Regizoarea şi scenarista Elisabeta Bostan, emblemă a filmului românesc pentru

copii, s-a născut la 1 martie 1931, în localitatea Buhuşi, judeţul Bacău. A

absolvit Colegiul Naţional "Calistrat Hogaş" din Piatra Neamţ.

Pasionată încă din liceu de punerea în scenă a pieselor de teatru clasice

româneşti, s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L.
Caragiale" din Bucureşti, secţia regie, pe care l-a absolvit în 1954. Profesoară de
regie, a fost decan al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de
Artă Teatrală şi Cinematografie, membră a Uniunii Cineaştilor din România.

De-a lungul carierei, dedicată în mare parte filmelor pentru copii, a scris şi
regizat peste 30 de filme de lung şi scurtmetraj, pentru care i s-au decernat zeci
de premii naţionale şi internaţionale. În munca sa, a folosit adesea ca sursă de
inspiraţie operele unor autori consacraţi, precum Ion Creangă, Cezar Petrescu sau
Petre Ispirescu.

Elisabeta Bostan a debutat în anul 1958, cu două scurtmetraje, documentare

etnografice: "Trei jocuri româneşti" şi "Cloşca cu puii de aur". A realizat, apoi,
"Hora" (regie şi scenariu - 1959), "Nuntă în Ţara Oaşului" (1960, în colaborare cu
Mihai Bucur, la care a scris şi scenariul), "Năică şi peştele" (1963, regie şi
scenariu).

În 1961, a regizat primul film de lungmetraj, "Puştiul". Au urmat alte filme pentru
copii, la care a semnat atât regia, cât şi scenariul: "Pupăza din tei" (1965),
"Amintiri din copilărie" (1965), "Tinereţe fără bătrâneţe" (1969), "Veronica"
(1972) şi "Veronica se întoarce" (1973), la ultimele colaborând cu scenarista
Vasilica Istrate.

Din bogata sa filmografie mai amintim: "Mama" (1976), "Saltimbancii" (1981)

"Promisiuni" (1985), "Unde eşti, copilărie?" (1987), "Zâmbet de soare", "Desene pe
asfalt" (1988), "Campioana" (1989), "Telefonul" (1991), "Iza-Bella" (2007). A
regizat, de asemenea, cunoscutul serial de televiziune "Fram".

În 1996, Elisabeta Bostan a fondat festivalul de film studenţesc CineMAiubit. A

devenit o autoritate recunoscută şi în afara ţării, în domeniul filmului cu şi
despre copii (scurt şi lungmetraj), primind numeroase premii, distincţii la
festivaluri internaţionale, printre care: Premiul pentru cel mai bun film folcloric
la Săptămâna internaţională a filmului de folclor şi turism de la Bruxelles (1965 -
"Nunta în Ţara Oaşului"); Premiul Asturias pentru cea mai bună regie la Festivalul
internaţional al filmului de la Gijon şi Premiul pentru regie la Festivalul
internaţional al filmului pentru copii de la Moscova (1967 - "Năică şi barza");
Premiul special al juriului la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova,
Medalia de aur la Festivalul internaţional al filmului de la Mar de Plata şi
Placheta de aur la Festivalul internaţional al filmului de la Teheran (1969 -
"Tinereţe fără bătrâneţe"); Medalia de bronz pentru cel mai bun musical la
Festivalul internaţional al filmului de la Moscova, (1973 - "Veronica"); Premiul
special al juriului la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova şi Cupa
de argint la Festivalul filmului pentru copii de la Giffoni Valle Pianna (1977 -
"Mama");

Cu seria "Năică", a obţinut, între anii 1964-1968: Marele premiu Pelagro d'oro şi
Marele premiu al juriului la Festivalul internaţional al filmului pentru copii de
la Gijon, Spania; Premiul pentru cel mai bun film pentru tineret la Festivalul
internaţional de la Tours şi Marele premiu la Festivalul internaţional al filmului
de la Teheran; Menţiune specială la Cannes; Premiul pentru cel mai bun film pentru
copii la Festivalul filmului de la Mamaia; Premiul pentru cel mai bun film la
Festivalul internaţional din La Plata, Argentina.

A mai obţinut: Premiul de regie ACIN (1982 - "Saltimbancii şi 1986 - "Promisiuni");

Premiul de regie la Festivalul de la Costineşti (1985 - "Promisiuni"); Marele
premiu la Festivalul internaţional al filmului de la Cairo (1990 - "Campioana");
Premiul Aristizza Romanescu (2007); Premiul Gopo pentru întreaga activitate (2009).

În iunie 2015, Elisabeta Bostan a participat la Festivalul Internaţional de Film

Etnografic (FIFE) Zlatna, din judeţul Alba, unde trei dintre filmele sale -
"Amintiri din copilărie", "Saltimbancii" şi "Mama" - au fost difuzate gratuit
pentru copiii prezenţi la eveniment.

Elisabeta Bostan este regizorul care rămâne în istoria cinematografiei româneşti

prin secvenţele în care chipurile copiilor descoperă lumea, o lume plină de iubire,
de speranţă şi de candoare. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă; editor:
Andreea Onogea)