Drept procesual civil I – DPC1

1) Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul contradictorialitatii

in procesul civil?
A. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii partilor;
B. este necesar ca partile sa se fi exprimat efectiv cu privire la orice element ce ar avea
legatura cu pretentia dedusa judecatii;
C. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire la cateva
elemente ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.

ANS: A

2) Care principii constituie principii fundamentale ale procesului civil?

A. principiul oficialitatii;
B. principiul disponibilitatii;
C. principiul umanismului.

ANS: B

3) Unde este consacrat principiul publicitatii sedintelor de judecata?

A. Constitutie si codul de procedura civila;
B. Codul civil;
C. Codul de procedura civila.

ANS: A

4) Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul activ al
judecatorului ?
A. indatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de catre un avocat
sau de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare cu privire la drepturile si
obligatiile ce le revin in proces;
B. posibilitatea de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pentru
solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc;
C. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor anumite imprejurari de
fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca acestea nu sunt
mentionate in cerere sau intampinare.

ANS: B

5) Ce principiu s-ar incalca in cazul in care instanta, din oficiu, ar introduce o alta
persoana in proces, impotriva vointei partilor?
A. principiul aflarii adevarului;
B. principiul disponibilitatii;
C. principiul rolului activ al judecatorului.
ANS: B

6) Aplicarea carui principiu constituie dreptul instantei de cere partilor explicatii

orale cu privire la situatia de fapt si la motivarea in drept, pe care partile o invoca in
sustinerea pretentiilor si apararilor lor?
A. disponibilitatii ;
B. nemijlocirii;
C. rolului activ al judecatorului.

ANS: C

7) In virtutea carui principiu instanta poate sa puna in discutia partilor necesitatea

introducerii in proces a altor persoane?
A. principiul rolului activ al judecatorului;
B. principiul aflarii adevarului;
C. principiul dreptului la aparare.

ANS: A

8) In ce se clasifica normele de procedura in functie de natura raporturilor pe care

le reglementeaza?
A. norme generale si norme speciale;
B. norme de organizare judecatoreasca si norme de procedura propriu zisa;
C. norme de organizare judecatoreasca, norme de competenta si norme de procedura
propriu zisa.

ANS: C

9) De ce norme sunt reglementate incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea

judecatorilor?
A. norme de organizare judecatoreasca;
B. norme de competenta;
C. norme de procedura propriu zisa.

ANS: A

10) Care sunt elementele actiunii civile?

A. interesul, calitatea procesuala;
B. partile, obiectul, cauza;
C. capaciatatea procesuala.

ANS: B

11) Cum trebuie sa fie obiectul actiunii civile?

A. licit, posibil, determinat;
B. posibil;
C. determinat.

ANS: A

12) Ce constituie hotararile judecatoresti pronuntate in urma actiunilor in

constatare?
A. constituie titluri executorii;
B. consfintesc existenta sau inexistenta unei situatii de fapt;
C. nu pot fi puse in executare silita.

ANS: C

13) Dupa ce procedura se face judecata in cazul hotararilor in constatare?

A. dupa procedura contencioasa;
B. dupa procedura necontencioasa.

ANS: B

14) Ce drepturi cuprinde principiul disponibilitatii?

A. dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil;
B. dreptul de a renunta doar la judecata;
C. dreptul de a ataca hotararea.

ANS: A

15) Ce obiect poate avea actiunea in constatare?

A. constatarea existentei unui drept al reclamantului impotriva paratului;
B. constatarea existentei sau inexistentei unei situatii de fapt;
C. realizarea unui drept.

ANS: A

16) Ce procedura este reglementata in dreptul procesual civil romanesc in raportul

instantei cu partile?
A. acuzatoriala;
B. inchizitoriala;
C. ce cuprinde atat elemente de procedura acuzatoriala cat si elemente de procedura
inchizitoriala.

ANS: C

17) Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile pentru repararea

prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale?
A. Judecatoria;
B. Tribunalul;
C. Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
ANS: B

18) Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile privitoare la nulitatea sau

desfacerea adoptiei?
A. Judecatoria;
B. Tribunalul;
C. Curtea de apel.

ANS: B

19) Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile privind punerea sub

interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii unei persoane?
A. Judecatoria;
B. Tribunalul;
C. Inalta Curte de Casatie si Justitie.

ANS: A

20) Ce instanta este competenta sa solutioneze procesele si cererile in materie de

expropriere?
A. Judecatoria;
B. Tribunalul;
C. Inalta Curte de Casatie si Justitie.

ANS: B

21) Cine poate cere stramutarea pentru siguranta publica?

A. numai de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie;
B. numai de un procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
C. Ministrul Justitiei.

ANS: B

22) Unde se judeca cererile de stramutare?

A. in camera de consiliu;
B. cu citarea partilor;
C. numai dupa ce presedintele instantei a cerut dosarul pricinii si a ordonat, fara citarea
partilor, suspendarea judecarii pricinii.

ANS: A

23) Cum se da hotararea asupra cererii de stramutare?

A. se da numai motivat;
B. nu este supusa nici unei cai de atac ordinare sau extraordinare;
C. dispune obligatoriu ca toate actele efectuate inainte de admiterea cererii de stramutare
sa fie refacute.

ANS: B

24) Ce se intampla daca instanta se declara necompetenta?

A. impotriva hotararii se poate declara recurs in termen de 10 zile de la pronuntare;
B. impotriva hotararii se poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare;
C. dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate
jurisdictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a devenit
irevocabila.

ANS: C

25) Unde se judeca conflictul de competenta?

A. in sedinta publica;
B. in camera de consiliu;
C. cu citarea partilor.

ANS: B

26) Cum se ataca hotararea ce constituie regulatorul de competenta?

A. poate fi atacata numai odata cu fondul;
B. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare;
C. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare.

ANS: C

27) Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta?

A. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice procedura;
B. va suspenda din oficiu orice alta procedura;
C. va suspenda numai in cazurile prevazute de lege.

ANS: B

28) Care sunt participantii in procesul civil?

A. instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii, expertii si aparatorii;
B. organul de executare, procurorul;
C. martorii, expertii, interpretii, aparatorii.

ANS: A

29) Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei?

A. supletiv;
B. imperativ;
C. dispozitiv.
ANS: B

30) Cum este coparticiparea procesuala?

A. facultativa;
B. obligatorie;
C. obligatorie, cand dispune legea.

ANS: C

31) De cine poate fi facuta cererea de interventie voluntara intr-un proces?

A. numai de un tert interesat;
B. de una din parti;
C. de instanta, din oficiu.

ANS: A

32) Unde se poate face cererea de interventie voluntara principala?

A. in fata primei instante, pana la inceperea dezbaterilor;
B. numai in fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor;
C. in fata instantei de apel cu invoirea partilor.

ANS: C

33) Unde se poate face cererea de interventie in interesul uneia din parti?
A. numai in fata primei instante;
B. in apel neconditionat;
C. in recurs, conditionat.

ANS: B

34) Ce se intampla daca cererea de chemare in garantie nu este depusa in termen?

A. atrage respingerea ca tardiva a cererii;
B. atragere judecarea separata a cererii;
C. atrage judecarea separata a cererii daca partile nu consimt sa se judece impreuna.

ANS: C

35) Cand inceteaza mandatul dat pentru reprezentarea in proces?

A. prin moartea celui care care l-a dat;
B. daca cel care l-a dat a devenit incapabil;
C. prin retragerea lui de catre mostenitorii mandatarului sau de catre reprezentantii
mandantului incapabil.

ANS: C
36) Pe cine priveste incompatibilitatea?
A. numai pe judecatori;
B. pe procurori;
C. pe grefieri.

ANS: A

37) Cum poate fi atacata incheierea prin care s-a respins recuzarea?
A. poate fi atacata cu recurs ;
B. poate fi atacata separat in termen de 15 zile;
C. poate fi atacata doar odata cu fondul.

ANS: C

38) Cum trebuie sa fie dreptul subiectiv civil, privit ca o conditie a actiunii civile?
A. recunoscut, ocrotit de lege si actual, exercitat cu buna-credinta exercitat in limitele
sale interne si extere;
B. exercitat cu buna-credinta;
C. exercitat in limitele sale interne si externe.

ANS: A

39) Cum sunt actele de procedura facute de o persoana fara capacitate de folosinta?
A. sunt anulabile;
B. sunt nule;
C. pot fi rectificate.

ANS: B

40) Cum sunt actele de procedura facute de o persoana fara capacitate de exercitiu
sau cu capacitate de exercitiu restrANSa, fara incuviintarea ocrotitorului sau legal?
A. sunt anulabile;
B. sunt nule;
C. nu pot fi confirmate.

ANS: A

41) De ce norme este reglementata compunerea completului de judecata?

A. de organizare judecatoreasca;
B. de competenta;
C. de procedura propriu – zise.

ANS: A

42) Ce face judecatorul impotriva caruia este propusa recuzarea?

A. este obligat sa se abtina;
B. poate declara ca se abtine;
C. nu poate declara ca se abtine.

ANS: B

43) Ce face instanta cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea
de interventie in interes propriu?
A. instanta va respinge cererea de interventie;
B. instanta va suspenda judecarea cererii de interventie;
C. instanta poate hotara despartirea ei pentru a putea fi judecata deosebit.

ANS: C

44) Ce face instanta cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea
in garantie?
A. instanta va respinge cererea de chemare in garantie;
B. instanta va suspenda judecata cererii de chemare in garantie;
C. instanta poate hotara disjungerea ei pentru a putea fi judecata deosebit.
ANS: C

45) Care este sanctiunea nedepunerii in termen a cererii de chemare in garantie?

A. respingerea ca tardiva;
B. judecarea separata, indiferent de vointa partilor;
C. judecarea impreuna, daca partile o consimt.

ANS: C

46) De cine poate fi facuta cererea de aratare a titularului de drept?

A. numai de parat pana la prima zi de infatisare;
B. de reclamant pana la prima zi de infatisare;
C. de parat pana la inceperea dezbaterilor.

ANS: A

47) Ce incidente este specific compunerii instantei?

A. incompatibilitatea;
B. exceptia de necompetenta materiala;
C. exceptia de necompetenta teritoriala.

ANS: A

48) Cand este obligatorie participarea procurorului in procesul civil?

A. atunci cand legea prevede expres;
B. in cauzele cu minori;
C. atunci cand procurorul ierarhic superior dispune astfel.
ANS: A

49) Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil?

A. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul zilei;
B. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite in
acest termen prin posta recomandat;
C. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care srviciile
instantei functioneaza.

ANS: C

50) Cum opereaza nulitatea?

A. opereaza de drept si neconditionat cand este prevazut expres de lege;
B. nu trebuie sa fie numai expresa putand fi si virtuala;
C. opereaza de drept si neconditionat cand este prevazut de lege.

ANS: C

51) Nulitatea unui act de procedura atrage sau nu anulabilitatea actelor

subsecvente?
A. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat;
B. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai daca s-a cauzat o
vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel;
C. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul.

ANS: C

52) Care sunt conditiile generale de exercitare ale actiunii civile?

A. interesul si calitatea procesuala;
B. partile, obiect si cauza;
C. afirmarea unui drept (formularea unei pretentii), interesul, capacitatea procesual si
calitatea procesuala.

ANS: C

53) De cine trebuie justificata calitatea procesuala?

A. de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru calitatea procesuala
pasiva;
B. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala
pasiva;
C. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva.

ANS: B

54) Cum este actiunea in revendicare?

A. in realizare;
B. in constatare;
C. in constituire de drepturi.

ANS: A

55) Cum se va respinge actiunea in constatare in cazul in care partea poate cere
realizarea dreptului?
A. inadmisibila;
B. prematura;
C. nefondata.

ANS: A

56) In virtutea rolului activ inscris in art. 129 C. pr. civ. judecatorul este indreptatit
sa?
A. introduca in proces terte persoane fara a caror prezenta procesul nu poate fi solutionat;
B. ceara partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris, cu privire la situatia de fapt si
motivarea in drept;
C. se pronunte prin hotarare asupra oricaror imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca
nu sunt mentionate in cerere sau intampinare, daca aceasta este necesar pentru o
solutionare completa a cuazei.

ANS: B

57) Judecatorul este incompatibil daca?

A. este sesizat cu o revizuire impotriva hotararii pe care a pronuntat-o;
B. este sotul avocatului uneia din parti;
C. a fost martor in aceeasi pricina.

ANS: C

58) Judecatorul este incompatibil daca?

A. a pronuntat sentinta atacata cu apel;
B. este fratele avocatului uneia din parti;
C. a pronuntat hotararea atacata pe calea contestatiei la titlu.

ANS: A

59) In ce forma se face cererea de interventie principala?

A. se face printr-o simpla petitie;
B. se face in forma ceruta pentru cererea principala;
C. are cuprinsul stabilit expres de lege.

ANS: B

60) De cine se invoca nulitatile absolute?

A. pot fi invocate din oficiu si de instanta;
B. trebuie invocata cel mai tarziu pana la incheierea dezbaterilor inaintea primei instante,
sub sanctiunea nulitatii;
C. sunt acele nulitati expres prevazute de lege.

ANS: A

61) Ce conditie trebuie indeplinita printre altele, pentru a interveni nulitatea

prevazuta la art. 105 alin. 2 C. pr. civ.?
A. ca nulitatea sa fie expres prevazuta de lege;
B. actul sa fi fost indeplinit de o instanta necompetenta;
C. actul sa fi produs partilor o vatamare.

ANS: C

62. Ce caracter au normele de procedură civilă care prevăd compunerea instantei?

a. imperativ;
b. dispozitiv;
c. functie de exceptia invocată

ANS: A

63. Ce reglementează normele de procedură propriu- zise?

a. atributiile instantelor judecătoresti între ele în functie de gradul de ierarhie;
b. modul de judecată a cauzelor civile si de punere în executare a hotărâri lor
judecătoresti si a altor titluri executorii
c. delimitează atributiile instantelor judecătoresti fată de atributiile organelor de
executare silită

ANS: B

64. În ce se clasifică normele de procedură propriu-zise?

a. norme de procedură contencioasă, norme de procedură necontencioasă si norme de
executare silită
b. norme de executare silită directă si indirectă
c. norme de procedură pentru procedura de drept comun si pentru procedurile specia

ANS: A

65. După întinderea câmpului de aplicare, normele de procedură civilă în ce

seclasifică?
a. norme de procedură contencioasă si necontencioasă
b. norme generale si norme speciale;
c. norme imperative si norme dispozitive;
ANS: B

66. Ce conditii se cer a fi îndeplinite pentru exercitarea actiunii civile?

a. cel care introduce actiunea să poată dovedi numai existenta dreptului ce-l pretinde
b. să justifice: dreptul subiectiv ce a fost încălcat sau nesocotit; să manifeste un
interes;capacitatea procesuală, calitatea procesuală;
c. să facă dovada numai a calitătii procesuale si a capacitătii procesuale

ANS: B

67. Ce se întelege prin obiect al actiunii civile?

a. ceea ce se cere prin actiunea respectivă, pretentia reclamantului, constatarea unui
drept, protectia unor interese pentru realizarea cărora calea justitiei este obligatorie etc.;
b. în toate cazurile obiectul se reduce la plata unor sume de bani ce reprezintă
prestatia nerealizată;
c. se referă numai la obligatia impusă de instantă debitorului si înscrisă în hotărârea
judecătorească ca o obligatie „de a face”

ANS: A

68. Ce conditii trebuie să îndeplinească obiectul actiunii civile?

a. licit, posibil si determinat sau determinabil
b. determinabil în functie de criteriile stabilite de părti la încheierea raportului juridic
dedus judecătii
c. posibil si determinat sau determinabil

ANS: A

69. Care este cauza actiunii civile?

a. temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care una dintre părti îl
valorifică împotriva celeilalte părti;
b. ceea ce se cere prin actiunea respectivă, pretentia reclamantului;
c. plata unor sume de bani ce reprezintă prestatia nerealizată a reclamantului

ANS: A

70. Care sunt conditiile cauzei?

a. să existe, chiar dacă lipseste dreptul la actiune
b. existe, să fie reală, să fie Iicită si morală
c. să fie determinată pentru a putea să apară în dispozitivul hotărârii si să permită
executarea silită a acesteia

ANS: B
71. Cum trebuie să fie dreptul ca si conditie de exercitiu a actiunii civile?
a. trebuie să fie recunoscut si ocrotit de lege, să nu fie ilegal,imoral sau să contravină
ordinii economice si sociale; să fie exercitat în limitele sale externe si interne; să fie
exercitat cu bună-credintă; să fie actual
b. să fie actual întrucât nu se poate intenta o actiune preventivă;
c. nu trebuie să fie recunoscut si ocrotit de lege dacă se referă la protectia si apărarea
intereselor minorului si ale
persoanelor puse sub interdictie

ANS: A

72. Cum trebuie să fie interesul ca si conditie de exercitiu a actiunii civile?

a. poate să fie material si moral;
b. să fie născut si actual; să fie legitim; să fie personal
c. să fie licit si determinat sau determinabil

ANS: B

73. Ce înseamnă capacitatea procesuală?

a. aptitudinea generală a persoanelor de a dobândi si exercita drepturi si de a-si asuma
obligatii, în plan procesual pentru a valorifica în justitie dreptul sau interesul în legătură
cu care s-a născut litigiul;
b. aptitudinea persoanelor de a avea drepturi si obligatii civile
c. aptitudinea persoanelor de a avea numai drepturi în plan procesual pentru a
valorifica în justitie interesul în legătură cu care s-a născut litigiu

ANS: A

74. Ce presupune calitatea procesuală?

a. aptitudinea părtilor din proces de a avea drepturi si obligatii în plan procesual;
b. existenta unei identităti între persoana reclamantului si persoana c are este titular al
dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecătii si între persoana pârâtului si cel
obligat în acel raport juridic;
c. dreptul reprezentantilor legali de a sta în proces în locul persoanelor lipsite de
capacitate procesuală de exercitiu

ANS: B

75. Cum se poate face trANSmiterea calitătii procesuale?

a. numai pe cale legală
b. pe cale legală si conventională
c. calitatea procesuală nu se poate trANSmite

ANS: B
76. După scopul material urmărit de reclamant actiunea civilă în ce se clasifică?
a. actiuni reale, actiuni personale si actiuni mixte
b. actiuni în realizarea dreptului, actiuni în constatarea dreptului, actiuni în
constituirea de drepturi
c. actiuni principale, actiuni incidentale;

ANS: B

77. Care este situatia la care se referă cazurile de incompatibilitate?

a. situatia în care judecătorul se află în relatie de rudenie sau de prietenie cu una din
părtile din proces
b. situatia în care instanta unde judecătorul functionează ca magistrat nu este
competent să judece
c. situatia în care judecătorul a pronuntat o hotărâre în cauza respectivă si nu poate lua
parte la judecata aceleiasi pricini în apel sau în recurs si nici în caz de rejudecare după
casare sau în situatia în care judecătorul a fost martor, expert sau arbitru în aceeasi
cauză;

ANS: C

78. La cine se referă incompatibilitate ?

a. judecător;
b. judecător si procuror
c. judecător, procuror, expert sau arbitru;

ANS: A

79. De cine poate fi invocată incompatibilitatea?

a. de partea interesată; de instantă din oficiu; de procuror
b. de instantă din oficiu;
c. de procurer

ANS: A

80. Pentru a fi parte în proces,o persoană ce conditii trebuie să îndeplinească?

a. să dovedească că i s-a încălcat un drept;
b. să pretindă un drept; să aibă calitate procesuală;să justifice un interes;să aibă
capacitate procesuală;
c. să justifice interesul în introducerea si sustinerea actiunii

ANS: B

81. Cum poate fi interventia tertilor în proces?

a. numai principală;
 b. numai accesorie
c. principală sau accesorie

ANS: C

82. Cum poate fi făcută cererea privind chemarea în judecată a altei persoane care
ar puteasă pretindă aceleasi drepturi ca si reclamantul ?
a. de oricare dintre părti;
b. numai de reclamant
c. numai de pârât;

ANS: A

83. De cine se depune cererea privind arătarea titularului dreptului?

a. atât de reclamant cât si de pârât
b. numai de reclamant
c. numai de pârât

ANS: C

84. Ce se întâmplă dacă reprezentantul părtii în proces (persoană fizică sau

juridică) nu face dovada calitătii sale?
a. instanta va anula actele făcute de reprezentantul care nu poate face dovada calitătii
sale
b. instanta poate admite actele de dispozitie făcute cu o procură Generală
c. instanta poate acorda un termen pentru remedierea acestor lipsuri si dacă nu au fost
înlăturate, cererea va fi anulată;

ANS: C

85. Când mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte?
a. au un reprezentant comun
b. obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comună ori dacă drepturile sau
obligatiile lor au aceeasi cauză;
c. au pornit împreună o actiune indiferent dacă au un drept sau o’ obligatie comună;

ANS: B

86. Ce cuprinde competenta materială?

a. numai competenta materială functională
b. numai competenta materială procesuală;
c. competenta materială functională si competenta materială procesuală

ANS: C
87. Cum poate fi competenta materiala?
a. competentă teritorială de drept comun, competentă teritorială alternativă sau
facultati vă si competentă teritorială exclusivă sau exceptională;
b. competentă generală
c. competentă materială;

ANS: A

88. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta generala?

a. norme dispozitive
b. norme imperative însă în functie de organul la care se reda
c. imperative;

ANS: C

89. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta materiala?

a. norme de la cre partile se pot abate cu incuviintarea instantei;
b. norme imperative
c. norme dispozitive;

ANS: B

90. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta teritoriala exclusiva sau

exceptionala?
a. norme imperative
b. norme dispozitive
c. imperative sau dispozitive in functie de instanta la care se refera;

ANS: A

91. De competenta carei instante sunt cererile pentru repararea prejudiciilor

cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale ?
a. judecătoriilor;
b. tribunalelor
c. curtilor de apel;

ANS: B

92. De competenta carei instante sunt cererile pentru recunoasterea, precum si cele
pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine ?
a. judecătoriilor
b. tribunalelor
c. curtilor de apel

ANS: B
93. Unde se fac cererile privitoare la un bun imobil?
a. la intanta in circumscriptia careia se afla bunul imobil
b. la instanta domiciliului reclamantului
c. la intanta domiciliului paratului;

ANS: A

94. Unde se face cererea cand imobilul este situat in circumscriptia mai multor
instante?
a. la instanta domiciliul pârâtului
b. la oricare din instantele în circumscriptiile cărora se află imobilul, indiferent dacă În
acea circumscriptie se află sau nu si domiciliul pârâtului
c. la instanta domiciliului sau resedintei pârâtului, dacă acestea se află in vreuna din
aceste circumscriptii, iar în caz contrar, la oricare din instantele în circumscriptiile cărora
se află imobilul.

ANS: C

95. Cand exista conflict de competenta?

a. cand doua sau mai multe instante se declara competente sa judece aceeasi pricina
b. când două sau mai multe instante, prin hotărâri irevocabile s-au declarat
necompetente de a judeca aceeasi pricină
c. când acel conflict apare între o instantă judecătorească si un organ fără activitate
juridictională;

ANS: B

96. De cine este solutionat conflictul de competenta dintre doua instante

judecatoresti?
a. de instanta superioara aflata in conflic
b. de instanta superioara celei in fata careia a aparut conflictul
c. de instanta superioara si comuna intantelor aflate in conflict

ANS: C

97. De cine este solutionat conflictul de competenta dintre o instanta judecatoreasca

si un organ cu activitate
a. de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in Conflict
b. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. de Curtea de apel in raza căreia se află judecătoria sau tribunalul aflat în conflict.

ANS: A
98. La ce cale de atac este supusa hotararea prin care solutioneaza conflictul de
comptenta?
a. recursului in termen de 5 zile de la comunicare
b. recursului in termen de 5 zile de la pronuntare
c. nici unei cai de atac;

ANS: A

99. În situatia in care una dintre părti are două rude sau afini pana la gradul al
patrulea inclusiv printre magistrati sau asistentii judiciari iinstantei, ce fel de cerere
poate fi formulata?
a. incompatibilitate;
b. recuzare;
c. stramutare

ANS: C

100. Cand trebuie ceruta stramutarea pentru motive de rudenie au afinitate?

a. inainte de inceperea oricărei dezbateri
b. in orice stare a pricinii;
c. numai de către procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Jutitie;

ANS: A

101. Unde se depune cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala

legitima?
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie
b. instanta imediat superioara
c. instanta la care se afla dosarul

ANS: A

102. De cine poate fi invocata exceptia de necompetenta relativa?

a. de procuror;
b. de instanta din oficiu;
c. de catre parat

ANS: C

103. Cand se face investirea instantei in favoarea careia s-a pronuntat declinarea de
competenta?
a. la data ramanerii irevocabile a hotararii
 b. la data pronuntarii ei;
c. la data mentionata in hotarare

ANS: A

104. Hotararea de declinare a competentei are putere de lucru judecat?

a. da fta de toate instntele:
b. nu;
c. numai cuprivire lainstanta care se dezinvesteste

ANS: C

105. Cum sunt actele de procedura intocmite de un judecator necompetent?

a. sunt nule in totalitata lor
b. sunt nule numai daca a cauzat partii o vatamare
c. sunt lovite de nulitate absoluta, cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si
care nu vor fi refacute de instanta competenta decat pentru motive temeinice

ANS: C

106. Ce se intelege prin prorogarea competentei?

a. situatia în care o instantă nu este competenta
b. situatia în care o instantă competentă sa solutioneze cererea cu care a fost sesizată
de către reclamant, devine competentă să solutioneze si cereri care,in mod normal, sunt
de competenta altei instante;
c. situatia in care instanta isi declina competenta in favoarea altei instante;

ANS: B

107. Cand intervine prorogarea judecatoreasca de competenta?

a. in cazul declinarii competentei;
b. în cazul delegării instantei;
c. in cazul conflictului de competent

ANS: B

108. Ce inseamna conexitatea?

a. părtile pot solicita întrunirea mai multor pricini chiar dacă solutionarea lor este de
competenta unor instante de grade
diferite;
b. părtile pot solicita întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiasi instante
sau instante deosebite, de acelasi grad, în care sunt aceleasi părti sau chiar împreună cu
alte părti si ale căror obiect si cauză au între ele o strânsă legătură;
c. părtile pot solicita întrunirea mai multor pricini chiar dacă solutionarea lor este de
competenta unor instante de grade
diferite însă în cauzele respective sunt aceleasi părti

ANS: B

1. Fazele procesului civil sunt:

a. faza judecătii si faza deliberării;

b. faza judecătii si faza executării silite;

c. faza pronuntării hotărârii si faza judecătii executării silite;

RASP.B

2. Judecata în primă instantă parcurge:

a. etapa scrisă si etapa pronuntării hotărârii judecătoresti;

b. etapa scrisă si etapa dezbaterilor;

c. etapa scrisă, etapa dezbaterilor si etapa deliberării si

pronuntării hotărârii judecătoresti;

RASP.C

3. Etapa dezbaterilor:

a. se desfăsoară, de regulă, la mai multe termene de

judecată;

b. este o etapă simplă;

c. constă numai în posibilitatea părtilor de a administra

probe;

RASP.A

4. Etapa deliberării si pronuntării hotărârii judecătoresti

intervine:

a. după închiderea dezbaterilor;

b. concomitent cu dezbaterile;

a. anterior etapei dezbaterilor;

RASP.A

5. Procesul civil:

a. trebuie să urmeze atât faza judecătii cât si faza executării

silite;

b. trebuie să urmeze în orice situatie faza judecătii;

c. nu trebuie să urmeze întotdeauna ambele faze;

RASP.A

6. În materie procesuală este izvor de drept:

a. numai legea organică;

b. atât legea fundamentală cât si legea organică si ordinară;

c. legea organică si ordinară;

RASP.B

7. În functie de obiectul lor, normele de procedură se împart în:

a. norme de organizare judecătorească, norme de

competentă, norme speciale;

b. norme generale si norme absolute;

c. norme de organizare judecătorească, norme de

competentă si norme de procedură propriu-zisă;

RASP.C

8. Normele de procedură propriu-zisă reglementează:

a. atributiile instantelor judecătoresti;

b. modul de judecată al pricinilor civile si de executare silită a

titlurilor executorii;

c. repartizarea pricinilor civile de competenta instantelor între

instante de grad diferit;

RASP.B

9. Norme speciale:

a. se aplică în orice materie si în toate cazurile;

b. pot fi aplicate prin analogie;

c. sunt de strictă interpretare si nu pot fi aplicate prin

analogie;

RASP.C

10. Normele de organizare judecătorească reglementează:

a. atributiile instantelor judecătoresti si modul de judecată al

pricinilor civile;

b. compunerea si functionarea instantelor judecătoresti, a

Ministerului Public si atributiile acestora;

c. compunerea si functionarea instantelor judecătoresti, a

Ministerului Public, numirea si avansarea magistratilor,

compunerea si constituirea instantei;

RASP.C

11. Contradictorialitatea îsi găseste aplicarea:

a. în faza judecătii;

b. în faza executării silite;

c. si în faza executării silite;

RASP.B

12. Contradictorialitatea:

a. este înlăturată în etapa deliberării si pronuntării hotărârii;

b. îsi găseste aplicarea si în etapa deliberării;

c. îsi găseste aplicarea numai în faza judecătii;

RASP.

13. Principiul dreptului la apărare:

a. are valoare constitutională;

b. este reglementat numai de Legea nr.304/2004 privind

organizarea judiciară;

c. este reglementat numai de Codul de procedură civilă;

RASP.A

14. În virtutea rolului activ judecătorul poate:

a. ordona administrarea probelor pe care le consideră

necesare, însă numai dacă părtile nu se împotrivesc;

b. ordona administrarea probelor pe care le consideră

necesare chiar dacă părtile se împotrivesc;

c. ordona administrarea numai a probei cu înscrisuri;

RASP.B

15. Punerea în discutia părtilor a necesitătii introducerii în proces

si a altor persoane:

a. reprezintă manifestarea rolului activ al judecătorului;

b. constituie respectarea principiului contradictorialitătii;

c. constituie aplicarea principiului dreptului la apărare;

RASP.A

16. Cadrul procesual este stabilit de:

a. reclamant;

b. pârât;

c. si de instantă atunci când este cazul;

RASP.A

17. Instanta:

a. poate să schimbe calificarea juridică pe care reclamantul a

dat-o cererii de chemare în judecată;

b. este tinută de calificarea juridică pe care reclamantul a

dat-o cererii de chemare în judecată;

c. poate, după ce a fost pusă în discutia părtilor să schimbe

calificarea juridică pe care reclamantul a dat-o cererii de

chemare în judecată;

RASP.A

18. Unicitatea completului de judecată si continuitatea sedintei de

judecată presupune:

a. respectarea principiului nemijlocirii;

b. respectarea principiului continuitătii;

c. respectarea principiului aflării adevărului;

RASP.B
19. Principiul nemijlocirii constă în:

a. solutionarea cauzei într-o singură sedintă;

b. obligatia instantei de a solutiona cauza;

c. obligatia instantei de a cerceta direct si imediat întreg

materialul probatoriu necesar solutionării cauzei;

RASP.C

20. Sedintele de judecată:

a. sunt publice afară de cazurile prevăzute de lege;

b. întotdeauna sunt publice;

c. sunt secrete deoarece procesul civil este un proces al

părtilor;

RASP.A

21. Principiul oralitătii presupune:

a. obligatia presedintelui de complet de a da părtilor cuvântul

pentru a-si expune verbal pretentiile, a discuta

regularitatea actelor de procedură, a propune probe si a

formula concluzii;

b. obligatia presedintelui de complet de a asigura discutarea

în contradictoriu a pretentiilor si a apărărilor;

c. obligatia presedintelui de complet de a da posibilitatea

părtilor să discute regularitatea actelor de procedură;

RASP.A

22. Actiunea civilă are următoarele elemente:

a. părti, obiect, cauză;

b. cauză, interes, calitate procesuală;

c. interes, capacitate procesuală, obiect;

RASP.A

23. În functie de calea procedurală pe care o alege partea

cererile de chemare în judecată sunt:

a. cereri principale si cereri incidentale;

b. cereri principale si cereri accesorii;

c. cereri principale, cereri accesorii si cereri incidentale;

RASP.C

24. Cererile accesorii:

a. nu depind de cererile principale;

b. depind de cererile principale;

c. au o existentă de sine stătătoare;

RASP.B

25. În functie de scopul material actiunile sunt:

a. actiuni personale, actiuni în constatare, actiuni în

constituire de drepturi;

b. actiuni în constatare, actiuni reale, actiuni mixte;

c. actiuni în constatare, actiuni în realizare, actiuni în

constituire de drepturi;

RASP.C

26. Hotărârile judecătoresti pronuntate în urma actiunilor în

constatare:

a. nu pot fi puse în executare silită;

b. constituie titluri executorii;

c. consfintesc existenta unei situatii de fapt;

RASP. A

27. În functie de natura dreptului subiectiv ce se valorifică

actiunile sunt:

a. actiuni patrimoniale si actiuni nepatrimoniale;

b. actiuni patrimoniale si actiuni în realizare;

c. actiuni în realizare si actiuni nepatrimoniale;

RASP.A

28. Actiunile patrimoniale se clasifică în :

a. actiuni personale si actiuni mixte;

b. actiuni în constatare si actiuni mixte;

c. actiuni personale si actiuni în constatare;

RASP.A

29. Actiunile personale se împart în:

a. actiuni personale mobiliare si actiuni mixte;

b. actiuni personale mobiliare si actiuni personale imobiliare;

c. actiuni personale imobiliare si actiuni mixte;

RASP.B

30. Actele de procedură civile îndeplinite de o persoană fără

capacitate procesuală de folosintă sunt:

a. anulabile;

b. nule;

c. pot fi ratificate;

RASP.B

31. Lipsa calitătii procesuale poate fi invocată:

a. de partea interesată si numai în fata primei instante;

b. de partea interesată, procuror si instantă din oficiu în orice

fază procesuală;

c. de partea interesată si instantă din oficiu si numai în fata

primei instante;

RASP.B

32. Conditia interesului trebuie îndeplinită:

a. numai la punerea în miscare a actiunii prin introducerea

cererii de chemare în judecată;

b. numai la declansarea procesului civil;

c. în toate formele procedurale care alcătuiesc actiunea

civilă;

RASP.A

33. Dacă instanta va constata că cererea este lipsită de interes o

va respinge ca:

a. inadmisibilă;

b. prematură;

c. fiind lipsită de interes;

RASP.C

34. Lipsa interesului se poate invoca:

a. la prima zi de înfătisare;

b. până la închiderea dezbaterilor;

c. în orice fază procesuală;

RASP.A

35. Pentru a putea fi exercitat, dreptul subiectiv civil afirmat

trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

a. să fie legitim, personal, actual;

b. să fie recunoscut si ocrotit de lege, să fie exercitat în

limitele legii si cu bună-credintă, să fie actual;

c. să fie exercitat cu bună credintă, să fie născut si actual;

RASP.B

36. Normele care reglementează compunerea instantei sunt:

a. norme de procedură propriu-zisă;

b. norme de organizare judecătorească;

c. norme de competentă;

RASP.B

37. Exceptia gresitei compuneri a completului de judecată este o:

a. exceptie relativă;

b. exceptie de fond;

c. exceptie de procedură;

RASP.C
38. Cazurile de incompatibilitate:

a. sunt de strictă interpretare;

b. pot fi extinse prin analogie;

c. nu sunt de strictă interpretare;

RASP.A

39. Incompatibilitatea este reglementată de:

a. norme de procedură propriu-zisă;

b. norme de organizare judecătorească imperative;

c. norme speciale;

RASP.B

40. Normele care reglementează institutia abtinerii sunt:

a. norme imperative;

b. norme dispozitive;

c. norme relative;

RASP.A

41. Normele care reglementează institutia recuzării sunt:

a. norme imperative;

b. norme dispozitive;

c. norme speciale;

RASP.B

42. Încheierea prin care s-a respins recuzarea :

a. poate fi atacată separat;

b. este fără cale de atac;

c. poate fi atacată numai odată cu fondul;

RASP.B

43. Pentru a fi parte în proces o persoană trebuie să

îndeplinească următoarele conditii:

a. să pretindă un drept, să justifice un interes, să aibă

capacitate procesuală, să aibă calitate procesuală;

b. să pretindă un drept, interesul să fie legitim, să aibă

capacitate procesuală de folosintă, să aibă calitate

procesuală;

c. să aibă calitate procesuală activă, să aibă capacitate

procesuală de folosintă, să pretindă un drept, interesul să

fie actual;

RASP.A

44. Tertul care are interes în a-si apăra un drept subiectiv,

propriu poate formula:

a. cerere de interventie accesorie;

b. cerere de interventie principală;

c. cerere de chemare în judecată a altor persoane;

RASP.B

45. Cererea de interventie principală:

a. se poate introduce în orice fază procesuală;

b. poate fi introdusă si în apel, însă numai cu „învoirea

părtilor”;
c. poate fi introdusă numai la prima instantă fără nici o

derogare legală;

RASP.B

46. Încheierea prin care se pronuntă instanta asupra încuviintării

în principiu a cererii de interventie:

a. se poate ataca numai odată cu fondul;

b. se poate ataca cu recurs în mod separat;

c. nu poate fi atacată;

RASP.A

47. Cererea de interventie accesorie:

a. poate fi introdusă până la închiderea dezbaterilor si numai

în faŃa primei instante;

b. poate fi introdusă oricând, chiar si după închiderea

dezbaterilor;

c. poate fi introdusă în fata primei instante de recurs;

RASP.A

48. Sanctiunea nerespectării termenului legal pentru

introducerea cererii de chemare în garantie este:

a. decăderea;

b. suspendarea;

c. judecarea separată;

RASP.C

49. ExcepŃia lipsei calitătii de reprezentant are ca efect:

a. anularea cererii;

b. respingerea cererii pentru lipsa calitătii procesuale active;

c. respingerea cererii pentru lipsa calitătii de reprezentant;

RASP.A

50. Procurorul:

a. are dreptul de a cere punerea în executare a hotărârilor

judecătoresti;

b. nu are dreptul de a cere punerea în executare a hotărârilor

judecătoresti;

c. are dreptul de a cere punerea în executare a hotărârilor

judecătoresti pronuntate în cauze cu minorii, interzisii ori

dispărutii;

RASP.C

51. După caracterul conduitei procesuale, pe care o impun,

normele de competentă se împart în:

a. norme imperative si norme dispozitive;

b. norme relative si norme dispozitive;

c. norme relative si norme generale;

RASP.A

52. Cererile accesorii si incidentele se judecă de:

a. instanta competentă să judece cererea principală;

b. instanta competentă să judece astfel de cereri, dacă

acestea ar fi fost introduse pe cale de actiuni principale;

c. instanta initial sesizată indiferent dacă aceasta este

competentă să judece sau nu cererea principală;

RASP.A

53. Strămutarea pricinii pentru motive de sigurantă publică poate

fi formulată de:

a. orice parte interesată;

b. procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casatie si Justitie;

c. partea care a început procesul;

RASP.B

54. Cererea de strămutare se judecă:

a. în camera de consiliu;

b. în sedintă publică;

c. în sedintă secretă;

RASP.A

55. Cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială

legitimă se depune la:

a. instanta imediat superioară;

b. aceeasi instantă care judecă procesul, aceasta înaintând

cererea spre solutionare instantei competente;

c. Înalta Curte de Casatie si Justitie;

RASP.C

56. Hotărârea asupra strămutării:

a. se motivează;

b. nu se motivează, însă este supusă recursului;

c. nu se motivează si nu este supusă niciunei căi de atac;

RASP.C

57. Instanta competentă să judece conflictul de competentă va

hotărî :

a. în camera de consiliu, cu citarea părtilor;

b. în sedintă publică, cu citarea părtilor;

c. în camera de consiliu, fără citarea părtilor;

RASP.C

58. Hotărârea pronuntată în urma solutionării conflictului de

competentă este supusă:

a. apelului în termen de 15 zile de la comunicare;

b. recursului în termen de 5 zile de la comunicare, cu

exceptia celei pronuntate de Înalta Curte de Casatie si

Justitie;

c. recursului în termen de 5 zile de la pronuntare cu exceptia

celei pronuntat de Înalta Curte de Casatie si Justitie

RASP.B

59. Cerere accesorie se judecă:

a. de instanta competenta potrivit dispozitiilor egale speciale

b. instanta competenta sa judece cererea principala

c. instanta competenta sa judece cererea incidendala
RASP.B