNCĂ
Manopera necesară şi timpul de imobilizare pentru
reparaţiile capitale la utilajele p.s.i.

Nr. Denumirea utilajului Manopera Timpul de

Crt. necesară imobilizare
( ore ) ( zile )

1. Electrogeneratoare de spumă
uşoară 40 5
2. Electropompă transportabilă 65 8
3. Electrocompresor 80 8
4. Electroventilator 35 4
5. Convertizor pentru sudură 50 6
6. Redresor (transformator) pentru
sudură 50 6
7. Hidrogenerator de spumă uşoară
8. Stingător remorcabil
9. Stingător transportabil 35 4
10. Tun remorcabil pentru apă şi spumă 34 3

NOTĂ:

Valorile sunt orientative.

156
 Anexa nr. 46

RECEPŢIA CALITATIVĂ
a utilajelor p.s.i. reparate

Controlul calităţii reparaţiilor la utilajele p.s.i. se execută prin:

 Verificarea aspectului şi a stării generale;
 Probele de funcţionare;
 Probele de drum.

1. Verificarea aspectului şi a stării generale.

Aceste verificări se execută vizual, controlând:

 Integritatea şi modul de asamblare a sistemului de rulare, suspensie şi tractare
(dacă este cazul);
 Calitatea asamblărilor demontabile (prezoane, şuruburi, lagăre, articulaţii,
siguranţe etc.) şi nedemontabile (suduri, nituiri etc.);
 Starea garniturilor de etanşare, dispozitivelor de reglare, poziţionare, blocare,
precum şi a elementelor confecţionate din lenm;
 Efectuarea integrală şi de calitate a lucrărilor de finisaj şi vopsitorie;
 Starea buteliilor şi recipientelor sub presiune, precum şi executarea verificărilor
metrologice, conform instrucţiunilor I.S.C.I.R., care au astfel de butelii sau recipienţi.

2. Probele de funcţionare.

Fiecare utilaj se încearcă punându-l în funcţiune la întreaga capacitate (în

condiţiile cele mai grele ce se pot întâlni pe timpul exploatării).
În principiu, la utilajele p.s.i. reparate se verifică în mod obligatoriu.
 Etanşeitatea acestora;
 Rezistenţa mecanică;
 Manevrabilitatea în condiţii de lucru practic;
 Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii;
 Funcţionarea aparaturii de comandă şi control, precum şi a supapelor de
siguranţă;
 Starea încărcăturii utilajelor cu substanţe de stingere (dacă este cazul);
 Încadrarea strictă în normele de consum energie şi substanţe de stingere;
 Îndeplinirea condiţiilor de admitere în circulaţie pe drumurile publice, conform
legislaţiei rutiere (unde este cazul).

157
 Aceste probe se vor efectua diferenţiat în funcţie de tipul şi construcţia fiecărui
utilaj.

Anexa nr. 47

158
 NORMA DE DURATĂ
în serviciu, pentru declasarea şi casarea autospecialelor
şi a unor utilaje p.s.i.

Nr. Marca şi tipul şasiului pe care este construită Durate normale

Crt. autospeciala, respectiv felul motorului de de funcţionare
antrenare a utilajului ( ani )

Autospecialele

1. SR 132; SR 114; ZIL 131; ZIL157 14

2. R 8135; R 10135 14
3. R 10215; R 12215; MAGIRUS; R 19256; R 19215 14

Utilaje

4. Cu motor în doi timpi cu aprindere prin scânteie 14

5. Cu motor în 4 timpi cu aprindere prin scânteie 14
6. Cu motor în 4 timpi 14
7. Remorci auto de stins incendii 14

Anexa nr. 48

159
 NORMA DE DURATĂ
în serviciu şi defecţiunile care determină declasarea
şi casarea utilajelor p.s.i.

Nr. Denumirea Durata Defecţiunile care determină decalasarea şi

Crt. utilajului în serviciu casarea utilajelor
( în ani )
0 1 2 3

1. Electrogenerator -Defecţiuni ce presupun rebobinarea

de spumă uşoară 14 motorului electric, care are deja o uzură
pronunţată.
-Deteriorări importante sau uzuri
avansate ale instalaţiei de produs spumă.

2. Electropompă -Defecţiuni ce presupun rebobinarea

transportabilă 14 motorului electric, care are deja o uzură
(submersibilă) pronunţată
-Avarierea pompei propriu-zisă

3. Electrocompresor 14 -Defecţiuni ce presupun rebobinarea

motorului electric, care are deja o uzură
pronunţată.
-Uzura înaintată a compresorului.
-Spargerea recipientului pentru aer
comprimat.
-Refuzul organelor I.S.C.I.R. de a-l mai
ţine în funcţiune.

4. Electroventilator 14 --Defecţiuni ce presupun rebobinarea

motorului electric, care are deja o uzură
pronunţată.
-Ruperea paletelor ventilatorului,
corodarea şi deformarea carcasei.

5. Electroîncărcător pentru
pulbere 14 -Uzură generală avansată.
-Coroziune puternică.

160
 -Mecanismul transportor şi electro-
motorul defecte.

6. Transformator -Scurtcircuitarea înfăşurărilor electrice.

(redresor) -Străpungerea punţilor redresoare,
Pentru sudură 14 combinată cu nefuncţionarea dispozitivu-
lui de reglaj.

7. Convertizor pentru 14 -Scurtcircuitarea rotorului ori statorului.

Sudură -Uzură generală avansată a elementelor
mecanice.
-Degradarea aparatelor de măsură şi
control a dispozitivului de reglare.

8. Hidrogenerator 14 -Uzură generală avansată.

(minihidrogenerator) -Deteriorarea turbinei hidraulice.
de spumă uşoară

9. Stingător remorcabil 14 -Coroziune puternică, fisuri sau spărturi

ale corpului stingătorului.
-Butelii respinse la verificarea metrolo-
gică.
-Uzură avansată a mecanismelor de
acţionare şi a trenului de rulare.

10.Stingător transportabil 14 -Fisuri sau spărturi ale corpului

stingătorului.
-Butelii respinse metrologic.
-Uzură avansată a mecanismelor de
acţionare şi transport.

11.Tun remorcabil pentru 14 -Spărturi în corpul tunului.

apă şi spumă -Uzuri mari la îmbinările fixe şi mobile,
la robinetele şi la ţevile de refulare.

Anexa nr. 49

161
 NORMA DE DURATĂ
În serviciu şi defecţiunile care determină declasarea
Şi casarea accesoriilor p.s.i.

Nr. Denumirea accesoriilor Durată Defecţiuni care determină

Crt. de între- declasarea şi casarea
buinţare
( ani )
0 1 2 3

1. Acumulator pentru lampă 8 Deteriorarea caroseriei acumu-

electrică portabilă latorului.
Pierderea capacităţii de reâncăr-
care.

2. Aparate izolante (toate tipurule) 10 Defecţiuni care determină nesi-

guranţă în funcţionare.

3. Aparate de inhalat oxigen 10 Refuzul organului metrologic

de a-l mai ţine în exploatare.

4. Aparat pentru controlat 10 Refuzul organului metrologic

aparate izolante de a-l mai ţine în exploatare.

5. Aparate pentru cercetare chimică 6 Deteriorări de nereparat, care

fac imposibilă folosirea
acestor accesorii.

6. Aparate de legat furtunuri 8 Deteriorarea unor părţi compo-

nente.

7. Aparate de spălat furtunuri 8 Deteriorarea unor părţi compo-

nente.

============================================================
0 1 2 3
============================================================

162
8. Aparat de tăiat şi sudat autogen 8 Deteriorări sau uzuri care
determină scoaterea din funcţi-
une a unor părţi componente.

9. Aparat de tăiat şi sudat electric 8 Deteriorarea bobinelor motoru-

lui de antrenare şi a generatoru-
lui de curent.

10. Ajutaje pentru ţeava tunului 8 Fisuri sau spargeri de nereparat

Deteriorarea părţilor filetate, a
orificiilor calibrate sau a siste-
mului de reglare.

11. Ajutaje pentru ţevi manuale 8 Fisuri sau spargeri de nereparat

Deteriorarea părţilor filetate, a
orificiilor calibrate sau a siste-
mului de reglare.

12. Amestecătoare de linie 6

(toate tipurile)

13. Becuri de 1000W şi 500W nenormat Arderea filetului sau spargerea

becului.

14. Bidon pentru substanţe de 3 Găuri în corpul bidonului sau

stingere deformări mari ale acestora.

15. Bidon pentru ulei 4 Coroziunea avansată a tuturor

părţilor componente.

16. Bluze pentru costume nenormat Rupturi, destrămarea ţesăturilor

impermeabile arderi sau uzuri avansate care
le fac neutilizabile.

17. Bobină cablu proiectări p.s.i. 10 Deteriorări care determină

scoaterea din folosinţă a
accesoriilor respective.

============================================================
0 1 2 3
============================================================

163
18. Bobină cablu monofazic şi 10 Deteriorări care determină
trifazic scoaterea din folosinţă a
accesoriilor respective.

19. Bormaşină electrică portativă 5 Deteriorarea (arderea) bobina-

jului motorului electric.

20. Brâie tip pompier nenormat Uzuri sau degradări importante

(centuri de siguranţă p.s.i.) ale brâului propriu-zis.

21. Butelii cu dioxid de carbon nenormat Nu corespund la verificări-pentru

stingătoare le periodice ale organelor
metrologice.

22. Butelii pentru oxigen, azot, nenormat Nu corespund la verificări-acetilenă

(toate mărimile) le periodice ale organelor
metrologice.

23. Butoaie de oţel pentru spumant 5 Spărturi şi găuri de nereaparat.

(toate dimensiunile) Coroziune avansată.

24. Cablu proiector p.s.i. 3 Degradarea stratului izolator

sau ruperea firelor electrice.

25. Cablu monofazic şi trifazic 3 Degradarea stratului izolator

sau ruperea firelor electrice.

26. Cadru metalic de lansare 5 Deformări vizibile şi filete

(pentru accesorii de salvare) deteriorate.

27. Cap de refulare cu ajutaj reglabil 5 Degradarea unor părţi

componente şi a filetelor.
Îmbătrânirea materialului.

28. Cap deversor 5 Turtirea sau spargerea de

nereparat.
Degradarea sistemului de
fixare.

============================================================
0 1 2 3
============================================================

164
29. Cartuşe absorbante
(pentru aparate izolante)
nenormat Depăşirea termenului de
valabilitate înscris pe etichetă.
Creşterea sau scăderea cu mai
mult de 20 gr. a masei înscrise
pe cartuş.
Starea necorespunzătoare a
încărcăturii la verificarea prin
scuturare.
Deteriorarea carcasei sau a
capacelor cartuşului.

30. Cartuşe (filtre) polivalente nenormat Depăşirea termenului de vala-

(pentru măşti de protecţie)
bilitate înscris pe cartuş 3-ani.
Folosirea cel puţin odată indi-
ferent de durată.
Degradarea carcasei şi capace-
lor.

31. Cartuşe (filtre) contra nenormat Depăşirea cu 30gr. a greutăţii

oxidului de carbon iniţiale înscrise pe filtru.
(pentru măşti de protecţie) Deteriorarea carcaselor şi a
capacelor.

32. Cască de protecţie auditivă nenormat Deteriorarea de nereparat

a căştii.

33. Casetă cu tuburi indeicatoare nenormat Ruperea casetei.

Spargerea tuburilor indicatoare.

34. Cazmale cu coadă 5 Ruperea cozii ori a suportului

de fixare pe coadă.

35. Căngi cu coadă 5 Ruperea, deformarea sau

crăparea părţii metalice sau
lemnoase.

36. Căşti de metal plastic nenormat Deteriorarea de nereparat (toate

tipurile) a căştii, fisuri pe o lungime mai
mare de 30mm.

============================================================
0 1 2 3
============================================================

165
37. Căutător de curent electric 3 Deteriorarea corpului sau a
celorlalte părţi componente.

38. Chei pentru hidranţi 15 Uzuri fizice, deformări perma-

nente sau rupturi care le fac
improprii pentru reparare sau
utilizare.

39. Chei pentru racorduri ABC 10 Uzuri fizice, deformări, rupturi.

40. Chei pentru cofret nenormat

41. Chei speciale 15

42. Ciocan cu coadă de 2kg nenormat Deteriorarea părţii metalice

a ciocanului (fisuri, ruperi de
material).

43. Ciocan cu coadă de 5kg nenormat Deteriorarea părţii metalice

a ciocanului (fisuri, ruperi de
material).

44. Cârlige de siguranţă 8 Deformarea cârligului.

(toate tipurile) Fisuri pe corpul cârligului.
Defectarea de nereparat a siste-
mului de închidere şi asigurare.

45. Cizme de cauciuc nenormat Ruperi de nereparat.

46. Ciuperci pentru pulverizat 6 Fisuri sau spargeri care

apa refulată prin ţeava tunului determină scoaterea din funcţi-
une.

47. Colectoare 10 Fisuri sau spargeri care deter-

mină scoaterea din funcţiune.

48. Complet de salvare de la înălţimi 12

Deformarea puternică a unor
părţi metalice.
Deteriorarea părţilor mobile ale
completului.
Deteriorarea tuburilor.
=================================================================
0 1 2 3
=================================================================

166
49. Combinezoane speciale nenormat Rupturi, destrămări sau
pentru salvatori arderi pe suprafeţe mari.
Uzuri care le fac neutilizabile.

50. Complet de salvare de la nenormat Deformarea cadrului de

Înălţime suspendare.
Defectarea de nereparat a
aparatului de coborâre cu dublă
acţiune.
Nu corespunde la verificările
periodice.

51. Corzi şi cordiţe (sintetice) nenormat Firul de control uzat.

Reducerea lungimii iniţiale cu
peste 25%.
Nu corespunde la verificările
periodice.

52. Costume anticalorice nenormat Deteriorări care le fac neutili-

aluminizate zabile pe timpul folosirii la
intervenţie.

53. Coşuri de sârmă pentru sorburi 3 Desfacerea împletiturii pe por-

ţiuni mai mari de 2cm.

54. Coşuri de salvare nenormat Deteriorări care le fac nesigure

pe timpul utilizării.

55. Coturi pentru furtun 5 Deformări care le fac inutili-

zabile.

56. Cronometru 8 Spargerea sticlei cadrului.

Defectarea.

57. Cuie de susţinere 5 Deformări care le fac inutili-

zabile.

58. Cric pneumatic nenormat

================================================================

167
59. Cutii de lemn pentru aparate 5 Deteriorări ale părţilor lemnoa-
izolante se.

============================================================
0 1 2 3
============================================================
60. Cutii de distribuţie curent electric 5 Deformări sau coroziuni puter-
nice şi instalaţia electrică stră-
punsă.

61. Damigene de diferite nenormat Spargerea corpului de sticlă.

capacităţi

62. Detectoare geofonice de forţă vie 10 Nefuncţionarea aparatului ca

urmare a unor deteriorări sau
a uzurii avansate.

63. Dispozitiv pentru încărcat maşini 14 Grad avansat de coroziune pulberi

singătoare Uzuri la numite părţi compo-
nente.
Electromotor defect.

64. Distribuitoare 8 Spărturi ale corpului care nu

mai pot fi remediate.

65. Dispozitiv pentru aspiraţie 10 Deformarea puternică a corpu-

spumant lui acestuia.

66. Dispozitiv pentru trasvazat 10 Deformarea puternică a corpu-

spumant lui acestuia.

67. Dispozitiv transportabil pentru 14 Grad avansat de coroziune.

refularea apei şi spumei Joc mare în dispozitivele de
(minitunuri) rotire.

68. Ejectoare 10 Spărturi ale corpului care nu

mai pot fi remediate.

69. Explozimetru nenormat Spargerea aparatului.

Alte defecţiuni nereparabile.

70. Electrocompresor pentru aer de 14 Uzură mare a compresorului de

168
 înaltă presiune aer.
Arderea înfăşurărilor motorului
electric.

============================================================
0 1 2 3
============================================================
71. Fierăstrău de mână 6 Ruperea suportului de fixare a
mânerului, ruperea dinţilor pe
o lungime de minimum 3cm
continuu sau 6cm pe toată
lungimea.

72. Feşe metalice pentru furtun 5 Ruperea feşei, a balamalei sau

a dispozitivului de închidere.

73. Fluiere 10 Uzuri fizice sau deformări

permanente care fac inutiliza-
bile accesoriile respective.

74. Foarfece izolat pentru tăiat 10 Uzuri fizice sau deformări

cablu sub tensiune permanente care fac inutiliza-
bile accesoriile respective.

75. Furci pentru ridicat cablu 10

76. Furci cu coadă 5

77. Furtunuri de refulare cauciucate 5 Pierderi de apă prin peretele

(toate tipurile) furtunului.

78. Garnituri din piele sau nenormat Nu asigură etanşeitatea, fiind

cauciuc rupte sau îmbătrânite.

79. Găleţi din pânză 3 Ruperea materialului.

80. Găleţi stingător 6 Degradarea nereparabilă a pis-

tonului, cilindrului, supapelor
sau a tijei pistonului.

81. Generatoare de spumă 6 Fisuri sau crăpături ale pâlniei

şi camerei de amestec.
Uzuri sau defecţiuni care nu se

169
 mai pot remedia.

============================================================
0 1 2 3
============================================================
82. Genţi pentru chei şi feşe 4 Ruperea materialului sau a
cusăturilor.

83. Gheare pentru urcat pe stâlpi 10 Uzuri avansate sau deformări.

84. Grup exhaustor de 10mc/min 8 Defecţiuni ce presupun rebobi-

narea motorului electric, uzuri
pronunţate.

85. Grup ventilator de 10mc/min 8 Ruperea paletelor ventilatoru-

lui, corodarea şi deformarea
carcasei.

86. Hidranţi portativi 10 Spargerea corpului sau uzuri

De nereparat ale părţilor fileta-
te.

87. Hidrogenerator de spumă uşoară 14 Deteriorări importante sau

uzuri avansate ale instalaţiei de
produs spumă (turbină-hidrau-
lică).

88. Huse din material textil nenormat Rupturi sau destrămări ale
pentru protecţia accesoriilor materialului.

89. Lampă de prioritate (girofar) 5 Defectarea mecanismului de

rotire sau arderea electromo-
torului de acţionare.

90. Lămpi electrice (cu acumulatori) 8 Deteriorarea farului sau a

acumulatorului.
Deteriorarea nereparabilă a
cutiei metalice.

91. Lampă de benzină 5 Spargerea rezervorului.

Deteriorarea sistemului de
creare a presiunii.

170
 Neetanşeităţi.

============================================================
0 1 2 3
============================================================
92. Lopeţi cu coadă 5 Ruperea sau crăparea părţii
metalice pe o lungime mai
mare de 3cm.

93. Manometre nenormat Respingerea la control de către

organele metrologice.

94. Manşoane de cauciuc nenormat Uzură fizică, îmbătrânire ori

pentru furtunuri degradare pe timpul întrebuin-
ţării.

95. Măşti aparate izolante 4 Ruperea de nereparat a bretele-

lor de fixare.

96. Măşti contra fumului şi gazelor 2 Degradarea de nereparat a

măştii propriu-zise, care deter-
mină lipsa de etanşeitate.

97. Mânuşi electroizolante nenormat Rupturi sau pierderea proprie-

tăţilor dielectrice.
Respingerea la control de către
organele metrologice.

98. Minihidrogenerator de 14 Uzură generală avansată.

spumă uşoară Deteriorarea turbinei hidraulice

99. Motofierăstrău cu lanţ 4 Uzura avansată a motorului.

Deformarea sistemului de ghi-
dare a lanţului.

100. Mufe pentru chei şi hidranţi 15 Uzuri fizice avansate.

101. Palan manual de 0,5t 5 Uzuri generale avansate ale

mecanismelor componente.
Ruperea unor componente.

102. Pantaloni pentru costume nenormat Rupturi, destrămări a ţesăturii,

171
 impermeabile arsuri şi uzuri care le fac
nefolosibile.

============================================================
0 1 2 3
============================================================
103. Pături de azbest (prelate nenormat
ignifugate sau aluminizate)

104. Perne de salvare nenormat Desfacerea cusăturii, rupturi,

destrămarea materialului, rosă-
turi, arsuri etc.

105 Perdele de pânză pentru nenormat Destrămarea sau ruperea ei.

evacuarea fumului sau Uzuri avansate sau arsuri.
introducera aerului

106. Placă de avertizare nenormat Deteriorarea (deformarea, fisu-

rarea) plăcii.

107. Plase de salvare nenormat Destrămarea ţesăturii sau des-

facerea împletiturii care deter-
mină nesiguranţă în folosire.

108. Plăci de cauciuc pentru nenormat Pierderea capacităţii de izolare

izolare termică electrică (îmbătrânit, crăpat).
Respingerea de către organele
metrologice.

109. Picamere 5 Uzură generală avansată şi ran-

dament scăzut pe timpul
funcţionării.

110. Pompă submersibilă 8 Degradarea unor părţi compo-

nente importante, a căror repa-
rare nu mai este eficientă.

111. Prelungitoare pentru ţevi 5 Turtiri sau spargeri ale corpuri-

generatore de spumă lor propriu-zise.
Degradarea sistemului de
fixare.

172
============================================================
0 1 2 3
============================================================
112. Prize monofazice nenormat Uzuri şi degradări care la fac
şi trifazice neutilizabile.

113. Proiector p.s.i. cu priză nenormat

şi cu ştecher

114. Proiector special de 1kw nenormat

115. Punţi de trecere peste nenormat

furtun

116. Racorduri de refulare 5 Spargeri care la fac inutilizaile.

fixe şi înfundate A,B,C,D

117. Răngi de oţel 20 Deformări sau deteriorări ale

suprafeţelor de lucru, care le
fac inutilizabile.

118. Redresor de încărcat acumulatori 8 Defecţiuni ce impun rebobina-

pentru lămpi electrice portabile rea transformatorului electric.
Defectarea sistemului de stabi-
lizare a tensiunii.

119. Reductoare de presiune 10 Defecţiuni sau uzură ale piese-

lor componente, care afectează
siguranţa funcţionării corecte a
acestora.

120. Reducţii-racorduri 4 Spargeri care le fac inutilizabile.

de toate mărimile

121. Saci de pânză pentru nenormat Destrămarea ţesăturii sau uzuri măşti
contra gazelor accentuate care le fac nefolosi-
bile.

122. Saci de pânză pentru 4

truse electrice

173
============================================================
0 1 2 3
============================================================
123. Sac protecţie costum anticaloric 3 Destrămarea sau ruperea pân-
zei.
Uzuri avansate sau arsuri.

124. Sac protecţie corzi şi cordiţe 3

125. Sac protecţie prelată ignifugată 3

sau aluminizată

126. Scări din lemn nenormat Nu corespund la

-baston; verificările periodice.
-culisabile; Ruperea unui lonjeron sau a
-de fereastră; unor trepte.
-de împerechere. Deteriorarea de nereparat a dis-
pozitivului de întindere a armă-
turilor metelice sau a cârligu-
lui.

127. Scări de aliaj de aluminiu nenormat Deformări ori fisuri ale lonje-
-culisabile; roanelor sau treptelor.
-de fereastră; Uzura cârligului şi a organelor
-de împerechere. de asamblare.

128. Sorburi 8 Spargeri sau neetanşeităţi care

atrag scoaterea din folosinţă.

129. Ştechere monofazice şi nenormat Uzuri şi degradări care le fac

trifazice neutilizabile.

130. Stingătoare portabile: Degradarea sau spargerea

-cu apă şi spumă; 4 corpului propriu-zis.
-cu pulbere şi CO2. 8 Lipsă de etanşeitate şi siguranţă
în funcţionare.

131. Şpiţ pentru spart beton nenormat Deformare puternică.

132. Topoare p.s.i. (topor-târnăcop 10 Reducerea dimensiunilor sub

174
 şi toporaş) posibilităţile de întrebuinţare.
Spargerea sau deformarea
părţilor metalice.
============================================================
0 1 2 3
============================================================
133. Tărgi pliante şi tărgi de salvare 10 Ruperea unui lonjeron.
(metalice) Degradări nereparabile.

134. Tocuri de piele diferite 5 Ruperea materialului.

Putrezirea materialului.

135. Trepied proiector 10 Deteriorări şi uzuri care

determină scoaterea din func-
ţiune.

136. Trusă cu butelii şi cartuşe nenormat Deteriorări ale cutiei ori ale
absorbante pieselor componente, care le
fac nefolosibile.

137. Trusă electrică 5 Deterioararea elementelor

componente ale trusei.

138. Trusă pentru cercetarea 8 Deteriorări, spargeri.

Incendiilor

139. Trusă pentru lucru de stat major 6 Deteriorări, spargeri.

140. Trusă pentru verificarea 10 Uzură înaintată a pieselor com-

instalaţiilor de semnalizare ponente , care le fac nefolosi-
şi stingere a incendiilor bile.

141. Trusă de chei pentru aparate 8 Uzură înaintată a pieselor com-

izolante ponente , care le fac nefolosi-
bile.

142. Trusă sanitară auto 5 Deteriorarea elementelor com-

ponente ale trusei, ruperea
trusei.

143. Tub de refulare spumă nenormat Destrămări ale ţesăturii, rupturi

expandată sau arsuri.

175
============================================================
0 1 2 3
============================================================144.
Tuburi de absorbţie din cauciuc 5 Spargerea tubului sau deforma-
(toate tipurile) rea puternică a armăturilor lui.
Deteriorarea racordurilor şi
uzura avansată a tubului.

145. Tuburi din pânză pentru nenormat Destrămarea sau ruperea

evacuarea fumului sau pânzei.
refularea aerului Uzuri avansate sau arsuri.

146. Tuburi şi coturi din oţel pentru 15 Deformări şi coroziuni

evacuarea fumului sau refularea puternice.
aerului Degradări ale organelor de
asamblare.

147. Tuburi expandabile de nenormat Destrămări ale împletiturii,

salvare rupturi sau uzuri ale elemente-
lor de rezistenţă, lărgiri exage-
rate, arsuri.

148. Tun remorcabil pentru apă şi 14 Spărturi în corpul tunului.

spumă Uzuri mari la îmbinările fixe şi
mobile, la robinete şi la ţevile
de refulare.

149. Ţeavă de refulare pentru 5 Spărturi şi deformări nerepara-

pulbere stingătoare bile ale corpului.
Degradarea părţilor filetate, a
ajutajelor şi a organelor de
asamblare.
Coroziuni puternice ale
pieselor componente.

150. Ţeavă de refulare pentru 6 Spărturi şi deformări nerepara-

spumă chimică bile ale corpului.
Degradarea părţilor filetate, a
ajutajelor şi a organelor de
asamblare.

176
============================================================
0 1 2 3
============================================================
151. Ţevi pentru vârful scării 6 Spărturi şi deformări nerepara-
bile ale corpului.
Degradarea părţilor filetate, a
ajutajelor şi a organelor de
asamblare.

152. Ţevi de refulare obijnuite pentru 6 Coroziuni puternice ale

apă (cu sau fără robinet ori pieselor componente.
manometru)

153. Ţevi de refulare apă universale, 5

reglabile

154. Ţevi generatoare de spumă 6

aeromecanică

155. Ţevi lansatoare de spumă 6

=================================================================
=======================================================

177
178