Ludwig Eduard Boltzmann (n.

20 februarie 1844,[5][6][7][8][9][10][11][12][13]
Viena, Imperiul Austriac[14][15] – d. 5 septembrie 1906,[5][6][8] Duino-Aurisina,
Austro-Ungaria) a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei
Austriece de Științe, faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă
generală de studiere a gazelor.

Cuprins
1 Biografie
2 Contribuții
3 Concepții filozofice
4 Scrieri
5 Note
Biografie
A studiat la Viena, Heidelberg și Berlin. A fost profesor la Universitatea din
Viena (1867), la Universitatea din Graz (1869), din nou la Viena (1873), apoi
profesor de fizică experimentală la Graz (1876), de fizică teoretică la München
(1890) și în final la Viena (1895).

Contribuții
Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii în studiul fenomenelor
fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul
metodelor statistice.

În 1877 a completat studiul termodinamicii, luând în considerare structura

corpusculară a sistemelor fizice și mișcarea dezordonată a moleculelor și astfel a
fundamentat pe cale cinetico-moleculară principiul al doilea al termodinamicii.

S-a ocupat cu teoriile lui Maxwell și cu teoriile dialecticii.

A stabilit constanta universală în fizică k (numită ulterior constanta Boltzmann),

egală cu raportul dintre constanta gazelor perfecte, R și numărul de atomi/molecule
dintr-un mol (numărul lui Avogadro, NA).

De asemenea, Boltzmann este cunoscut pentru lucrările sale asupra corpurilor solide
cristaline, asupra radiației, în care pentru prima dată a aplicat ipoteza presiunii
luminii a lui Maxwell. A confirmat mișcarea de rotație a particulelor, preconizată
de Lomonosov.

S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii.

Concepții filozofice
Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției
atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea
fenomenelor fizice.

A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.