Sunteți pe pagina 1din 9

CURSUL 5

SATISFCŢIA ÎN MUNCĂ –PREMISǍ A REUŞITEI ŞI SUCCESULUI


PROFESIONAL
Satisfacţia muncii este este o emoţie plăcută, pozitivă, rezultată din evaluarea muncii
depuse. Ea este un factor motivaţional foarte important şi este direct implicată în variaţiile
productivităţii muncii. Satisfacţia muncii depinde de caracteristicile individului, de
caracteristicile postului de muncă dar şi de contextului în care se desfăşoară munca.
Sursele satisfacţiei în muncă:
Sursele satisfacţiei în muncǎ se împart în mai multe categorii (Zamfir, 1980):
I. FACILITĂŢI: se referă la condiţiile tehnologice, sociale şi umane în care se
desfăşoară activitatea. Acestea pot fi:
1. Facilităţi economice: posibilitatea de câştig în raport cu alte instituţii;
2. Facilităţi socio-profesionale: posibilitatea promovării în muncă, obţinerii unui
statut profesional superior
3. Facilităţi sociale oferite de întreprindere : maşină, locuinţă de servici, telefon
mobil, cantine, creşe, organizarea
timpului liber, excursii, etc
4. Orarul de lucru
5. Depărtarea locuinţei de instituţie şi mijloacele de transport disponibile aflate
la dispoziţia angajaţilor
II. CONDIŢIILE FIZICE ELEMENTARE ALE MUNCII: se referă la acele
caracteristici ale muncii care afectează fizic, chimic şi fiziologic organismul uman
Periculozitatea muncii: riscul accidentelor sau existenţa noxelor generatoare de
boli profesionale
Caracteristicile fizice ale locului de muncă:se referă la aspectele legate de
luminozitate, temperatură, surse de zgomot, estetică(forme, culoare), etc.

III. CONŢINUTUL MUNCII: se referă la munca în sine, la ceea ce trebuie să facă


fiecare. În cadrul conţinutului muncii deosebim:
1. Calificarea cerută de postul ocupat: cu cât exercitarea profesiunii necesită
o calificare mai superioară cu atât
munca devine mai satisfăcătoare
2. Caracterul rutinier al muncii : muncile de rutiniere, înalt standardizate
sunt mai puţin satisfăcătoare comparativ cu
cele care solicită spirit de inovaţie, care
ridică probleme de soluţionat sau oferă
posibilităţi de creaţie
3. Tipul muncii: munca de execuţie este mai puţin satisfăcătoare comparativ
cu munca de conducere
4. Concordanţa între munca-interesele- aptitudinile angajatului:exisenţa unei
concordanţe între profesie-aptitudini şi interesele angajatului face ca munca
să mai fie satisfăcătoare decât în situaţia existenţei unei neconcordanţe
5. Varietatea sau monotonia muncii : muncile monotone sunt în timp
generatoare de insatisfacţie, în timp ce
muncile variate care stimulează
permanent individul sunt înalt
satisfăcătoare.
IV RELAŢIILE UMANE ÎN MUNCĂ: pot fi sursă de satisfacţie sau insatisfacţie în
muncă. Relevante pentru satisfacţia muncii sunt relaţiile cu colegii şi relaţiile cu şeful
ierarhic direct.
V. CADRUL ORGANIZAŢIONAL AL MUNCII: munca este afectatǎ direct şi de
cadrul general al instituţiei: conducerea instituţiei, relaţiile dintre diferite departamente,
comunicarea pe verticală şi orizontală, circulaţia informaţiilor, aprovizionarea cu materii
prime şi materiale, dotarea cu utilaje moderne, modul cum se iau deciziile.
Modalităţi de creştere a satisfacţiei muncii: acestea se referă la (Zamfir, 1980):
Aspectele fizice: se referă la micşorarea riscului de accidente; scăderea nocivităţii
la locul de muncă; asigurarea condiţiilor de microclimat
normale; îmbunătăţirea calităţilor estetice ale locului de muncă
Aspectele ergonomice ale muncii
Perfecţionarea relaţiilor umane, a condiţiilor sociale ale muncii

Bibliografie selectivă:
1. Bogathy Z.(coord.), Manual de psihologia muncii şi organizaţională, Ed. Polirom,
Iaşi, 2004 (bibliotecă)
2. Chelcea A (coord.) Psihoteste. (vol. I, II) Ed.Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1995/
1997
3. Cole G.A., Managementul personalului, Ed. Codecs, Bucureşti, 2000
4. Constantin T., Evaluarea psihologică a personalului, Iaşi, Ed. Polirom, 2004
5. Johns G., Comportament organizaţional, Ed. Economică, Bucureşti, 1998
6. Omer I., Psihologia muncii, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2003
7. Zamfir C., Un sociolog despre muncă şi satisfacţie, Bucureşti, Ed. Politică, 1980

TEMA 1. Construiţi un chestionar prin care să identificaţi care sunt factorii care determină
satisfacţie/ insatisfacţie la locul dumneavoastră de muncă şi aplicaţi-l în colectivul în care
vă desfăşuraţi activitatea. Comentaţi în scris rezultatele obţinute.
TREMA 2. Ce relaţie există între motivaţie şi satisfacţie în activitatea de muncă ?
Argumentaţi în scris răspunsul dumneavoatră.
TEMA 3. Rezolvaţi următorul test şi comentaţi în scris rezultatele.

AUTOREALIZAREA PRIN PROFESIE


(A. Chelcea, 1995)
Răspundeţi cu adevărat sau fals” la următoarele enunţuri:

1. Munca pe care o fac îmi aduce satisfacţii personale.


2. Postul pe care îl am este cel pe care l-am dorit întotdeauna.
3. Ceea ce fac este o muncă foarte interesantă, care îmi dă posibilitatea utilizării
cunoştinţelor şi deprinderilor formate.
4. În munca mea îmi pot desfăşura activitatea aşa cum cred eu că este mai bine.
5. În profesia mea pot face lucruri noi, niciodată gândite de alţii.
6. Sunt foarte mândru de ceea ce fac în profesia mea.
10. Indiferent de sarcina de muncă, îmi place să rezolv problemele profesionale punând
o parte din personalitatea mea în soluţionarea lor.

Interpretare:
Pentru fiecare dintre enunţurile considerate adevărate de către dumneavoastră
primiţi câte 1 punct. Dacă aţi obţinut 6-7 puncte înseamnă că profesia pe care o aveţi vă
permite să vă realizaţi pe deplin personalitatea. Situaţia este mulţumitoare dacă aţi obţinut
3-5 puncte. Daca aţi obţinut un scor între 0-2 puncte se pare că munca pe careo desfăşuraţi
nu prea vă aduce satisfacţii.
TEMA 4. Aplicaţi unul dintre următoarele teste în colectivul în care vă desfăsuraţi
activitatea şi comentaţi în scris rezultatele obţinute.

MINITEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII (I)


(C.Zamfir, 1980)

Răspundeţi la următoarele întrebări:


1. În general, vă gândiţi sau nu cu plăcere la munca dumneavoastră ?
a. cu foarte multă neplăcere (1 punct)
b. cu destul de multă neplăcere (2 puncte)
c. şi cu plăcere, dar şi cu neplăcere (3 puncte)
d. cu destul de multă plăcere (4 puncte)
e. cu foarte multă plăcere (5 puncte)
2. Sunt situaţii în care munca dumneavoastră vă oferă satisfacţii profunde ?
a. foarte puţine sau deloc (1 punct)
b. destul de puţine (2puncte)
c. nici multe, dar nici puţine (3 puncte)
d. destul de multe (4 puncte)
e. foarte multe (5 puncte)
3. Se întâmplă să aveţi necazuri, neplăceri în muncă ?
a. foarte des (1 punct)
b.destul de des (2 puncte)
c. nici des, nici rar (3 puncte)
d. destul de rar (4 puncte)
e. foarte rar (5 puncte)
4. Se întâmplă uneori ca munca să vă capteze în aşa măsură încât să nu vă daţi seama când
a trecut timpul ?
a. foarte rar sau deloc (1 punct)
b. destul de rar (2 puncte)
c. nici rar, nici des (3 puncte)
d. destul de des (4 puncte)
e. foarte des (5 puncte)
Calculaţi indicele global de satisfacţie a mucii făcând media aritmetică a scorurilor
la răspunsurile pe care le-aţi ales.
Estimaţi semnificaţia indicelui global de satisfacţie a muncii astfel:
• un scor > 4puncte indică faptul că munca dumneavoastră prezintă un grad
ridicat de satisfacţie
• un scor între 3,5-4 puncte indică faptul că munca dumneavoastră este
satisfăcătoare, dar există şi unele surse de insatisfacţie
• un scor între 3-3,5 puncte indică faptul că gradul de satisfacţie pe care vi-l
oferă munca dumneavoastră este destul de scăzut
• un scor < 3 puncte indică faptul că munca dumneavoastră nu vă oferă
satisfacţii

TEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII (II)


(C.Zamfir, 1980)
Marcaţi în dreptul fiecărui item, varianta de răspuns care vi se potriveşte:

În ce măsură sunteţi În foarte În destul Nici mult, În destul de În foarte


satisfăcuţi cu: mică de mică nici puţin mare măsură mare
măsură (1 măsură (2 (3 puncte) (4 puncte) măsură (5
punct) puncte) puncte
A. Facilităţi
1. Transport la (de la )
instituţie
2. Orar de lucru
3. Facilităţi sociale (cantină,
bilete de concediu, maşină
de servici, etc)
4. Posibilităţi de câştig
5. Posibilităţi de promovare
B. Condiţii fizice ale muncii
6. Periculozitatea muncii
7. Caracteristicile estetice
ale locului de muncă
8. Condiţii de microclimat
fizic(temperatură, umiditate,
zgomot, etc)
C. Conţinutul muncii
9. Varietate/ monotonie
10. Complexitatea muncii;
calificarea cerută
11. Solicitarea rezolvării de
probleme noi, interesante
12. Elemente de conducere
conţinute în muncă
13. Concordanţa cu propriile
aptitudini
D. Relaţiile umane în muncă
14. Relaţii cu colegii
15. Relaţii cu şeful
E. Cadrul organizaţional al
muncii
16.Calitatea organizării
instituţiei
17. Receptivitatea faţă de
opiniile angajaţilor
18. Atmosfera stimulativă
pentru muncă

Calculaţi indicatorul concret de satisfacţie a muncii- media aritmetică a evaluărilor


celor 18 aspecte prezentate în tabel. Interpretarea este aceeaşi cu cea de la testul anterior.
Comparaţi indicatorul global de satisfacţie a muncii obţinut la testul de mai sus cu cel
concret.
TEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII (III)
(A. Chelcea, 1997)
Marcaţi în dreptul fiecărei afirmaţii, varianta de răspuns care vi se potriveşte:

ENUNŢURI ACORD ACORD NEDECIS DEZACORD DEZACORD


TOTAL (A) (N) (D) TOTAL (DT)
(AT)
1. Activitatea de la locul de muncă
este unul dintre hobby-urile mele.
2. Activitatea pe care o desfăşor la
locul de muncă este suficient de
interesantă pentru a nu mă plictisi.
3. Se pare că prietenii mei au
posturi mai interesante.
4. Postul pe care îl ocup îl apreciez
ca fiind mai degrabă neplăcut.
5. Timpul petrecut la lucru este mai
plăcut decât cel liber.
6. Sunt adesea plictisit de locul meu
de muncă.
7. Sunt destul de mulţumit de
postul pe care îl ocup.
8. În cea mai mare parte a timpului
trebuie să mă oblig să merg la
serviciu.
9. Deocamdată sunt mulţumit de
postul pe care îl am.
10. Cred că postul pe care îl ocup
nu este mai interesant decât altele
pe care le-aş putea obţine.
11. În mod categoric îmi displace
ceea ce fac.
12. Cred că sunt mai fericit decât
mulţi alţii în ceea ce priveşte locul
de muncă.
13. În cele mai multe zile mă duc
cu entuziasm la serviciu.
14. Orice zi de lucru pare că nu se
va mai termina niciodată.
15. Îmi place ceea ce fac mai mult
decât unui angajat obişnuit.
16. Serviciul meu este destul de
neinteresant.
17. Am mari satisfacţii în
activitatea desfăşurată.
18. Regret că am acceptat acest
post.
Interpretarea răspunsurilor:
Pentru enunţurile 1, 2, 5, 7, 9, 12, 13, 15 şi 17 acordaţi puncte după cum urmează:
AT=5; A=4; N=3; D=2; DT=1; pentru celelalte respectiv 3, 4, 6, 8, 10, 11, 14, 16, 18, în
mod invers: AT=1; A=2; N=3; D=4; DT=5. Totalizaţi punctele obţinute. Cu cât punctajul
este mai mare cu atât gradul de satisfacţie este mai mare. Un punctaj mai mic de 36 indică
un grad crescut de insatisfacţie cu repercusiuni asupra productivităţii şi randamentului în
procesul de muncă.

Chestionar “Satisfacţie în muncă” (IV)


(T. Constantin, 2004)
Vă rugăm să citiţi cu atenţie frazele de mai jos. Vă rugăm bifaţi varianta de răspuns care
reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră referitoare la fiecare afirmaţie.

Niciodată Foarte Uneori Deseori Foarte Înto


adevărat rar adevărat adevărat des ade
1 3 4
adevărat adevărat
2 5
1. Îmi place ceea ce fac la muncă.
2. Comunicarea este bună în interiorul orga-
nizaţiei/întreprinderii.
3. Cred că sunt corect plătit pentru munca pe
care o desfăşor.
4. Măririle de salariu sunt puţine şi rare.
5. La locul meu de muncă există şanse foarte
mici de promovare.
6. Cei care-şi fac treaba cum trebuie au şanse
mari de promovare.
7. Superiorul meu este foarte competent
în munca pe care o desfăşoară.
8. Îmi plac oamenii cu care muncesc.
9. Majoritatea regulilor şi procedurilor de aici
îţi îngreunează munca.
10. În anumite momente simt că munca mea
este fără scop.
11. Beneficiile pe care le primim sunt la fel de
bune ca şi la alte firme.
12. Nu sunt mulţumit de salariul pe care-l pri-
mesc.
13. Nu cred că munca desfăşurată de mine este
apreciată.
14. Oamenii ar vrea să avanseze cum se
întâmplă şi în alte locuri.
15. Şeful meu nu este corect cu mine.
16. Simt că lucrez mai mult şi mai greu din ca-
uza incompetenţei colegilor.
17. Scopurile acestei organizaţii/întreprinderi
nu îmi sunt clare.
18. Am un volum prea mare de muncă.
19. Pachetul de beneficii pe care-l avem este
echitabil.
20. Sunt foarte satisfăcut de şansele de mărire a
salariului.
21. Adesea simt că nu ştiu nimic despre organi-
zaţia/firma aceasta.
22. Sunt foarte mândru de ceea ce fac.
23. Angajaţii sunt răsplătiţi în mică
măsură pentru ceea ce fac.
24. Nu cred că eforturile mele sunt
răsplătite aşa cum ar trebui.
25. Superiorii nu îşi înţeleg subordonaţii.
26. Mă înţeleg foarte bine cu colegii.
27. Munca mea este mulţumitoare.
28. Repartizarea sarcinilor de muncă nu
este bine stabilită.
29. Anumite beneficii nu le primim la momentul anunţat.
30. Sunt satisfăcut de posibilităţile actuale de promovare.
31. Îmi place şeful meu.
32. Există prea multă ceartă şi multe conflicte la locul de muncă.

Chestionarul cuprinde 32 de itemi care pun în evidenţă patru factori : I


„Remunerare şi promovare”, II „Conducere şi relaţii interpersonale”, III „Organizare
şi comunicare”, IV „Satisfacţie generală”.
Factorii chestionarului au următoarele interpretări:
I. Remunerare şi promovare: insatisfacţia angajatului (scoruri mici) sau satisfacţia
acestuia (scoruri mari) cu privire la recompensa pentru munca pe care o prestează
(salarizare, alte recompense financiare, recunoaştere sau posibilităţi de promovare).
II. Conducere şi relaţii interpersonale: insatisfacţia angajatului (scoruri mici) sau
satisfacţia acestuia (scoruri mari) cu privire la climatul social şi relaţiile cu colegii sau
cu şeful, cât şi sub cel al atmosferei destinse, nonconflictuale.
III. Organizare şi comunicare: insatisfacţia angajatului (scoruri mici) sau satisfacţia
acestuia (scoruri mari) cu privire la modul în care munca este organizată şi realizată :
definirea sarcinilor, efort depus, comunicare, feedback etc.
IV. Satisfacţie generală: măsura în care angajatul este mulţumit/satisfăcut de munca pe
care o realizează, atât sub aspectul modului ei de organizare, cât şi sub cel al
recompenselor pe care le primeşte pentru activitatea prestată (recompense materiale sau
morale) şi al climatului interpersonal în care îşi desfăşoară munca.
Fiecare item are 6 variante de răspuns aşezate în ordine crescătoare, mai întâi
valorile negative, urmate de valorile pozitive, de la „niciodată adevărat” la „întotdeauna
adevărat”. Fiecare dintre acestea au un anumit punctaj, astfel „niciodată adevărat” deţine 1
punct, iar „întotdeauna adevărat” 6 puncte. O parte dintre itemi se scorează invers, adică
„întotdeauna adevărat” însumează 1 punct, iar „niciodată adevărat” 6 puncte. Aceştia sunt:
4, 5, 9, 10, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 21, 23, 24, 25, 28, 29, 32. Subiectul trebuie să aleagă o
singură variantă de răspuns pentru fiecare item în parte care este cea mai apropiată de
convingerile sale. Subiectul este informat înainte în privinţa faptului că nu există răspunsuri
bune sau mai puţin bune.
Pentru fiecare factor în parte se face suma valorilor obţinute la itemii care îi
corespund şi se împarte la numărul de itemi.
Fiecăruia dintre cei 4 factori analizaţi îi corespund anumiţi itemi, cum se observă
mai jos:
I. Remunerare şi promovare: 3, 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 19, 20, 23, 24, 29, 30.
II. Conducere şi relaţii interpersonale:8, 10, 16, 21, 24, 26, 31, 32.
III. Organizare şi comunicare: 1, 2, 9, 10, 17, 18, 21, 22, 27, 28.
IV. Satisfacţie generală: se face suma valorilor obţinute la toţi cei 32 de itemi şi se
împarte la numărul lor.
Valorile care ne arată intensitatea cu care se manifestă factorii analizaţi sunt
reprezentate în etalonul de mai jos.

Etalon general:

Intensitatea cu care se manifestă factorul


Foarte
Foarte slab Slab Mediu Intens
Factorul intens
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Remunerare şi
0 2,9 3,1 3,4 3,5 3,6 3,8 3,9 4,2 4,6 6
promovare
Conducere şi
relaţii 0 1,8 2,2 2,4 2,7 3,0 3,2 3,4 3,8 4,4 6
interpersonale
Organizare şi
0 3,1 3,5 3,7 3,8 4,1 4,3 4,6 5,0 5,2 6
comunicare
Satisfacţie
0 3,1 3,5 3,8 3,9 4,2 4,4 4,6 4,9 5,2 6
generală