Olga Greceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Olga Greceanu

Date personale

Născută 1890 
Mănăstirea Nămăești, România 

Decedată 17 noiembrie 1978 (88 de ani)[1] 

Înmormântată Cimitirul Bellu 

Căsătorită cu Nicolae Greceanu

Ocupație pictoriță 

Activitate

Studii Academia Baudoin

Mișcare artistică Stil neobizantin, Tinerimea

artistică  

Modifică date / text 

Olga Greceanu (n. 1890 - d. 1978) a fost o scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a

neobizantinismului românesc, este cea mai remarcabilă femeie-artist-și-cărturar din
perioada de eflorescență culturală interbelică. [2]
 Cuprins

 1Viața și opera
 2Volume publicate
 3Afilieri
 4Note
 5Legături externe

Viața și opera[modificare | modificare sursă]

Se naște într-o familie de intelectuali bucureșteni cu origini polono-germană, Șeșevski,
la 4/17 august în localitatea Mânăstirea Nămăiești de lângă Câmpulung Muscel, unde
părinții erau în vacanță.
Urmează studiile primare și liceale la instituții particulare din București (Institutul
Pompilian, respectiv Institutul Șeșevski). După terminarea acestora urmeză timp de trei
ani (1911-1914) studii de chimie și de arte frumoase la Liège (Belgia), declanșarea
războiului obligând-o să revină în țară, unde în anul 1914 se căsătorește cu colegul său
de studii politehnice, Nicolae Greceanu. Inițiază prima asociere a femeilor pictorițe și
sculptorițe și în 1915 organizează prima expoziție a acestora la Ateneul Român. Are o
expoziție de grup la Iași, iar una personală la Ateneul Român în 1919.
Între anii 1919 și 1922 revine în Belgia și termină studiile de chimie și de arte frumoase.
Va face studii de specializare pentru lucrul în frescă la Paris, la Academia Baudoin.
Are expoziții personale la Paris (1928), New York (1924), participă la expoziția mondială
de la New York din 1939.
Înainte de cel de al doilea război mondial pictează în frescă cele două săli ale Palatului
Sfântului Sinod, sala de ședințe a Primăriei de Verde și Sala Muzeului de la Palatul
Regal[3]. Lucrează în frescă și în mozaic la Institutul de arhitectură (1938), Salonul gării
Mogoșoaia (1939), frescă exterioară la Institutul de istorie "Nicolae Iorga" [4]
După războiul al doilea mondial, pictează biserici și face pictură murală, amintind aici
mozaicuri exterioare la biserica Antim din București (1949).
În 1974 va avea o mare retrospectivă la sălile Dalles, cu patru ani înainte de decesul
său survenit la 16 noiembrie 1978, fiind înmormântată la cimitirul Bellu.
După 1989 îi mai apar studii și volume de meditații sau de calătorie, iar revista Rost din
luna mai 2010 îi va dedica două studii despre viața și activitatea ei, semnate de Adina
Nanu și Liliana Ursu (www.rostonline.ro).

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

 1933 - îi apare volumul Bucarest et ses environs.

 1935 – Publică volumul Compoziția muralã: Legile și tehnica ei, Institutul de Arte

Grafice Triumful, București. Cartea apare și în franceză: La Composition mural: Ses
lois et sa technique, Imprimeur-Editeur Julien Laherte Delcour, Renaix, 1938.
 1937 – Publică volumul Cula din Măldărești, Institutul de Arte Grafice Triumful,
București.

 1939 – Publică Specificul național în pictură, Tiparul Cartea Românească,

București. Participă la Expoziția internațională de la New York.

 1943 – Publică Femmes peintres d ́autrefois, Editura Ziarul, Craiova.

Afilieri[modificare | modificare sursă]
- Societatea femeilor pictore
- Tinerimea artistică

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Library of Congress Authorities, accesat în 9 decembrie 2019
2. ^ Olga Greceanu, minunea uitată
3. ^ Lucian, Predescu (1940). Enciclopedia Cugetarea.
4. ^ Octavian, Barbosa (1976).  Dicționarul artiștilor români contemporani, Meridiane.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Adina Nanu, Olga Greceanu, Pictoriță , scriitoare și predicatoare ortodoxă,
Rost,nr. 87, mai 2010.
 Olga Greceanu, (1880-1978), 19 martie 2003, Tudor Octavian, Ziarul de
Duminică
 Poveste fără sfârșit cu Olga Greceanu, 17 noiembrie 2011, Diac. Ciprian
Bâra, Ziarul Lumina
 Întâlnire de suflet cu artista Olga Greceanu, 28 iulie 2010, Sorin Preda, Ziarul
Lumina
 „O mărturie a unei vieți dedicate artei“, 11 aprilie 2013, Raluca Brodner, Ziarul
Lumina
 Olga Greceanu, mărturisire în vremuri tulburi , 14 iulie 2011, Arhim. Timotei
Aioanei, Ziarul Lumina
 Olga Greceanu, în slujba culorilor și a slovelor, 7 iulie 2011, Arhim. Timotei
Aioanei, Ziarul Lumina
 Olga Greceanu, o personalitate fascinantă a epocii sale , 30 iunie 2011, Arhim.
Timotei Aioanei, Ziarul Lumina
 Olga Greceanu - femeia misionară a Ortodoxiei românești , 4 mai 2011, Adrian
Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
 Olga Greceanu – Marturie in cuvant si chip, CrestinOrtodox.ro
 Ne mai aduci aminte doamnă Olga Greceanu… , Corneliu Lupeș, Observator
cultural - Numărul 572, Aprilie 2011
 O mare si uitata doamna a culturii romanesti - Olga Greceanu - Spiritualitate ,
Sorin Preda, Formula AS - anul 2008, numărul 827
 Olga Greceanu, minunea uitată, 9 martie 2013, Carmen Anghel, Jurnalul
Național

 Două bijuterii de artă ale Olgăi Greceanu, 23 septembrie 2010, Ioan

Bușagă, Ziarul Lumina
 Lansarea Dicționarului zugravilor de subțire, monahi și mireni , 13 martie 2013,
Raluca Brodner, Ziarul Lumina
 „Zugravii de subțire“ ai Olgăi Greceanu ajunși în bibliotecile noastre , 6 aprilie
2013, Elena Dulgheru, Ziarul Lumina
 Prezentare de carte: Pelerini către Hristos, 12 iunie 2008, Ziarul Lumina
 O carte care a așteptat 45 de ani lumina tiparului - „Mărturie în cuvînt și chip” , 14
iunie 2011, Marius Nedelcu, Ziarul Lumina