RADU BELIGAN Artist in arta de a trai cultura

Masterand: Toader Laura Carmen-Adriana Anul 2, sem. I

TEATRUL TE INVATA SA IL CUNOSTI SI SA IL IUBESTI PE CELALAT

Radu Beligan este actor, regizor si eseist, cu o activitate de 70 de ani in teatru, film, televiziune si radio. Din 2004 este si membru al Academiei Romane. A debutat in teatru la vrsta de 20 ani, in piesa Crima si pedeapsa dup Dostoievski, in regia lui Mihai Zirra, pe scena Teatrului "Munca si Lumina" din Bucureti. Primul sau rol in film a fost cel din 'O noapte furtunoasa', in regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul 'Dup-amiaza unui torionar', in regia lui Lucian Pintilie (2001). In activitatea sa artistica, Beligan a realizat peste 80 de roluri in teatru si 30 in filme. Radu Beligan a ntlnit nume extraordinare ale scenei romaneti: Aura Buzescu, Lucia Sturdza Bulandra,Toma Caragiu, Vasiliu-Birlic, Victor Ion Popa, Gheorghe Timica sau Eugen Ionescu. A ntruchipat roluri mari in unele dintre cele mai dificile partituri din dramaturgia romana si universala, de la Romeo la Richard al III-lea sau Robespierre.

Nscut pe 14 decembrie 1918 (ziua Sfntului Filimon protectorul artitilor), in comuna Galbeni din Bacu, Radu Beligan a fost cstorit cu Marica Beligan si are patru copii.

Actorul povestete: "M-am nscut in magazia de mrfuri a grii. Tata era numit acolo impiegat, casuta aia de doua camere, care era pentru el, nu era gata si atunci o perioada am stat in magazia de mrfuri. A trebuit sa m duca sa m boteze in satul care era la trei kilometri in deal, unde erau Primria si Biserica. Si m-au dus, era iarna, cu o sanie acolo sus, au rezolvat toate treburile, au fcut un chef, erau veseli, fericii, mi-au aranjat in spate, acolo, pe nite paie sa stau eu, iar ei s-au aezat pe o banca, langa cel care conducea sania. Si cntau. Mama avea o voce frumoasa, era grecoaica, venea din tara care a inventat teatrul, tia franuzete. Si, cnd au ajuns jos, s au uitat in spate si copilul nu mai era... l pierduser la o zdruncintura. Cazusem in zapada".

"Eu m-am nscut ntr-o familie modest, cu patru copii. Tatl meu, un actor cu mai puin noroc dect mine, i-a ncheiat prematur viaa teatral n urma unui diferend avut cu Mihail Sadoveanu. Mama avea o voce frumoas, era grecoaic, venea din ara care a inventat teatrul. (...) Era casnic, inea din toate punctele de vedere casa singur, pn i hainele de pe noi erau croite i cusute de ea. n plus, tiind foarte bine limba francez ne-a nvat i pe noi. Eu am fost favorizat pentru c i-au dat seama c mi place cartea. Prinii mei au investit tot ce puteau, ca s ajung undeva departe.(...) Sunt un biat plecat de la ar. Mergeam cu vaca, cu picioarele goale. Imaginai-v c biatul acesta a luat masa cu Regina Angliei!'', povestea Radu Beligan ntr-un interviu.

Studiile si le-a facut la Academia Regala de Muzica si Arta Dramatica, unde a fost studentul Luciei Sturdza Bulandra.

Intre 1937 si 1938 a studiat Dreptul si Filosofia la Bucuresti, folosind bursa oferita de facultate pentru a-si plati taxele la Conservator.

"Am fost iubit ca un copil, dar n-am prea stat cu parintii, pentru ca am stat in internat mai tot timpul. La 10 ani, vai de mine!... Srcia e una dintre dramele vieii mele. Srcia lucie. La liceul-internat din Iai, pe care l-am terminat cu premiul I in fiecare an era un liceu faimos, dup modelul franuzesc, cu propriile orchestre si fanfara, cu amfiteatru si o sala de mese care se transforma in sala de spectacol, cu scena in toata regula - acolo m-am manifestat eu in plin, an de an. Erau dirijate de Ramadan, marele actor, de Ion Sava si de alii, care veneau si lucrau cu noi si ne invatau teatru. Aadar, eu fiind bursier, aveam totui o mica plata de fcut, acolo, vreo 4.000 de lei, cum era in vremea aia. Pana la urma, directorul m-a primit si fara banii aia... Dar vreau sa spun cum am intrat in internat, ca a fost un examen greu si pe urma ne-a adunat in curte sa anune cine a ctigat, iar eu eram primul".

Activitatea profesionala si alte activitati:

1969-1990 - Director al Teatrului National Bucureti 1961 - 1969 - Director al Teatrului de Comedie, pe care el l-a nfiinat 1950 - 1965 - Profesor la Institutul de Teatru si Film 1943 - 1949 - Teatrul Alhambra 1947 - 1948 - Compania Radu Beligan

1945 - 1947 - Teatrul Comedia 1946 - 1947 - Teatrul Nostru 1944 - 1945 - Teatrul Municipal 1942 - 1943 - Teatrul Maria Filotti 1945 - 1947 - Teatrul Comedia; 1946 - 1947 - Teatrul Nostru
1944 - 1945 - Teatrul Municipal; 1942 - 1943 - Teatrul Maria Filotti (Sarindar); 1940 - 1941 - Teatrul Majestic; 1940 - 1941 - Teatrul Tudor Musatescu (Roxy); 1940 - Gradina C.A. Rosetti; 1939 - 1940 - Teatrul din Sarindar; 1938 - 1939 - Teatrul Uranus Comedia; 1937 - 1938 - Liedertafel - Alhambra - Regina Maria.

ALTE ACTIVITATI IN CARE S-A IMPLICAT:

1971 - 1978 - Co-preedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaionale de Teatru si Muzica organizate de UNESCO; 27 martie 1977 - Autorul mesajului international pentru Ziua Mondiala a Teatrului; Din 1977 este preedinte de onoare pe viaa al Institutului International de Teatru; 1967 - Membru al Cartelului International de Teatru; Membru in Consiliul Superior al Teatrului Naiunilor, sub preedinia lui Pierre Moinet, directorul general al artelor si literaturii din Ministerul Afacerilor Culturale al Franei; Membru al Academiei Le Muse din Florena.

ROLURI LA TEATRUL NATIONAL DIN BUCURESTI Leon Saint Pe - Egoistul" de Jean Anouilh, regie proprie, 2004; Ianke - Take, Ianke si Cadr" de Victor Ion Popa, regia Grigore Gonta, 2001; Guglielmo - Numele trandafirului" de Umberto Eco, regia Grigore Gonta, 1998; Actorul - Azilul de noapte" de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998; Batrnul - Cotletele" de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag, 1998;

Kondilas - Mostenirea" de Titus Popovici, regia Horea Popescu, Mihai Manolescu, 1989;
Contrabasul" (one man show) de Patrick Suskind, regia Grigore Gonta, 1987; Herb Tucker - Poveste din Hollywood" de Neil Simon, regia Grigore Gonta, 1984 si 1994 ;

Spirache - Titanic Vals" de Teodor Musatescu, regia Mihai Berechet, 1983; Domenico - Filumena Marturano" de Eduardo De Fillippo, regia Anca Ovanez Dorosenco, 1981; Chereea - Caligula" de Albert Camus, regia Horea Popescu,1980;

Romulus - Romulus cel Mare" de Friedrich Drrenmatt, regia Sanda Manu, 1977;
Richard al III-lea - Richard al III-lea" de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976; Autorul dramatic - Viaa unei femei" autor si regia Aurel Baranga,1976; Robespierre - Danton" de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974; Mel -Prizonierul din Manhattan" de Neil Simon, regia Mihai Berechet, 1973; Mayer Bayer Simfonia patetica" de Aurel Baranga, regia Aurel Baranga, 1973;

Stefan Valeriu - Jocul de-a vacanta" de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet, 1971; George - Cui i-e frica de Virginia Woolf?" de Edward Albee, regia Michel Fagadau, 1970; Eduard Fortian - n valea cucului" de Mihai Beniuc, regia Sica Alexandrescu, 1959;

C.N. Mollin - Anii negri" de Aurel Baranga, regia Sica Alexandrescu, 1958; Iacob Bardin - Dumanii" de Maxim Gorki, regia Alexandru Finti, 1958; Horace, Frederic - Invitaie la castel" de Jean Anouilh, regia Sica Alexandrescu, 1958; Trinculo - Furtuna" de William Shakespeare, regia Moni Ghelerter, 1958; Filipetto - Bdranii" de Carlo Goldoni, regia Sica Alexandrescu, 1957; Alexandru - Reeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbete" de Aurel Baranga, regia Marietta Sadova, 1957; Profesorul - Steaua fara nume" de Mihail Sebastian, regia Sica Alexandrescu, 1956; Cerchez - Ziaritii" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1956; Agamemnon Dandanache - O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale, regia Sica Alexandrescu, 1956; Dr. Smil - Apus de soare" de Barbu tefnescu Delavrancea, regia Marietta Sadova, Mihail Zirra, 1956 si 1973

Poludin - O chestiune personala" de Alexandr Stein, regia Sica Alexandrescu, 1955; Stepa - Platon Krecet" de Alexandr Korneiciuk, regia Alexandru Finti, 1954; Mircea Cavafu - Mielul turbat" de Aurel Baranga, regia Sica Alexandrescu, 1954; Mitica - Matei Millo" de Mircea Stefanescu, regia Sica Alexandrescu, 1953; Voicu - Ultima ora" de Mihail Sebastian, regia Moni Ghelerter, 1953; Hlestakov - Revizorul" de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Sica Alexandrescu, 1952; Momente" de I.L. Caragiale, regia Sica Alexandrescu, 1952; Catindatul - D`ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Sica Alexandrescu, (Sala Studio), 1951; Tuzenbach - Trei surori" de A.P. Cehov, regia Moni Ghelerter, (Sala Comedia), 1950; Victor Dumitrescu - Iarba rea" de Aurel Baranga, regia Sica Alexandrescu,1949; Rica Venturiano-O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale, regia Sica Alexandrescu, (Sala Comedia),1949;

Agamita Dandanache - O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale, regia Sica Alexandrescu, (Sala Comedia), 1948; Studentul - Confruntarea" de Tur si Lev Seinin, regia Moni Ghelerter, (Sala Studio), 1948; Romeo - Romeo si Julieta, actul 6", ntre filologi", Cine rspunde?" de D.D. Patrascanu, regia N.Gh. Kirilov, 1945. Radu Beligan este cunoscut publicului si n calitate de regizor.
Egoistul" de Jean Anouilh, 2004; De partea cui esti?" de Ronald Harwood, 1996; O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale, 1979; Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, 1960; Salbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, 1959; Doctor fara voie" de J.B.P. Molire (co-regie cu Sica Alexandrescu), 1955; Straini in noapte"de Eric Assous,2007

Galax, omul papusa (1983); Iancu Jianu, haiducul (1981); ntoarcerea la dragostea dintai (1981) Dup-amiaza unui torionar (2001) ; Trahir (1993) Vlad; Cui i-e frica de Virginia Woolf? - film TV (1995) ; Horea (1984) Iancu Jianu, zapciul (1980); Reeaua S (1980) Braele Afroditei (1978); Aurel Vlaicu (1977) Singurtatea florilor (1976); Cuibul salamandrelor (1976) Instana amna pronunarea (1976); Premiera (1976) Tata de duminica (1975); Agentul straniu (1974) ntoarcerea lui Magellan (1973); Explozia (1972) Seful sectorului suflete (1967) ; Castelanii (1966) Pai spre luna (1964); Lanterne cu amintiri (1963) Celebrul 702 (1962) ; Directorul nostru (1960) Bdranii (1960); O scrisoare pierduta (1953) Lanul slbiciunilor (1952); Rsuna valea (1949) Visul unei nopi de iarna (1946); O noapte furtunoasa (1943) Afacerea Protar (1955) ;Bulevardul Fluiera Vntu - scurt metraj (1950)

Al matale, Caragiale", regia Mircea Cornisteanu, 2002 ; Cui i-e frica de Virginia Wolf?" de Edward Albee, regia Olimpia Arghir, 1995; Amadeus" de Peter Shaffer, regia Dinu Cernescu; Aventura sub pmnt" de Ion Baiesu, regia Sergiu Ionescu, 1982 ; Titanic vals" de Tudor Muatescu; Supeul" de Jean Claude Brinsville; Muatinii" Harvey" de Mary Chase ; Tren de plcere" de I.L. Caragiale; Momente Caragiale" dup I.L. Caragiale Conu Leonida" dup I.L. Caragiale Marii Artiti pe Micul Ecran"

Radu Beligan este si autorul unor volume de eseuri - "Pretexte si subtexte" (1968), "Luni, mari, miercuri..." (1978) si "Note de insomniac" (2001) i ntre acte(2013), o culegere de nsemnri i cugetri , pe care acesta le-a aternut pe hrtie n cei peste 75 de ani de carier.

Dup cum am menionat anterior, Radu Beligan a avut roluri celebre in dramaturgia romana (Caragiale, Delavrancea, Camil Petrescu, Muatescu, Mircea tefnescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Sebastian, Ciprian, Baranga, Mirodan) si strina (Shakespeare, Goldoni, Gogol, Cehov, Shaw, Gorki, Camus, Jules Romains, Ionescu, Anouilh, Jean Claude Brisville, Durenmatt, Eduardo de Filipo, Albee, Shaffer, Susskind, Neil Simon, Umberto Eco).

* Artist Emerit 1953; * Artist al Poporului 1962; * Premiul Academiei "Le Muse" din Florena 1980; * Premiul Galei UNITER Trofeul Dionysos 1995 - 1996; * Premiul Academiei Romne, 1997; * Premiul Fundaiei Tofan, 1998; * Prix 14 Juillet al Ministerului de Externe al Franei, 1998; * Trofeul Eugene Ionesco, 1999; * Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu"; * Cetatean de onoare al municipiilor Iai si Bacu. Autor a nenumrate traduceri si adaptri din dramaturgia franceza, engleza si italiana; Societar de onoare al Teatrului National I.L.Caragiale; Cetatean de onoare al municipiilor Bucuresti, Iasi si Bacau; La 5 aprilie 2002, Preedintele Franei, Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan este numit in grad de Ofier al Ordinului National al Legiunii de Onoare franceze. Radu Beligan este primul actor din istoria teatrului romanesc cruia i s-a acordat aceasta prestigioasa distincie.

Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur si colan - 2004 ; - Trofeul Romania 2000" 2003; - Marele Premiu acordat de Guvernul Romniei, in cadrul Premiilor Naionale de Teatru, 2003; - Ofier al Ordinului National al Legiunii de Onoare franceze, 2002; - Trofeul Eugene Ionesco, 1999; - Prix 14 Juillet al Ministerului de Externe al Franei, 1998; - Premiul Fundaiei Tofan, 1998; - Premiul Academiei Romane, 1997; - Premiul Galei UNITER Trofeul Dionysos 1995 - 1996; - Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu"; 1994 - Artist al Poporului 1962;

Pe 1 decembrie 2008, Radu Beligan a fost decorat de Traian Bsescu in semn de apreciere pentru ntreaga activitate pusa in slujba culturii si tiinei romaneti dar si pentru ca au promovat valorile romaneti in lume.
Radu Beligan a primit Ordinul National "Steaua Romniei" in grad de Mare Cruce. La mplinirea vrstei de 95 ani (14.12.2013), actorul intr n Cartea Recordurilor cu titlul de "Cel mai longeviv actor nc n activitate pe scena unui teatru, primind o stea pe Aleea Celebritatilor.

In decembrie 2008, cu ocazia mplinirii vrstei de 90 de ani, marele actor Radu Beligan a fost omagiat la Teatrul National din Bucureti. Sunt actor de exact 70 de ani, ceea ce reprezint jumtate din istoria teatrului romanesc, a declarat Beligan.
Sala Mare a TNB a fost arhiplina, iar vorbele sale de duh au fost adesea ntrerupte de aplauze. Printre figurile evocate de Radu Beligan s-a numrat Lucia Sturdza-Bulandra care l-a primit mai ntai in calitate de audient la Conservator, dei nu luase examenul de admitere, micata de o scrisoare a lui. Aceeai doamna Bulandra avea sa arunce cu poeta pe scena in studentul Beligan, care si-a schimbat chiar naintea unei premiere modul de a interpreta un rol: Eti incontient, Beligane!, i-a spus prestigioasa sa profesoara. Rspunzndu-le celor care l asasineaz de muli ani ncoace cu eterna ntrebare care e secretul longevitii sale?, Radu Beligan a declarat ca de fapt se simte mult mai liber la batranete si, in mod paradoxal, mai tanar. Dup ce, ridicat in picioare, a fcut o declaraie emoionanta de dragoste ctre public, Radu Beligan a ncheiat intr-o nota optimista: Vorba prietenului meu Philippe Noiret, daca viaa tot e o calatorie scurta, mcar sa o facem la clasa ntai. Despre teatru "Am 90 de ani si m pregtesc sa invat un rol nou . tii ce rspundea Socrate cnd era ntrebat: De ce inveti sa canti la lira cnd tu te pregteti sa mori?. El spunea: Ca sa tiu sa cant la lira nainte de a muri.

"Am trait in teatru zile de plenitudine, de fericire, de lumina, zile de neuitat sub semnul unei permanente si neobosite cautari".
Am adus bucurie oamenilor. Prea multa lume vrea sa m vad pe scena. Am 70 de ani de cnd sunt acolo, iar asta nseamn jumtate din istoria teatrului romanesc.

La mplinirea vrstei de 95 ani actorul a jucat n premiera piesei Lecia de violoncel, pe scena Teatrului Metropolis, alturi de fiica sa Lamia Beligan, Marius Nicolae, Tania Popa i Rodica Ionescu si a urcat si pe scena Teatrului Naional, unde va juca ntr-unul dintre cele mai longevive spectacole ale Naionalului bucuretean, "Egoistul de Jean Anouilh, pies pe care Radu Beligan a i regizat-o.

Dup cum cred c majoritatea dintre dumneavoastr tii, astzi am mplinit 95 de ani. O via, aproape un secol petrecut n slujba Thaliei. Nu m ntrebai cnd a trecut, pentru c n teatru timpul este relativ. Anii trec adesea ca nite clipe, iar clipele se scurg adeseori mai greu ca anii. Cert este c, dup tot acest timp, pot s afirm cu evident satisfacie c nobila meserie creia mi-am dedicat existena este n continuare la loc de cinste n sufletele romnilor. E normal s fie aa. Teatrul este locul binecuvntat unde oamenii pot tri i visa mpreun. Locul unde, odat ce s-a btut gongul, ia natere un miracol.

Domnia Sa mrturisea: Iubirea e o pnz esut de natur i brodat de oameni Teoria mea este c longevitatea se datoreaz actului iubirii. Suntem nscui pe lume pentru a iubi. Orice. Nui impun s joci, s iubeti ce iubesc eu, ci s iubeti ce iubeti dumneata, dar s iubeti cu adevrat. Cred c sta e marele mister: iubirea. Dac oamenii ar putea si nsueasc asta, lumea ar fi o bucurie. Sunt disperat ori de cte ori trebuie s m despart de cineva. Sunt disperat! Nu suport asta, nu tiu cum s fac s evit despririle. Am trit n teatru zile de plenitudine, de fericire, de lumin, zile de neuitat sub semnul unei permanente i neobosite cutri.

Vorbim despre o comoar naional, vorbim despre un tezaur. A ruga generaia tnr s se aplece s vad ce nseamn acest om. Nu numai ca artist, nu numai ca scriitor, nu numai ca actor, nu numai ca regizor, nu numai ca fctor de teatru. Nu exist la ora actual i nu a existat poate doar doamna Bulandra un om care s lase o asemenea important major. M-a emoionat foarte tare pentru c l iubesc i m nclin n faa lui!, artat Oana Pellea, mrturisind c actorul are o nsemntate aparte n viaa ei.

Replica dup replica, nedumerirea sporete... E un unanim acord in a afirma ca nu se nelege nimic din ceea ce pronuna. Vocea lui e alba, diciunea stropita, fraza petecita. In realitate, Beligan nici nu e actor... E un poet plin de subtilitate, un crturar cat trei academicieni, la curent cu tot ce joaca... alii, un iubitor de teatru, alearg patimas dup piesele altora, amuzat sincer de jocul tuturor camarazilor de talent... Intre doua lungi discuii despre arta (de obicei pe la anticari) isi aduce aminte ca azi joaca, si alearg in fuga la teatru - Camil Petrescu.

O definiie frumoasa a fericirii spune ca ea este acel lucru care nu exista si care, intr-o zi nceteaz sa existe.

RADU BELIGAN a avut vocaia fericirii sau, mai bine zis, a bucuriei. Bucuria, firete, e altceva dect plcerea. Spre deosebire de cea din urma, ea poate prelua si tristeile omului. Iar una dintre cele mai importante surse ale acestei bucurii a fost pentru Radu Beligan, cultura. Ars sine scientia, nihil est. Talentul deplin este nelepciunea in act. Ceea ce l-a nsufleit permanent pe RADU BELIGAN a fost gndul ca omul si cultura sunt ncoronarea firii. RADU BELIGAN este un artist in arta de a trai de a trai pe scena. El a tiut sa mbine perfect reflexia vigilenta a talentului (cadou primit de ziua naterii) cu adncimile sufletului. Inspiraia sa artistica nu a venit dect atunci cnd a fost cu totul prezent in el si nu s-a linitit pana ce forma artistica nu a fost turnata si rotunjita in sine.

RADU BELIGAN este un om de teatru, adic un om care are teatrul in snge, oferindu-si astfel, o revelaie a lucrurilor invizibile. In acest caz, afirm ca ACTORIA este o persoana: RADU BELIGAN (actorul Rzvan Vasilescu)

Dac n-ai fi fost dumneavoastr, n-a fi fost eu niciodat. Eu sunt rezultatul iubirii pe care mi-ai dat-o dumneavoastr. Pentru asta nu exist pre i numai vou v datorez totul, a spus el. V mulumesc mult, v iubesc i o s am grij s nu v supr cu nimic, a adugat Radu Beligan, promind totodat c, aa cum a fcut-o pn acum, i va dedica restul vieii publicului su. Voi continua s fac aceasta pentru voi pn la moarte, a ncheiat artistul.