A fost elevul maestrei de balet Floria Capsali.

În 1948 este angajat al operei din

București[11]. Din 1949 până în 1965 a dansat alături de Silvia Irinel Liciu (soția
lui Ștefan Augustin Doinaș).[12] Primește medalia de aur la competiții
internaționale de balet din Berlin și Varșovia.[13] În sezonul 1955-1956 Irinel
Liciu și Gabriel Popescu dansează în opera Fantana din Bakhchisaray dirijată de
Sergiu Comissiona. Acest moment reprezintă debutul lui Comissiona ca dirijor de
operă.[14] În 1958 joaca în filmul Balerina în regia lui Mihai Bucur.[15] În 1959
este condamnat datorită orientării sale sexuale.[16][17] În 1964 primește la
Moscova Premiul întâi pentru un excepțional pas-de-deux din Don Quijote unde a
avut-o ca parteneră pe Larisa Șorban, pe atunci cea mai buna balerină a baletului
din Cluj.[18] În 1965 Gabriel Popescu aflat într-un turneu în Franța rămâne la
Paris unde, împreună cu Stere Popescu, cere azil politic.[19][20][21]

A fost dansator principal, coregraf și maestru de balet la Opera din Zurich și din
1975 la Opera din Berlin. Din 1978 este profesor de balet în Italia la școala din
Reggio Emilia.

Activează la opere faimoase ca Opera din Roma, Teatro alla Scala, Arenele din
Verona. Intructor personal al unor dansatori renumiți ca Marcia Haydée, Gheorghe
Iancu și prima balerină Carla Fracci (careia i-a fost și partener de scenă[22]).

După ’90 s-a întors în România.

A fost decorat cu Ordinul național Steaua României, în grad de Cavaler.[23]

Pentru o perioadă scurtă de timp a instruit compania de balet a Operei din

București