Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hârşova
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
LUCRARE DE LICENŢǍ
STUDIUL SATISFACŢIEI ÎN MUNCǍ LA
S.C. COMARIS C.M. S.R.L.
HÂRŞOVA
Conducător ştiinţific:
Conf. univ. dr. ŢIGU GABRIELA
Absolvent:
TUDORACHE (COJANU) SANDA-CORINA
1
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
BUCUREŞTI
2006
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul SATISFACŢIA MUNCII 1
1
1.1. Conceptul de satisfacţie a muncii 1
1.1.1. Factorii determinanţi ai satisfacţiei în muncă 3
1.1.2. Implicarea în muncă 5
1.2. Sursele satisfacţiei în muncă 6
1.2.1. Contribuţii chie la satisfacţia în muncă 8
1.2.2. Relaţia-satisfacţie şi insatisfacţie 9
1.2.3. Căi de creştere a satisfacţiei în muncă 11
1.2.4. Raportul satisfacţie-productivitate 14
1.3. Consecinţele satisfacţiei şi insatisfacţiei în muncă 16
Capitolul PREZENTAREA S.C. COMARIS C.M. S.R.L.
2 HÂRŞOVA 17
2.1. Obiectul de activitate 18
2.2. Structura organizatorică 19
2.3. Clienţii S.C. Comaris C.M. S.R.L. 22
2.4. Resursele umane ale S.C. Comaris C.M. S.R.L. 23
2.5. Rezultate economico-financiare 25
Capitolul ANALIZA SATISFACŢIEI MUNCII PERSONALULUI LA
3 S.C. COMARIS C.M. S.R.L. HÂRŞOVA 29
3.1. Chestionarul 29
3.2. Grupurile supuse analizei 30
3.3. Instrumente de analiză 33
3.4. Analiza informaţiilor obţinute 33
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
2
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Încă de la apariţia sa, omul a fost pus în situaţia de a încerca să-şi satisfacă
trebuinţele în limita disponibilităţilor oferite, la începuturi, de natură, iar mai târziu, pe scara
dezvoltării sale istorice de mediul economic social căreia îi aparţine.
Nevoile şi resursele au o puternică determinare temporală care acţionează în sensuri
diferite asupra acestora. Astfel, în timp ce resursele sunt relativ limitate, nevoile se dezvoltă rapid
şi permanent. Aceasta face ca, în orice moment, între tipurile şi volumele nevoilor şi tipurile şi
volumele resurselor disponibile satisfacerii lor să existe o inegalitate, în sensul că întotdeauna
resursele necesare sunt mai mari decât cele disponibile.
Dezechilibrul dintre necesarul de resurse pentru satisfacerea nevoilor într-o
societate, şi disponibilul de resurse al unei societăţi constituie, de fapt, motorul (sâmburele) care
pune în mişcare activitatea economică.
Atâta timp cât între nevoile unui individ şi posibilităţile sale de satisfacere a
acestora va exista o inegalitate, acesta va acţiona astfel încât să-şi completeze resursele. Dar, ca
individ social, el va acţiona într-un anumit cadru, va suporta nişte restricţii, va fi complicat şi va
genera relaţii. Se conturează astfel un proces complex, ce reprezintă în fapt activitatea
economică. Activitatea economică este specific umană. Generic actorul şi promotorul acesteia
este omul. Este unanim acceptată ideea conform căreia dintre toate resursele necesare unei
întreprinderi - financiare, materiale, umane, informaţionale - cele mai importante sunt resursele
umane.
Astfel se explică atenţia deosebită acordată resursei umane, atât în planul teoretic al
ştiinţei manageriale, cât şi practic, la nivelul fiecărei organizaţii.
O firmă rămâne competitivă numai dacă există un management performant în
utilizarea resurselor. Deci este necesar ca managerii să înţeleagă cât mai bine manifestările
comportamentului uman. Unele teorii afirmă că omul ar putea fi determinat să muncească mai
eficient dacă i s-ar satisface anumite necesităţi psiholigice şi sociale.
Atenţia managerului trebuie îndreptată către om, către caracteristicile sale sociale şi
de comunicare, astfel încât să se ajungă la armonizarea intereselor sale cu cele ale organizaţiei
din care face parte.
3
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
4
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Studiul pe care l-am realizat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova este interesant
deoarece analizează comportamentul salariaţilor prin prisma colecţiei de atitudini pe care aceştia
le au faţă de munca lor.
Satisfacţia profesională este atitudinea noastră faţă de muncă; şi cum munca are
numeroase aspecte, şi satisfacţia se manifestă diferit.
5
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Unul din cele mai importante criterii de evaluare a unei întreprinderi, îl constituie
performanţa pe care o atinge aceasta din punct de vedere economic şi în plan social. Performanţa
socialǎ se exprimǎ în general prin efectele pe care le produc rezultatele activitaţii economice,
prin gradul de satisfacere a nevoilor, dorinţelor si preferinţelor oamenilor în viaţa de zi cu zi, dar
şi privind aspiraţiile de viitor.¹
Activitatea unei organizaţii oferǎ membrilor acesteia o mulţime de efecte sub aspect
psihologic şi comportamental. Dintre acestea evidenţiem pe cele mai importante, şi anume,
satisfacţia si insatisfacţia la locul de muncǎ.
Satisfacţia muncii reprezintă o importantă componentǎ a resurselor umane ale
organizaţiilor economice, şi nu numai a lor, fiind unul dintre factorii fundamentali de care
depinde eficienţa generalǎ a muncii.
din punct de vedere umanitar, acest timp ar trebui sa fie plǎcut, agreabil, mulţumitor.
6
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Al doilea motiv pentru care satisfacţia postului este atât de importantǎ îl constituie
legatura ei cu sǎnǎtatea mentalǎ. Un salariat „echilibrat” are mai multe şanse sǎ fie satisfăcut de
munca sa. Insatisfacţia provocatǎ de locul de muncǎ poate avea efecte negative în timp. Oamenii
satisfǎcuţi la locul lor de muncǎ au venituri mai mari şi mai multǎ educaţie, pe când insatisfacţia
cu privire la muncǎ acţioneazǎ ca un factor de stres.
Din perspectivǎ psihosociologicǎ, satisfacţia în muncǎ apare ca rezultat al diferenţei
dintre ceea ce indivizii obţin ca recompensǎ a muncii şi ceea ce estimeazǎ ei cǎ ar trebui sǎ
obţinǎ.4 Satisfacţia în muncǎ a fost experimentatǎ astfel:
Sm = (Or – Eo)/Or unde: Or = ceea ce indivizii obţin real în muncǎ (retribuţie etc.)
Eo = ceea ce indivizii estimeazǎ ca ar trebui sǎ obţinǎ.
Dacǎ: Or = Eo, rezultǎ o stare de satisfacţie deplinǎ;
O r < Eo, se instaleazǎ o stare de insatisfacţie, care este cu
atat mai pregnantǎ cu cât diferenţa este mai mare;
Or > Eo, rezultǎ un sentiment de disconfort, culpabilitate.5
Cu cât contribuţia oamenilor în muncǎ este mai mare cu atât compensaţia aşteptatǎ va fi
mai ridicatǎ. În aprecierea echitabilitaţii sau inechitabilitaţii recompensei pentru muncǎ, oamenii
îşi iau ca sistem de referinţǎ alţi oameni sau alte grupuri umane.
Satisfacţia se obţine atunci când salariatul are impresia unui echilibru între ceea ce el
aduce întreprinderii (diplomǎ, competenţǎ, experienţǎ) şi ceea ce îi oferǎ întreprinderea
(varietatea postului, nivelul de complexitate). Atunci când între cele douǎ recompense existǎ
egalitate, rezultǎ o stare de deplinǎ satisfacţie. Când ceea ce obţine angajatul este sub nivelul
aşteptat, apare starea de insatisfacţie, ce este cu atât mai puternicǎ cu cât diferenţa este mai mare.
Satisfacţia în muncǎ face referire la o colecţie de atitudini pe care le au salariaţii faţǎ de
munca lor. Se deosebesc douǎ faţete ale satisfacţiei si anume:
1. satisfactţia de faţetǎ, ce reprezintǎ tendinţa unui angajat de a fi mai mult sau mai
puţin satisfacut de diferitele fateţe ale muncii sale.
4
Emilian R., coordonator, Managementul resurselor umane, Ed. A.S.E., Bucureşti 2003, pag.91
5
*** Revista de Psihologie Organizţtionala,Volumul II, nr.4, 2002
7
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
6
Deaconu A., Raşca L., Curteanu D., Niţǎ A., Popa I., Podgoreanu S., Chivu I., Comportament organizaţional şi
gestiunea resurselor umane, Ed. A.S.E., Bucureşti, 2002, pag. 265
7
Johns G., Comportament organizaţional, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 1998, pag. 131
8
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
► Corectitudinea proceduralǎ ce apare atunci când indivizii vǎd procesul folosit pentru
determinarea rezultatelor ca fiind rezonabil. Aceasta este relevantǎ îndeosebi pentru rezultate ca
evaluarea performanţei, creşteri de salariu, promovǎri concedieri şi repartizarea sarcinilor.
► Caracterul – anumiţi oameni sunt predispuşi în virtutea personalitǎţii lor sǎ fie mai mult sau
mai puţin satisfacuţi în ciuda schimbǎrilor în ceea ce priveşte discrepanţa şi corectitudinea.
În concluzie acest set de atitudini pe care le are salariatul faţǎ de munca sa provine din
credinţele şi valorile personale. Figura 1.1. rezumǎ ceea ce are cercetarea de spus despre
determinanţii satisfacţiei în muncǎ.
CORECTITUDINE
REZULTATELE
VALORI DORITE ALE
MUNCII
SATISFACŢIA
DISCREPANŢA
MUNCII
REZULTATELE
PERCEPUTE CA
CREDINŢE TEMPERAMENT
PRIMITE ALE
MUNCII
Sursa: Johns G., Comportament organizaţional, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 1998, pag. 134
9
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
doilea interesul pentru aspectele intrinseci ale muncii, iar al treilea posibilitatea de promovare,
salariile fiind pe locul 7. Douazeci de ani mai târziu au intervenit anumite schimbǎri în aceastǎ
ordine, pe primul loc trecând caracterul interesant al muncii, apoi echipamentul, informarea şi
autoritatea, salariul fiind pe locul 5. Angajaţii continuau sǎ punǎ accent pe interesul faţǎ de
muncǎ. Securitatea muncii conta foarte mult în cazul muncitorilor din industrie.8
• Nivelul de pregǎtire. Acest factor conduce cel mai adesea la scǎderea implicǎrii.
Cu cât indivizii vor avea un nivel de pregǎtire mai înalt, cu atât vor fi mai puţin
implicaţi deoarece:
- o persoanǎ cu pregǎtire superioarǎ are valoare şi, implicit, oportunitǎţi mai mari
de a gǎsi un alt loc de muncǎ într-o altǎ organizaţie, conducând la aşteptǎri tot mai
dificil de satisfǎcut de către o întreprindere;
8
Popescu L, Op. cit., pag. 182
9
Drucker P., Inovaţia şi sistemul antreprenorial, Ed. Enciclopedicǎ, Bucureşti, 1993, pag. 11
10
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
• Sexul. Cercetǎrile din domeniu afirmǎ cǎ femeile sunt mai implicate decât
bǎrbaţii. Explicaţia ar fi faptul cǎ femeile se confruntǎ cu bariere tot mai
numeroase şi mai dificile în cariera lor. Aceasta le face sǎ se implice tot mai mult
în viaţa organizaţiei renunţând la alte activitǎţi.
10
Deaconu A., Op.cit., pag. 266
11
Zamfir C., Un sociolog despre: Muncǎ şi satisfacţie, Ed. Politicǎ, Bucureşti, 1980, pag. 33 - 38
11
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
relaţiile cu colegii din colectivul de muncǎ. Astfel colectivul are douǎ funcţii
importante; faptul cǎ reprezintǎ cadrul social şi uman al vieţii profesionale fiind
dispozitivul unde se desfǎşoarǎ activitatea profesionalǎ.
relaţiile cu şeful ierarhic direct. Buna atmosferǎ din colectiv, starea de spirit a
fiecǎruia depind într-o mǎsurǎ de stilul de conducere al şefului direct, de relaţiile pe
care acesta le stabileşte cu colectivul.
12
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Dacǎ primele trei surse ale satisfacţiei au pregnante efecte individuale, ultimele douǎ au o
extensie mai mare, cuprinzând întreaga colectivitate. Unele cercetǎri au scos în evidenţǎ faptul cǎ
satisfacţia psihosocialǎ şi stimulii capabili de a o evoca se plaseazǎ pe primele locuri.
2. Salariul mare. Nu este deloc surprinzǎtor faptul cǎ salariul şi satisfacţia sunt corelate
pozitiv. Diferenţele individuale în ceea ce priveşte preferinţele legate de platǎ sunt
evidente în special în cazul reacţiilor la muncǎ peste programul normal de lucru. În
majoritatea companiilor vor fi angajaţi care sunt nerǎbdǎtori sǎ câştige nişte bani în plus,
dar şi angajaţi care evitǎ munca peste program.
13
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
procedurile de control;
relaţiile interumane;
statutul individual pe care îl conferǎ o anumitǎ poziţie în companie;
venitul salariatului (salariul şi alte avantaje materiale);
siguranţa postului;
12
Johns G., Op. cit, pag.134
13
Ciocodan A., Motivaţia … vina lor sau …, Cariere, nr. 24, 12 martie 2004, pag. 14
14
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Cu toate acestea, absenţa acestor motive de insatisfacţie nu este suficientǎ pentru a cauza
satisfacţie profesionalǎ, mai ales cǎ factorii de satisfacţie sunt cu totul deosebiţi de cei ce
provoacǎ reacţii negative în cadrul organizaţiei:
realizarea profesionalǎ (dimensiune psihologic interioarǎ);
recunoaşterea realizǎrii profesionale (dimensiune socialǎ);
nivelul de rǎspundere conferit de natura postului;
posibilitǎţile de promovare (managementul carierei);
munca interesantǎ.
Conform teoriei lui Herzberg, factorii sursǎ de satisfacţie sunt factori intrinseci iar factorii
sursǎ de insatisfacţie sunt factori extrinseci. Rezultatele extrinseci presupun existenţa unui
intermediar, iar cele intrinseci rezultǎ direct din performanţa în muncǎ. Dacǎ factorii extrinseci
nu ating şi nu se menţin la nivel standard (nivel corespunzǎtor al salariaţilor, condiţii optime de
muncǎ) atunci ei vor crea insatisfacţie în muncǎ ceea ce va duce la absenteism, slab randament,
reducerea productivitǎţii şi în consecinţǎ o performanţǎ negativǎ în muncǎ. Salariul, ca şi lauda
sunt factori extrinseci. Un manager bun nu trebuie sǎ se bazeze în motivarea personalului doar pe
rezultatele intrinseci: relizǎrile oamenilor meritǎ laude.
La vârful ierarhiei majoritatea cadrelor îşi construiesc satisfacţiile în jurul factorilor
intrinseci în timp ce partea inferioarǎ a ierarhiei se bazeazǎ pe factori extrinseci.
Într-un studiu efectuat de G.H.Gallup în anul 1978, acesta i-a rugat pe subiecţii
investigaţi sǎ precizeze motivele care îi determinǎ sǎ fie fatisfǎcuţi sau nesatisfǎcuţi la locul lor
de muncǎ. Dintre ei s-au declarat satisfǎcuţi, majoritatea (39%) au declarat „îmi place munca
mea”. S-au declarat nesatisfǎcuţi au rǎspuns „salarii mici” (34%), muncǎ plictisitoare (20%).14
II III
Pasiv
14
Popescu L., Resurse umane, comportament şi management – conduitǎ, motivaţie, protocol, Ed. Cimer*Es,
Bucureşti, 2000, pag. 25
15
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
• angajaţii incluşi în categoria celor din cadranul al IV-lea respectiv cei activi-
nesatisfǎcuţi reprezintǎ o micǎ parte din forţa de muncǎ generalǎ. Nu se abţin sǎ se
declare „nemulţumiţi”. Îşi pezintǎ plângerile, organizeazǎ mişcǎri sindicale de
revendicare şi chiar se angajeazǎ în acţiuni de sabotaj. Motivul insatisfacţiei lor acute
nu se datoreazǎ numai locurilor de muncǎ nestimulatoare, ci inechitǎţilor salariale,
beneficiilor sau politicilor firmei.
16
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
17
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
sporirea atribuţiilor. Presupune îmbinarea într-un singur post a mai multor sarcini.
Metoda conduce sigur la creşterea implicǎrii oamenilor în ceea ce fac, sporindu-le astfel
nivelul satisfacţiei. La scarǎ micǎ sporirea atribuţiilor nu determinǎ rezultate semnificative.
Atunci când este fǎcutǎ la scarǎ mare, adicǎ i se atribuie cuiva întreaga responsabilitate pentru
realizarea unui produs sau serviciu, nivelul satisfacţiei creşte deoarece creşte nivelul autonomiei;
18
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
19
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
17
Zaharia M., Palko Gh., Competiţia şi managementul companiei, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001, pag. 240
20
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
1. retragerea din sistemul din care face parte (poate pǎrǎsi organizaţia în favoarea
alteia, poate schimba un department cu altul sau chiar se poate retrage definitiv din
acel sistem de activitate în vederea cǎutǎrii satisfacţiei în alt sistem de activitate);
Satisfacţia în muncǎ depinde atât de caracteristicile individului cât şi de cele ale postului.
Genereazǎ efecte atât în cadrul postului cât şi în afara muncii. În plan economic şi social,
satisfacţia muncii, are efecte multiple asupra absenteismului, fluctuaţiei personalului, climatului
social din organizaţie şi productivitǎţii. Astfel, cu cât satisfacţia este mai ridicatǎ, cu atât
încrederea în organizaţie sporeşte iar manifestǎrile negative de genul absenteismului sau
fluctuaţiei personalului sunt mai reduse.
21
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Sursa: Mathis R., Nica P., Rusu C., Managementul resurselor umane, Ed. Economicǎ,
Bucureşti, 2000, pag.53
S.C. COMARIS C.M. S.R.L. este o societate cu rǎspundere limitatǎ, fiind înregistratǎ în
Registrul Comerţului cu numǎrul J13/1120/1995, cod unic de înregistrare 7252374, atribut fiscal
R, este întemeiatǎ şi funcţioneazǎ în concordanţǎ cu prevederile Legii nr.31/1990 cu privire la
societăţile comerciale, republicatǎ, şi ale Actului Constitutiv adoptat de acţionari la 12.04.1995
(vezi anexa nr.1.).
Scurt istoric:
• 1995 – înfiinţare firmǎ;
22
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Misiunea societǎţii
S.C. Comaris C.M. S.R.L. se va angaja în furnizarea de produse de calitate care sǎ
raspundǎ cerinţelor consumatorilor şi clienţilor din raza cartierului unde aceasta îşi desfăşoarǎ
activitatea în aşa fel în cât sǎ producǎ valoare pentru acţionari şi sǎ devinǎ lider al firmelor cu
acelaşi obiect de activitate din Hârşova.
Potrivit statutului, S.C. Comaris C.M. S.R.L. îşi desfǎşoarǎ activitatea în domeniul
comerţului cu amǎnuntul (11ani), ulterior (2005) şi de prelucrare de tâmplǎrie din profile PVC şi
aluminiu; este o societate cu rǎspundere limitatǎ, ce a fost înfiinţatǎ pe data de 12.04.1995 fiind
înregistratǎ în registrul comerţului la numărul J13/1120/1995 cu sediul în oraşul Hârşova,
str.Vadului nr. 11, bl.V11A, Ap.1, judeţul Constanţa (vezi anexa nr.1.).
23
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Societatea este înfiinţatǎ şi condusǎ de doi asociaţi având la înfiinţare un capital social
subscris vǎrsat de 200 de mii lei. Capitalul este împǎrţit în 40 de pǎrţi sociale a 5 mii de lei
fiecare, fiind repartizate celor doi asociaţi care deţin în proporţie de câte 50% fiecare, acţiunile
firmei ; câte 20 de pǎrţi sociale (vezi anexa nr. 2. ).
În urma Hotărârii de Guvern nr. 403/19.05.2003. privid mǎrirea capitalului social, sa
convocat adunarea generalǎ a asociaţilor hotǎrându-se mǎrirea capitalului social conform legii;
acesta fiind mǎrit de la 200 mii lei la 2 milioane lei, participarea celor doi asociaţi fiind în
proporţie de 50% din partea fiecǎruia .
La înfiinţare S.C. Comaris C.M. S.R.L. are ca obiect de activitate principal comerţul cu
amǎnuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantǎ de produse alimentare, bǎuturi şi
tutun (CAEN 5211).
Începând din 17.02.2005 societatea îşi dezvoltǎ activitatea alǎturând obiectului de
activitate al firmei şi urmǎtoarele activitǎţi încadrate în clasa CAEN la:
2523 Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
2812 Fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplǎrie din metal;
4542 Lucrǎri de tâmplarie şi dulgherie;
5153 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii;
Aceste activitǎţi desfǎşurânduse în cadrul sediului secundar din Hârşova, Str.Aleia
Sportului, nr.12, Jud. Constanţa; odatǎ cu aceasta se observǎ o creştere semnificativǎ în cifra de
afaceri a firmei ce are venituri şi din prestǎri servicii.
Fig. 2.1. Veniturile obţinute din vânzare de mărfuri/servicii în anii 2004 – 2005
venit vanzare
m arfuri 2004
venit vanzare
m arfa 2005
venit din prestari
servicii 2005
24
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Administrarea societǎţii se face de cǎtre cei doi asociaţi, împreunǎ sau separat, asigurând
atât conducerea societǎţii cât şi reprezentarea ei în relaţiile cu terţii.18
Dupǎ cum se observǎ în organigrama firmei (vezi anexa nr.3) aceasta cuprinde funcţiile
principale necesare desfǎşurǎrii activitǎţii de comerţ şi de producţie în cadrul societǎţii.
Organigramele reflectă, într-o formă bidimensinală, modul în care poziţiile individuale
(posturile) sunt specializate şi coordonate. Dimensiunea orizontală reflectă “cine ce face”, adică
natura şi gradul specializării. Dimensiunea verticală reflectă felul în care poziţiile specializate
sunt coordonate prin intermediul relaţiilor de autoritate. Organigramele sunt o reprezentare a
esenţei unei structuri organizatorice, adică a posturilor specializate şi a coordonării acestora.19
Drepturile societǎţii
Conducerea societǎţii stabileşte obiectivele de eficienţǎ, profitabilitate şi performanţǎ ale
societǎţii. În acest scop, conducerea societǎţii are urmatoarele drepturi:
◊ stabileşte structura organizatoricǎ a societǎţii, în conformitate cu hotǎrârile
Consiliului de administraţie;
◊ stabileşte drepturile şi obligaţiile salariaţilor, în conformitate cu legea;
◊ stabileşte autoritǎţile, rǎspunderile şi responsabilitǎţile personalului în atingerea
obiectivelor;
◊ prevede activitǎţile ce vor fi desfǎşurate în societate şi stabileşte locurile de
muncǎ şi fişele de post pentru aceste activitǎţi;
◊ este exclusiv rǎspunzǎtoare pentru mǎsurarea performanţelor şi controlul
obiectivelor stabilite;
◊ dǎ instrucţiuni obligatorii salariaţilor şi are în mod exclusiv prerogativa
disciplinarǎ.
Obligaţiile societǎţii
Conducerea societǎţii se obligǎ sǎ respecte toate drepturile salariaţilor în conformitate cu
legea şi contractele individuale de muncǎ. Astfel, conducerea societǎţii are urmatoarele obligaţii:
18
**** Statutul S.C. Comaris C. M. S.R.L., art.9, pag.4
19
Gabriela Stănciulescu, Managementul operaţiunilor de turism, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.30
25
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
26
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
20
**** Contract de prestări servicii, nr.54, 25.08.2003
27
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
S.C. Comaris C.M. S.R.L. are la data de 31.12.2005. un numar de 9 salariaţi. Încadrarea
în muncǎ se face în funcţie de condiţiile de studii şi pregatire profesionalǎ cerute de post.
Recrutarea , selecţia şi angajarea în cadrul firmei se face în funcţie de nevoile acesteia în urma
unui interviu, concurs sau evaluare.
În domeniul relaţiilor de muncǎ, Regulamentul Intern reglementeazǎ problemele
prevǎzute de codul muncii ca fomând conţinutul minim al regulamentului intern al unei societǎţi.
Drepturile salariaţilor:
dreptul la salariu pentru munca depusǎ;
dreptul accesului la formare profesionalǎ;
28
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
29
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
5. Lucrul în echipǎ
„Lucrǎm împreunǎ: când unul dintre noi reuşeşte, reuşim cu toţii, iar când unul
dintre noi dǎ greş, eşecul aparţine tuturor”.
Indicatori comportamentali:
Sprijinirea eforturilor echipei pentru atingerea obiectivelor comune;
Participǎ activ la activitǎţile echipei;
Comunicǎ cu plǎcere, împǎrtǎşeşte informaţii şi experienţe, interacţioneazǎ cu
ceilalţi.
30
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Situaţia financiarǎ a S.C. Comaris C.M. S.R.L. este destul de bunǎ. În tabelul 1.2. este
prezentatǎ evoluţia veniturilor şi cheltuielilor precum şi rezultatele societăţii pentru anii 2004 şi
2005. În tabelul 1.3. este prezentat într-o formă sintetică contul de Profit şi Pierdere.
Dupǎ cum se obesrvǎ în tabelul 1.2. profitul înregistrat de societate în anul 2004 a fost de
4.259 RON iar în anul 2005 de 5.494 RON. Profitul în anul 2005 fiind influenţat de faptul cǎ în
anul 2005 societatea a fost inclusǎ în cadrul microintreprinderilor plǎtitoare de impzit pe profit
faţǎ de 2004 când aceasta era plǎtitoare de impozit pe venit.
31
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Fig. 2.2. Evoluţia cheltuielilor din exploatare şi cu personalul în anii 2004 - 2005
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
cheltuieli de cheltuieli cu cheluieli de exploatere cheltuieli cu
exploatare 2004 personalul 2004 2005 personalul 2005
32
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Din aceastǎ analizǎ rezultǎ cǎ din punct de vedere financiar societatea în anul 2004 nu a
avut o situaţie foarte bunǎ (datoritǎ cheltuielilor mari cu amortizarea). În anul 2005 profitul a fost
diminuat datoritǎ cheltuielilor necesare dotǎrii cu scule şi maşini necesare începerii celei de a
33
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
doua activităţi ale firmei şi cu speranţa că anul 2006 va aduce întreprinderii venituri mai mari
decât în anul precedent deoarece, firma în prezent se află în relaţii de încheiere a unor contracte
de colaborare cu o firmă de construcţii ce are nevoie de un colaborator serios pentru executarea
lucrărilor de tâmplărie în paralel cu lucrǎrile efectuate de aceştia.
Un om poate avea sute de atitudini, dar mai importante sunt cele privind legǎtura lui cu
locul de muncǎ. Ca orice altǎ atitudine, satisfacţia postului include un ansamblu de pǎreri,
sentimente şi tendinţe comportamentale. Se pare cǎ scala satisfacţiei locului de muncǎ reflectǎ
mai mult componentele cognitive ale atitudinii faţǎ de muncǎ în comparaţie cu componentele
afective şi emoţionale.
34
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Scopul studiului este acela de a se stabili dacă angajaţii S.C. Comaris C.M. S.R.L.
Hârşova sunt satisfăcuţi la locul de muncă şi în ce măsură se manifestă această satisfacţie sau
insatisfacţie. Principalul instrument de măsurare a satisfacţiei în muncă îl reprezintă chestionarul
(vezi anexa nr.4). Acesta cuprinde un set de 28 de întrebări fiecare întrebare având o scală de
apreciere cu 7 valori, notate de la 1 la 7, angajatului cerându-i-se să indice cu care dintre ele este
de acord.
Întrebările utilizate în chestionar sunt întrebări deschise, pentru formularea cărora s-a
folosit un limbaj simplu, evitându-se ambiguitatea.
S-a asigurat anonimatul chestionarului, dar s-au solicitat subiecţilor unele date referitoare
la sex, vârstă, studii şi vechimea în muncă.
Consemnarea răspunsurilor s-a realizat prin autoînregistrare, fiecare subiect chestionat
marcând răspunsul prin bifarea unei cifre de la 1 la 7 pe scala de valori.
Întrebările au fost prezentate tuturor subiecţilor investigaţi, în aceiaşi ordine şi cu aceiaşi
formulare.
Obiectivele studiului au fost măsurarea unor indicatori ai satisfacţiei muncii respectiv
acea satisfacţie sau insatisfacţie produsă de:
1. Cadrul organizaţional al muncii.
2. Grupul de muncă.
3. Relaţia cu şeful ierarhic direct.
4. Condiţiile fizice de muncă.
5. Posibilităţi de promovare.
6. Retribuţia.
7. Profesiunea practicată.
8. Facilităţile existente.
Au fost dezvoltate următoarele ipoteze:
1. O întreprindere bine organizată fără tensiuni şi neînţelegeri, cu o conducere
flexibilă concură la instalarea satisfacţiei profesionale a angajaţilor săi.
2. Colectivul din care facem parte contribuie într-o măsură foarte mare la
instalarea şi creşterea satisfacţiei muncii.
35
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Grupul supus analizei este alcătuit din totalitatea angajaţilor S.C. Comaris C.M. S.R.L..
Au fost intervievaţi şi administratorii firmei urmărindu-se în mod special răspunsul lor la unele
dintre variabile legate de conducerea firmei fiind incluşi în cadrul sectorului comercial.
sector
productie sector
44% comercial
56%
Între cele două grupuri există relaţii de colaborare, având aceiaşi şefi.
36
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Sectorul de producţie este condus de către un maistru şef de secţie, persoană de sex
masculin cu studii medii, vârsta de 27 ani, experienţă în domeniu, ce are în subordine 3
muncitori de sex masculin, unul cu experienţă în domeniu ceilalţi doi fară vechime în acest
domeniu dar care sau adaptat şi au învăţat la locul de muncă.
Sectorul comercial este condus de un şef de magazin, persoană de sex feminin, vârsta 32
ani studii medii şi are în subordine 2 vânzători de sex feminin cu vârste cuprinse între 25 – 42
ani, cu studii medii (inclusiv calificare în domeniu). Cei doi asociaţi ai acestei firme îndeplinesc
şi execută oricare din aceste funcţii; „ei comandă, ei execută”.
sub 30 ani
31-40 ani
41-50 ani
peste50
37
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
6
Studii
superioare
4
Studii m edii
2
0 peste 7 ani
Cea mai utilizată metodă pentru interpretarea informaţiilor este schema de evaluare a
datelor absolute – SEDA - , pentru că permite transformarea aprecierilor iniţiale în aşa zisele
„zone SEDA” care au următoarele semnificaţii pentru o scală de apreciere cu 7 valori, cum este
cazul nostru.
38
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Atunci când valorile calculate ale aprecierilor unei variabile sau dimensiuni se încadrează
într-o zonă SEDA a cărei semnificaţie devine subiect de meditaţie pentru conducere, se impun a
fi analizate cu mare atenţie, îndeosebi cauzele care au dus la această situaţie.
39
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Din graficul rezultat în urma analizei datelor prin metoda SEDA se observă că 2 din cele
24 de variabile cuprinse în chestionar se află în zona SEDA ce semnifică o situaţie gravă. Opt
dintre variabile se află într-o zonă SEDA normală cu puncte critice, şase variabile – situaţie
normală – atenţie probleme, şapte dintre variabile – situaţie normală – bună şi numai o variabilă
aparţine zonei cu situaţie foarte bună.
40
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
Situaţie
Sit. Foarte
Bună Gravă
Sit. Norm ală Sit. Norm ală
4% 8%
– Situaţie – Puncte
bună Critice
29% Sit. Norm ală 34%
– Atenţie
problem e
25%
Prima variabilă care se află în zona SEDA ce semnifică o sitaţie gravă arată că salariaţii
nu văd o comunicare deschisă şi onestă între personal şi conducere. De remarcat este faptul că
atăt personalul de execuţie cât şi şefii percep acest aspect ca o puternică sursă de insatisfacţie.
Este bine cunoscut faptul că procesele de la nivelul unei întreprinderi sunt mai importante pentru
satisfacţia muncii decât cele ce au loc la nivelul colectivului de muncă. Managerii doar îşi anunţă
subordonaţii cu privire la decizii considerănd inutilă participarea acestora la procesul decizional.
Neacordându-le acestora ocazii de a participa la procesul decizional, comunicarea deschisă nu
există.
A doua variabilă din zona SEDA – situaţie gravă sugerează că toţi salariaţii consideră că
organizaţia nu le oferă aproape deloc şanse de promovare. Acest lucru este cauzat în principal de
organigrama societăţii care nu cuprinde posturi disponibile ce ar putea fi atrăgătoare pentru
salariaţii care ar dori să le ocupe, iar proiectele aflate în derulare la S.C. Comaris C.M. S.R.L.
arată faptul că acest factor de satisfacţie şi anume managementul carierei nu mai este posibil la
nivelul societăţii. Această variabilă corespunde unui obiectiv al studiului şi anume: posibilităţi de
promovare. Se poate aprecia astfel că ipoteza nr. 5 prin care se afirmă că noi oportunităţi de
promovare nu pot să ducă decât la instalarea satisfacţiei în muncă se confirmă. Practic aceste
posibilităţi fiind inexistente nu puteau fi decăt o puternică sursă de insatisfacţie.
Cinci dintre variabilele (vezi tabelul 3.2. – variabilele nr. 6, 7, 8, 9, 10, ) ce au
însumat un puctaj ce se încadrează în zona SEDA normală cu puncte critice pot fi grupate ca
aparţinând unui obiectiv al studiului şi anume: relaţia cu şeful ierarhic direct. Astfel şeful
ierarhic ar trebui să discute problemele profesionale cu salariaţii din subordine, să devină din ce
în ce mai „sfătuitor” al colaboratorilor din subordine. De asemenea managerii ar trebui să acorde
41
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
mai mult credit oamenilor pentru că atunci când oamenii află că ceea ce fac ei este recunoscut se
simt încurajaţi şi lucrează mai bine, iar acest lucru este mult mai important decât orice critică
constructivă. De stilul de conducere practicat de şefi depinde performanţa salariaţilor.
Şi în acest caz se confirmă ipoteza conform căreia stilul de conducere al şefilor determină
gradul de satisfacţie sau insatisfacţie al subordonaţilor săi.
Subiecţii intervievaţi (tot personalul cu studii medii a acordat un punctaj cu note între 1 şi
3) nu au apreciat în mod pozitiv nici variabila ce se referă la „alte opţiuni pentru dezvoltarea
carierei, altele decât promovarea”. În acest sens conducerea ar trebui să identifice necesităţile
reale de instruire a personalului, acest lucru reprezentând un prim pas în conceperea
oportunităţilor de dezvoltare a acestuia. Aceste oportunităţi nu trebuie să vizeze doar dobândirea
de aptitudini şi competenţe necesare în munca pe care o desfăşoară oamenii în prezent, ci şi
dezvoltarea lor individuală.
Orarul de lucru nu a fost apreciat de salariaţii intervievaţi (notele cele mai mici fiind date
de personalul preponderent feminin) ca fiind convenabil, lucru normal de altfel dacă sunt luate în
consideraţie următoarele aspecte: termene stricte şi rigide pentru lucrări, „obiceiul casei” de a se
lucra peste program fără plata orelor suplimentare.
În ceea ce priveşte eficienţa echipei manageriale aprecierea angajaţilor nu este tocmai
favorabilă, lucru deloc surprinzător având în vedere politica de resurse umane aplicată de
conducere în ultima perioadă. Salariaţii nu au suficientă încredere în conducere. Datorită faptului
că societatea se află într-o perioadă de schimbări rapide stilul de conducere practicat ar trebui
schimbat, adaptat la situaţia concretă. Angajaţii ar trebui să fie implicaţi în toate deciziile care îi
afectează.
Constat că două dintre variabile, interesul firmei faţă de bunăstarea angajaţilorşi salariul
primit este considerat de angajat ca fiind cel meritat aparţin obiectivului studiului „retribuţie”.
Acestea două corelează pozitiv în aceiaşi zonă SEDA – atenţie probleme. Angajaţii chestionaţi
consideră că salariul primit nu este pe măsura a ceea ce cred ei că merită. Uşoara stare de
insatisfacţie s-a manifestat la salariaţii cu vechime în muncă care cred că salariile lor cresc într-
un ritm lent decât sariile noilor angajaţi. A şasea ipoteză a studiului îşi găseşte astfel confirmarea.
În ceea ce priveşte modul în care firma îşi informează salariaţii despre situaţia existentă,
aceasta ar trebui să acorde mai multă atenţie acestui proces, să realizeze că oamenii reprezintă
principalul factor în orice context. Această informare nu poate decât să sporească gradul de
42
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
implicare al salariaţilor. Rezultatele muncii lor, ca de altfel şi planurile de viitor, ar trebui să fie
aduse la cunoştinţă salariaţilor periodic.
Al doilea obiectiv al studiului a fost identificarea grupului de muncă ca sursă de
satisfacţie în muncă. Colectivul reprezintă cadrul social şi uman al vieţii profesionale. Măsura în
care problemele sunt dezbătute deschis în cadrul colectivului a fost apreciată diferit. Din
eşantionul analizat persoanele cu o vechime mai mare în muncă, persoane cu studii medii cu
vârsta cuprinsă între 41 – 50 de ani, au apreciat favorabil că problemele profesionale sunt
discutate în cadrul colectivului. La polul opus s-au situat angajaţii cu vechime mică. Se confirmă
astfel ipoteza conform căreia colectivul de muncă contribuie într-o foarte mare măsură la
instalarea şi creşterea satisfacţiei muncii.
În privinţa variabilei privind nivelul până la care îşi pot folosi aptitudinile şi calităţile, ce
se încadrează în zona SEDA – atenţie probleme, salariaţii intervievaţi au acordat un punctaj
oarecum uniform. Atât cei cu studii superioare cât şi cei cu studii medii consideră că potenţialul
lor este mult mai mare, dar nu găsesc condiţii de realizare. Asociaţii ar trebui să aibă mai multă
încredere în capacitatea creativă a subordonaţilor săi. Stimularea şi menţinerea inovaţiei
subordonaţilor ar trebui să fie un obiectiv principal al celor doi asociaţi.
Variabila ce afirmă existenţa unui echilibru între muncă şi viaţa personală a primit
aprecieri pe toată scala de valori. Cei mai nemulţumiţi au fost persoanele mai în vârstă, de sex
feminin, precum şi şefii strcturii analizate. „Nemulţumiţii” au asociat această stare cu
flexibilitatea orarului de lucru. Acesta practic neexistând nu puteau emite aprecieri favorabile.
Urmează variabile ce se situează în zona SEDA – situaţie bună.
În această zonă ca surse de satisfacţie în muncă sunt varibilele nr. 13 şi 15. Toţi subiecţii
intervievaţi apreciază că genul de muncă efectuat oferă satisfacţii şi munca efectuată le dă un real
sentiment de împlinire. Nefiind o muncă de rutină, conţinutul muncii fiind interesant nu poate
decât să inducă la un înnalt grad de satisfacţie. Aceste ultime 4 variabile analizate aparţin
obiectivului studiului privind profesiunea practicată. Încadrarea lor în zone diferite nu poate
decât să arate că ipoteza privind diferitele aspecte ale profesiunii au o pondere diferită în
aprecierea satisfacţiei profesionale îşi găseşte astfel confirmarea.
O variabilă din această zonă se referă la atmosfera de cooperare dintre ramurile
organizaţiei. Aici punctajul mai mare a fost acordat de către personalul cu vârsta sub 30 ani,
preponderent cu studii medii. Personalul cu studii superioare a apreciat nu tocmai favorabil
43
Tudorache Sanda-Corina Studiu de caz efectuat la S.C. Comaris C.M. S.R.L. Hârşova
relaţiile de lucru dintre compartimente. Un pas spre îmbunătăţirea acestui fapt ar fi ca diagramele
de relaţii dintre compartimente să fie cunoscute cu adevărat de către toţi salariaţii, iar aceste
cunoştinţe să fie puse în practică.
În privinţa metodelor, a procedurilor de lucru existente pentru evitarea risipei de efort,
angajaţii dispun de o mulţime de proceduri şi aplicaţii, lucru normal de altfel având în vedere
caracterul informatic al activităţii. Existenţa acestor proceduri au ca scop creşterea productivităţii
muncii, în primul rand productivitate la nivel individual, apoi la nivel organizaţional.
O sursă de satisfacţie o constituie varibila privind beneficiile pe care le au ca angajaţi ai
S.C. Comaris C.M. S.R.L., în general. În vederea sporirii gradului de integrare profesională şi a
satisfacţiei în muncă tendinţa societăţii a fost să acorde o atenţie mare acestor beneficii.
Variabilele 11 şi 19 (vezi tabelul nr. 3.2.) corelează pozitiv în aceeaşi zonă. Societatea a
manifestat şi manifestă în continuare interes faţă de condiţiile în care salariaţii săi îşi desfăşoară
munca. Nu este tributară în ceea ce priveşte punerea la dispoziţia salariaţilor a necesarului de
echipamente, instrumente şi consumabile pentru ca aceştia să-şi desfăşoare munca în bune
condiţii.
În final ajungem la cea mai importantă sursă de satisfacţie în muncă şi anume cea legată
de caracteristicile fizice ale locului de muncă. Angajaţii consideră că ambianţa din cadrul locului
de muncă este plăcută. Unităţile modern amenajate, confortabile, curate, nu pot constitui decât
elemente ce contribuie la satisfacţia în muncă. Aceste ultime trei variabile aparţin obiectivului
studiului privind condiţiile fizice de muncă. Astfel ipoteza conform căreia îmbunătăţirea
condiţiilor fizice şi a calităţii estetice a locului de muncă nu pot decât să constituie căi de creştere
a satisfacţiei în muncă îşi găseşte confirmarea prin întâlnirea acestor varibile în cele mai bune
zone SEDA.
44