c


?



(tablou de Evelyn De Morgan

Andromaca îl plânge pe soţul ei, Hector

În mitologia greacă, c
 (ǹȞįȡȠȝĮȤȘ) este so ia lui Hector, fiica lui Eetion i sora lui Podes. A fost născută i crescută în
cetatea Teba din Misia, unde tatăl ei era rege. Numele ei ar putea însemna "lupta unui om", deoarece s-a format prin contopirea
cuvintelor 
 (
),
? ?
i ȝĮȤȘ (machē),   ? .

Înainte de cel de-al nouălea an al războiului troian, cetatea natală a Andromacăi a fost devastată de Ahile, iar tatăl i cei apte
fra i ai săi au fost masacra i. Împreună cu Hector, Andromaca a avut doar un copil, Astianax. În timpul războiului împotriva Troiei,
ea î i va pierde atât so ul (ucis de Ahile într-o luptă eroică) cât i fiul (aruncat de pe zidurile Troiei de Neoptolemus). După
căderea Troiei, Andromaca va reveni lui Neoptolemus i va fi dusă împreună cu acesta i fratele lui Hector, Helenus, în Epir.
Acolo, Andromaca îi va dărui lui Neoptolemus trei fii: Molosos, Pielos i Pergamos. În tragedia 


de Euripide, eroina era
pe cale să fie asasinată împreună cu Molosos de Hermione, so ia lui Neoptolemus i fiica Elenei.

După moartea lui Neoptolemus, Andromaca se căsătore te cu Helenus i devine regina Epirului.

m


În mitologia greacă, m
 (greacă -
?

este fiica lui Priam i a Hecubei, sora geamănă a lui Helenos. Zeul
Apollo, îndrăgostit de ea, i-a promis să îi ofere darul de a prezice viitorul cu condi ia de a accepta să i se dăruiască. Casandra a
acceptat i a primit lec iile zeului, dar odată instruită nu i-a mai inut promisiunea. Atunci Apollo a blestemat-o ca nimeni să nu
creadă profe iile ei. Casandra era, în general, o prezicătoare inspirată, ca Pitia i Sibila. Zeul o lua în posesie, iar ea exprima
oracolele în delir. Profe iile Casandrei sunt men ionate în fiecare din momentele importante ale întâmplărilor de la Troia: la venirea
lui Paris (care nu era cunoscut atunci sub adevărata lui identitate), ea a prezis că acel tânăr avea să aducă ruina cetă ii. Mai târziu,
când Paris s-a întors cu Elena, ea a prezis că acea răpire va duce la distrugerea Troiei. Ea a fost prima care a tiut că, după
moartea lui Hector i solia lui Priam se va întoarce cu trupul fiului său. S-a opus din toate puterile, fiind sus inută de prezicătorul
Laocoon, ideii de a introduce în cetate calul de lemn lăsat de greci pe plajă, cunoscut sub numele de Calul troian. I se mai atribuie
i alte profe ii, privind soarta troienilor făcu i prizonieri după cucerirea cetă ii i destinul viitor al neamului lui Enea. Însă la fiecare
din prezicerile ei, nu a fost crezută. În timpul devastării Troiei, ea însă i s-a refugiat în templul Athenei, dar a fost urmărită de Aiax,
fiul lui Oileu. Casandra a îmbră i at statuia zei ei, dar Aiax a smuls-o, zdruncinând statuia din soclu. În fa a acestui sacrilegiu,
grecii au vrut să-l ucidă pe Aiax, dar acesta i-a găsit refugiul în templul pe care tocmai îl insultase.

c 
 (limba greacă: ǹIJȡİȪȢ), în mitologia greacă, a fost un rege al Micenei. El era fiul lui Pelops i al Hippodamiei i tatăl lui
Agamemnon i al lui Menelau. Numele său se leagă de dinastia Atrizilor.

 


Atreu cu fratele său Tieste l-au ucis, la îndemnul mamei lor, Hippodamia, pe fratele lor vitreg, Chrysippus, care era urma ul la tron.
Pelops, tatăl lor, i-a exilat împreună cu mama sa la Micene. Acolo, regele Eurystheus i-a numit regen i în timpul campaniei sale
împotriva Atenei, dar cum Eurystheus a murit în timpul acestei campanii, Atreu a devenit rege peste Micene.
La Micene se afla în vremea aceea un berbec cu lână de aur, dăruit de Hermes lui Atreu. Zeii spuseseră că cel care va stăpâni
berbecul va domni peste Micene. Tieste, gelos pe fratele său, fură berbecul ajutat de so ia lui Atreu, Aerope, i se proclamă rege.
Dar poporul îl alungă i Atreu a rămas rege. Tieste, în fuga lui din cetate, l-a luat i pe micul fiu al lui Atreu, Polysthenes, i l-a
crescut la el, insuflându-i ură fa ă de tatăl său adevărat. Polysthenes a fost apoi trimis la Micene să-l ucidă pe Atreu. Dar acesta se
apără i î i ucide neinten ionat propriul fiu. Ca să se răzbune, Atreu îi ucide pe cei doi fii ai lui Tieste, Polysthenes i Tantalos, i
din ei a făcut un ospă pentru tatăl lor, pe care Atreu îl păcălise cu gândul de împăcare. După ce Tieste termină de mâncat, Atreu îi
arătă capetele fiilor săi. Tieste îl blestemă pe Atreu i fuge în Epir.

Ca pedeapsă pentru fărădelegile lui Atreu, zeii au trimis o secetă în Argolida, oracolul spunându-i lui Atreu că seceta va înceta doar
atunci când Tieste se va înapoia. După mul i ani, fii lui Atreu, Agamemnon i Menelau, l-au găsit pe Tieste i l-au întemni at la
Micene. Atreu l-a pus pe fiul lui Tieste, Egist, pe care-l crescuse de mic, să-l asasineze pe tatăl său. Dar Egist l-a ucis pe Atreu în
timp ce închina ofrande zeilor i l-a eliberat pe Tieste din temni ă, cei doi începând să domnească la Micene. Fii lui Atreu,
Agamemnon i Menelau, s-au refugiat la regele Tyndareos al Spartei, care îi va ajuta să- i recapete mo tenirea.

  c 


În 1879, Heinrich Schliemann a descoperit un mormânt-galerie (tholos) de piatră sub Agora miceniană. Acest mormânt a fost numit,
prin conven ie, Comoara lui Atreu sau Mormântul lui Agamemnon. Apar inând Cercului Funerar A, mormântul con ine trupul unui
conducător (probabil Atreu) i diferite obiecte, precum arme sau vase de bronz. Construit în prima jumătate a secolului al XIII-lea
din piatră, mormântul este frumos decorat cu diferite imagini i culori, eviden iind luxul conducătorilor ahei din Epoca Brozului.


  se poate referi la:
Electra, eroină din mitologia greacă.
Electra (Euripide), tragedie a teatrului antic grec scrisă de Euripide.
Electra (Sofocle), tragedie a teatrului antic grec scrisă de Sofocle.
Electra (Giraudoux), tragedie modernă scrisă de Jean Giraudoux.
Electra (film, 1962), film în regia lui Michael Cacoyannis, cu Irene Papas, bazat pe piesa lui Euripide.
Elektra (Hofmannsthal), piesă de teatru de Hugo von Hofmannsthal, bazată pe piesa lui Sofocle.
Electra (operă), operă de compozitorul Richard Strauss, cu un libret de Hugo von Hofmannsthal, adaptat după piesa proprie.
Electra (operă), operă de compozitorul Mikis Theodorakis0
Ú Nume grec Nume român Descriere ëȤȚȜȜİȪȢ (Achilles, Ahile) Ahile Ahile era fiul zei ei Thetys i al muritorului Peleus.
Atunci când s-a născut, Ahile a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, pentru a deveni
invulnerabil, ramanandu-i afara doar calcaiul de care-l inea Thetys. Copil fiind, el a fost încredin at centaurului Chiron,
care l-a crescut pe muntele Pelion. Va participa la Razboiul Troian, fiind de partea grecilor, iar acesta va fi ucis de catre
Paris. Alte versiuni releva faptul ca Apollo isi indreapta sageata spre calcaiul lui Ahile, punctul sau vulnerabil sau ca Paris
il injunghie in spate, cand acesta era in templul lui Apollo cu prin esa troiană Polixena, iubita sa. ǹëȞİȓĮȢ (Aeneas,
Enea) Enea Enea era fiul lui Anchises i al Afroditei. S-a născut pe muntele Ida, unde a fost crescut de către nimfe. Mai
târziu s-a căsătorit cu Creusa, una dintre fiicele lui Priamus, i a avut un fiu, pe Ascanius. A participat la războiul troian i
s-a luptat viteje te, fiind ocrotit în luptă de Aphrodite i de Poseidon, mai ales împotriva lui Diomedes i Achilles.
ǾȡĮțȜȒȢ (Heracles, Hercules, Heracle, Hercule) Heracle Hercule era fiul lui Zeus i al Alcmenei. Pentru a se uni cu
Alcmene, Zeus a luat chipul i înfă i area so ului ei, Amphitryon, plecat să lupte împotriva teleboenilor. Din unirea
Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut
Iphicles, frate geamăn cu Heracles. Cea mai cunoscuta poveste a sa este cea legata de Cele 12 munci (greaca:
Dodekathlos).
Ú Heracles l-a eliberat pe Prometeu. Dupa moartea sa, va fi ridicat in Olimp, devenit nemuritor.
[7]
Ú ëįȣııİëȢ (Odiseu , Odiseus) Odiseu Odiseu era regele Ithacăi i fiul lui Laertes i al Anticleei. Era casatorit cu
[8]
Penelopa, care il va astepta timp de 20 de ani ca sa se reintoarca din calatoria sa spre Troia. ȆİȡıİȪȢ (Perseus,
Perseu) Perseu Perseu , erou de origine argiană, fiul lui Zeus i al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului. Vor fi
abandonati pe mare datorita unei profetii nefaste pentru Acrisios, iar acestia vor ajunge la regele Polydectes. Acesta
incearca sa-l omoare pe Perseu, trimitandu-l sa-i aduca capul gorgonei Medusa. Zeii olimpieni (referinta: Hermes ii da
spada sa, fiind singura care o putea străpunge pe Medusa, Atena îi dădu un scut de bronz în care vedeai ca într-o
oglindă, Hades ii da o coiful care-l facea invizibil pe purtator. Totodata, acesta mai primi ni te sandale înaripate i o
traistă de la nimfe, care se mărea sau se mic ora pe măsură ce puneai obiecte în ea. Dupa ce revine acasa cu capul
Medusei, va indeplini profetia referitoare la Acrisios. Perseu va organiza niste jocuri in timpul domniei sale din Argos, iar
când aruncă un disc de bronz, discul se ridică până în nori, si apoi căzu direct în capul lui Acrisios. Deznădăjduit, Perseu
lăsă conducerea Argosului vărului său, Megapenthes, iar el se duse în Tirint, unde domni fericit mul i ani. ĬȘıİȪȢ
(Tezeu) Tezeu Tezeu,feciorul lui Poseidon si al Etrei,erou cunoscut pentru că l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe
jumătate om i pe jumătate taur, care trăia sub palatul regelui Minos din Knossos. Tezeu s-a ascuns într-un grup de tineri
atenieni care urmau să fie oferi i ca jertfă monstrului, pe care apoi l-a ucis viteje te. După aceea a reu it să găsească
ie irea din labirint folosind un fir pe care i-l dăruise fiica regelui Minos, Ariadna. Din păcate, la întoarcerea sa în Atena, a
uitat să ridice pe catargul corăbiei o pânză albă, a a cum îi promisese tatălui său, regele Egeu, în caz că se va întoarce
teafăr i nevătămat. Văzând o pânză neagră ridicată pe catargul corăbiei i presupunând că Tezeu a murit, Egeu s-a
aruncat de pe stânci în valurile mării, care de atunci a căpătat numele de Marea Egee.