DISCIPLINA

METODICA PREDĂRII FOTBALULUI ÎN ȘCOALĂ

CURS
UZ INTERN
AN II E.F.S
2020
PROF.UNIV.DR. IANCU AUREL

CURS 4
REGULAMENTUL ACTUAL AL JOCULUI DE FOTBAL

Art.1 TERENUL DE JOC

Lungime – 120 m maxim şi 90 m minim. Lăţime – 90 m maxim, şi 45 m minim.

Marcajul pe lungime şi lăţime – linii de var de 12 cm.
La centru, linia ce desparte cele două jumătăţi de teren – 12 m.
La colţuri; şi la jumătatea lungimii terenului (pe margini) – steaguri de l,5 m înălţime.
Cercul din centrul terenului – raza de 9,15 m.
Suprafaţa porţii – 5,50 m.
Suprafaţa de pedeapsă - 16,50 m (acelaşi dreptunghi cu suprafaţa porţii dar cu
dimensiuni mai mari).
Suprafaţa de colţ – sfert de cerc cu raza de 1 m.
Porţile – lungime 7,32 m, înălţime 2,44 m, cu stâlpi de 12 cm diametru.
Art. 2 MINGEA

Sferică, cu circumferinţa de 68-71 cm, greutate 396-453 g, presiune 0,6-1, latin sau
600-1100 cm3 la niveluri mari.

Art.3 NUMĂRUL JUCĂTORILOR

11 la 11, dintre care câte unul portar. Numărul minim de început – 7 jucători. Rezerve
– 5 pe foaie, din care se pot folosi 3 în timpul partidei.

Art. 4 ECHIPAMENTUL

l. a) Tricou sau cămaşă, chiloţi, jambiere, apărători pentru tibie, ghete. B) Fără
obiecte periculoase pentru ceilalţi.
2. Apărătorile să fie din material adecvat.
3. Portarul să fie echipat în culori diferite faţă de ceilalţi jucători şi de arbitri.

Art. 5 ARBITRUL

Centralul + 2 asistenţi (tuşieri) – mai nou se asigură şi un arbitru de rezervă;

- Veghează la aplicarea regulamentului; sancţionează orice infracţiune;
cronometrează timpul efectiv de joc şi întreruperile; opreşte jocul de câte ori este nevoie;
supraveghează comportarea jucătorilor şi dă avertismente sau elimină jucători, când este
cazul, în caz de accidentări ale jucătorilor, arbitrul admite intervenţia personalului
medical şi al celor chemaţi să transporte jucătorul reia jocul regulamentar; decide
valabilitatea mingii; decide valabilitatea golurilor.
Art. 6 ASISTENŢII (TUŞIERII)

- Semnalizează cu steagul dacă mingea iese din joc

- echipa care execută cornerul sau arunca la margine
- dacă se solicită înlocuiri.

Art. 7 DURATA OFICIALĂ A PARTIDEI

- 2 x 45’ cu pauză de 10’-15’, cu adăugarea timpului irosit după prima sau a doua
repriză exceptate fiind jocurile de Cupă eliminatorii, în care victoria se decide în
prelungiri sau prin alte forme de departajare ori prin prevederi speciale ale
organizatorilor.

Art. 8 LOVITURA DE ÎNCEPERE

a) La începutul partidei
b) După fiecare gol marcat
c) După pauză
d) După orice oprire temporară a jocului ( prin repunerea în joc a mingii de către una
din echipe, ori prin minge de arbitru)

Alt. 9 MINGE ÎN JOC SAU ÎN AFARA JOCULUI

- ÎN JOC:
a) Dacă mingea loveşte stâlpul porţii, bara transversală sau un steag.
b) Dacă mingea revine în teren după ce a atins arbitrul de centru sau tuşierii, dacă aceştia
sunt în interiorul terenului.
c) Până la oprirea jocului de către arbitru.
AFARA DIN JOC:
a) Când a depăşit linia de poartă sau de margine.
b) Când jocul a fost oprit de arbitru.
Art. 10 MARCAREA GOLULUI
- Se consideră gol atunci când mingea a depăşit linia porţii (în întregime) fără ca să
fie purtată, aruncată sau lovită cu mâna de către echipa în atac şi în cazul în care are
greutatea şi circumferinţa normale.

Art. ll POZIŢIA AFARĂ DIN JOC (OFFSIDE)

- Un jucător este considerat afară din joc atunci când este mai apropiat de linia porţii
adverse decât mingea, cu excepţiile:
- Dacă nu este mai aproape decât cel puţin doi jucători adverşi.
Este offside:
- Dacă influenţează jocul sau adversarul;
- Încearcă să obţină un avantaj.
Nu este offside Când primeşte mingea de la adversar sau din lovitură de la poartă.

Art. 12 GREŞELI ŞI INCORECTITUDINI

Sunt prevăzute greşelile săvârşite de jucători în timpul jocului, sancţionate cu lovituri

libere directe şi indirecte, lovitură de pedeapsă, avertismentele şi eliminările din joc.

Art. 13 LOVITURILE LIBERE

Lovituri libere directe din care se pot marca goluri

- Lovituri libere indirecte, din care nu se pot marca goluri decât dacă mingea a mai
fost atinsă de un alt jucător în afara celui care a executat lovitura.
Art. 14 LOVITURA DE PEDEAPSĂ

- Se execută din punctul de la 11 m. Înainte de execuţie toţi jucătorii, cu excepţia

executantului şi a portarului, sunt obligaţi să stea în teren dar, în afara suprafeţei de
pedeapsă, la 9,15 m de punctul de la ll m.

Art. 15 ARUNCAREA DE LA MARGINE

- Când mingea a depăşit liniile de margine ale terenului, pe sol sau în aer, ea va fi
repusă în joc cu mâinile printr-o aruncare de deasupra capului, cu picioarele pe sol, în
afara liniei de margine, de un jucător al echipei adverse.

Art. 16 LOVITURA DE POARTĂ

- Se execută când mingea, după ce a fost atinsă ultima dată de un jucător al echipei în
atac, a depăşit în întregime linia de poartă pe sol sau în aer, în afara porţiunii cuprinse
între stâlpii porţii. Mingea va fi aşezată într-un punct oarecare al suprafeţei de poartă,
cel mai apropiat de locul pe unde mingea a depăşit linia de fiind şi va fi trimisă cu
piciorul direct în joc, dincolo de suprafaţa de pedeapsă, de către portar, ori un alt
jucător în apărare.

Art. 17 LOVITURA DE COLŢ

- Când mingea, atinsă ultima oară de un jucător al echipei in apărare, a depăşit linia
de fund (poartă) se va acorda o lovitură de colţ echipei în atac al cărui jucător va lovi
mingea aşezată în sfertul de cerc al steagului de la colţul terenului, cu piciorul.
 NOUTĂŢI ŞI TENDINŢE ÎN FOTBALUL ACTUAL

Exigenţele crescânde îi obligă pe jucători să se autodepăşească continuu, oferind

din ce în ce mai mult, sub toate aspectele, atât în pregătire cât mai ales în joc, prestaţii din
ce în ce mai bune.
O referire succintă la factorii antrenamentului ne evidenţiază noi condiţii privind
pregătirea fizică, tehnică, tactică, psihica care, adaptate şi prelucrate, trebuie să răspundă
cerinţelor şi tendinţelor .
Dacă am face doar câteva referiri privind factorii antrenamentului am putea
sublinia atingerea unei pregătiri fizice de un înalt nivel, reprezentând suportul pe care se
sprijină activitatea complexă a tuturor jucătorilor ce-şi vor putea valorifica toate calităţile
tehnico-tactice şi psihologice.
Privind tehnica jocului, vom constata evoluţii cu totul deosebite faţă de trecut,
când aceasta era statică, în prezent, ea se exprimă prin viteză, în continuă mişcare, cu
opoziţie aproape permanentă a adversarului, atingând valori de neimaginat în trecutul nu
tocmai îndepărtat.
Aria aspectelor tactice ocupă o pondere foarte mare în preocupările tehnicienilor,
dezvoltarea jocului constând în apariţia şi descoperirea unor noi sisteme de joc, ce deriva,
evident, unele din altele.
Dacă ne referim la tactica liberă, trebuie să arătăm că aceasta are la bază un fond
de aptitudini ale jucătorilor, bazate pe muncă şi pe exprimarea liberă a creaţiilor
personale, pe concepţia proprie, precum şi pe inventivitatea jucătorilor, pe imaginaţia
acestora, puterea lor de adaptare şi de rezolvare a situaţiilor apărute în joc. Trecerea din
apărare în atac, în prezent, se produce aproape instantaneu, odată cu intrarea în posesie a
mingii, deci cu recuperarea acesteia, indiferent de câţi jucători acţionează în faza
respectivă.
Toate momentele de întrerupere, de repunere a mingii în joc sunt folosite de
jucători pentru a-şi găsi noi poziţii, din care să construiască faze de joc următoare,
periculoase şi de o mai mare eficienţă, în trecut, aceste momente erau folosite de jucători
pentru refacere, pentru reglarea respiraţiei, pentru odihnă, acum ele având o cu totul altă
utilizare.
În prezent, important este impunerea jocului propriu şi a ideilor echipei, fără însă
a neglija posibilităţile adversarului, care trebuiesc cunoscute şi contracarate.
Permanent trebuie stimulată inteligenţa jucătorului, spre a se putea descurca în
situaţii neprevăzute, spre a-şi impune propriile idei în faţa adversarului, pentru a
improviza constructiv şi eficient.
O mare importanţă o are respectarea disciplinei generale, şi în special cea tactică,
a echipei.
Astfel, principalele noutăţi şi tendinţe din fotbalul actual se rezumă la:
- Ritmul rapid de joc, în toate fazele de atac şi apărare (repliere), dat de o pregătire fizică
fără fisuri privind toate capacităţile fizice;
- Apărarea activă cu pressing-marcaj strict după pierderea mingii, în vederea recuperării
acesteia;
- Jocul este coordonat şi dirijat de către jucătorul care are mingea în posesie;
- Rolul deosebit este al jucătorului fără minge; prin demarcările pe care le face, cu scopul
de a crea posibilităţi şi spaţii pentru cel cu mingea;
- Jucători polivalenţi – capabili să joace la fel de bine faze de atac, dar şi faze de apărare;
- Caracterul tot mai colectiv al jocului în atac şi apărare, fără a neglija importanţa şi
randamentul jucătorului’ „vedetă”.