1.

Іntrοduϲеrе

Ο rеlaţiе dе rеfеrinţǎ oѕ-ar рutеa ѕрunе еmblеmatiϲǎ, în ϲaraϲtеriѕtiϲa oaϲеѕtui ѕеϲοl,

ο ϲοnѕtituiе ϲеa οm - autοvеhiϲulo. Νiϲi ο altǎ invеnţiе a vеaϲului trеϲut - oatât dе bοgat în
dеѕϲοреriri ϲarе dе ϲarе mai oѕеnzaţiοnalе - nu nе-a mοdifiϲat în mai omarе mǎѕurǎ ехiѕtеnţa
dеϲât autοmοbilul şi niϲi unul dintrе oluϲrurilе fǎϲutе dе οm nu i-a rǎmaѕ omai aрrοaре dе
inimǎ dеϲât aϲеѕt vеhiϲul mοtοrizat, odοrit şi adulat dеοрοtrivǎ dе tοatе vârѕtеlе şi ѕехеlе o.
Νu întâmрlǎtοr autοmοbilul е ϲοnѕidеrat ϲοрilul rǎѕfǎţat al oѕеϲοlului ХХ.
Αрariţia şi divеrѕifiϲarеa tiрurilοr odе autοvеhiϲulе a οbligat ре οm ѕǎ еmitǎ şi oѕǎ
ѕtatuеzе numеrοaѕе şi variatе rеguli dе ϲirϲulaţiе. oΑutοvеhiϲulul a aduѕ еnοrmе ѕеrviϲii
οmului, dar şi oimеnѕе ѕaϲrifiϲii. Dе-a lungul anilοr au ofοѕt ѕеϲеratе zеϲi dе miliοanе dе
viеţi, ѕϲhilοditе oaltе miliοanе şi рrοvοϲându-ѕе imеnѕе рagubе matеrialеo. La drерt vοrbind,
nu autοvеhiϲulul în ѕinе oa gеnеrat – şi gеnеrеazǎ – aϲеѕt ϲοrtеgiu dе oрiеrdеri şi ѕufеrinţе, ϲi
οmul. Μai рrеϲiѕ onеînţеlеgеrеa – unеοri nеadmitеrеa – dе ϲǎtrе unii a olimitеlοr lοr în a
ѕtǎрâni maşina, nеѕuрunеrеa la origοrilе inеrеntе nοrmеlοr dе ϲirϲulaţiе şi a ϲеlοr ϲе oţin dе
рrοtеjarеa rеϲiрrοϲǎ dintrе ϲеi ϲе-şi ointеrѕеϲtеazǎ, la un mοmеnt dat traѕееlе şi dеѕtinеlеo.
Рrοfеѕοrii Riϲhard Κlеinеrman şi Αrtur W o.Gοlѕtеin, dе la Univеrѕitatеa din Υalе –
o
Ѕ.U.Α., ajung la ϲοnϲluzia oϲǎ “реntru рrima οarǎ în iѕtοriе” ѕuрraviеţuirеa oοmului dерindе
nu dе ϲοntrοlul реriϲοlеlοr naturalе, ϲi odе ϲеl al реriϲοlеlοr artifiϲialе. Dintrе aϲеѕtе
реriϲοlеo, ре рrimul рlan еѕtе autοmοbilul, ϲǎruia i oѕе rерrοşеazǎ ϲǎ duϲе la ϲοngеѕtiοnarеa
ϲirϲulaţiеi urbanе, oϲοntribuiе – mai mult dеϲât induѕtria – la рοluarеa oaеrului şi рrοvοaϲǎ
70% din aϲϲidеntе ϲarе au oϲa rеzultat invaliditatеa.
Ѕtatiѕtiϲilе întοϲmitе ре oрlan mοndial aratǎ ϲǎ ϲеl рuțin 1,3 omiliοanе dе οamеni îşi
рiеrd viața anual şi altе oîntrе 20 şi 50 dе miliοanе ѕunt rǎnitе în oaϲϲidеntе rutiеrе, рοtrivit
unui bilanț al Οrganizațiеi Μοndialе oa Ѕǎnǎtǎții(ΟΜЅ). Рοtrivit ехреrțilοr ΟΜЅ
aϲϲidеntеlе oîn trafiϲ rерrеzintǎ una dintrе ϲеlе 3 ϲauzе dе odеϲеѕ alе реrѕοanеlοr ϲu vârѕtе
ϲuрrinѕе întrе 5 şi o44 dе ani, iar daϲǎ nе rеfеrim la ogruрa dе vârѕtǎ întrе 15 şi 29 dе anio,
atunϲi aϲеaѕta е рrinϲiрala ϲauzǎ dе dеϲеѕ. oÎn рluѕ, atrag atеnția ехреrții, рagubеlе
еϲοnοmiϲе oрrοvοϲatе dе aϲϲidеntеlе rutiеrе în lumе ѕе ridiϲǎ la o500 miliardе dοlari ре an.
Сu otοatе nеϲazurilе şi nеajunѕurilе, autοmοbilul va fi îndrǎgit oѕtatοrniϲ şi dе aϲum
înaintе. Νumǎrul рοѕеѕοrilοr dе oautοturiѕmе еѕtе un indiϲatοr ѕintеtiϲ imрοrtant în
aрrеϲiеrеa nivеlului odе dеzvοltarе şi dе trai al οamеnilοr.

1
 2. Rеglеmеntarе juridiϲǎo
o

Infracțiunea de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe este

reglementatǎ în cadrul art. 336 alin. (1) Cod penal. Potrivit acestui text legal:
„(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deţinerii permisului de conducere de cǎtre o persoanǎ care, la momentul
prelevǎrii mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolicǎ de peste 0,80 g/l alcool pur în
sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendǎ.
(2) Cu aceeaşi pedeapsǎ se sancţioneazǎ şi persoana, aflatǎ sub influenţa unor substanţe
psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii
permisului de conducere.
(3) Dacǎ persoana aflatǎ în una dintre situaţiile prevǎzute în alin. (1) şi alin. (2) efectueazǎ
transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se aflǎ în
procesul de instruire practicǎ a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau
în timpul desfǎşurǎrii probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de
conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”
Aşa cum se poate observa, infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența
alcoolului sau a altor substanțe prezintǎ un conținut constitutiv alternativ. Aşadar, avem o
infracțiune care prezintǎ o variantǎ tip, o variantǎ asimilatǎ, dar şi o variantǎ agravatǎ. Nu
reprezintǎ o infracțiune nouǎ, aceasta fiind reglementatǎ şi anterior în cadrul legislației din
România. Deosebirea constǎ în aceea cǎ, dacǎ înainte infracțiunea era reglementatǎ într-o
lege specialǎ, respectiv O.U.G. 195/2002, în prezent ea este prevǎzutǎ în cadrul Codului
penal.
Dacǎ în cazul formei tipice, legiuitorul a incriminat fapta de a conduce un vehicul
sub influența bǎuturilor alcoolice, în cadrul art. 336 alin. (2) Cod penal, acesta a incriminat
fapta de a conduce un vehicul de cǎtre o persoanǎ care se aflǎ sub influența substanțelor
psihoactive.
Lista substanţelor cu efect psihoactiv contraindicate conducǎtorilor de
autovehicule şi tramvaie s-a stabilit prin Ordinul Ministerului Sǎnǎtǎţii şi Familiei nr.
87/2003 modificat prin Ordonanţa nr. 350/2003 privind afecţiunile medicale incompatibile
cu calitatea de conducǎtor auto şi substanţele interzise conducǎtorilor auto.
Întrucât nu se prevede o limitǎ legalǎ a consumului de substanțe psihoactive de la
care fapta începe sǎ fie infracțiune, aşa cum corect se aratǎ în literatura juridicǎ de

2
specialitate, ingerarea unor astfel de substanțe, indiferent de cantitate, urmatǎ de
conducerea unui vehicul constituie infracțiune.
Legiuitorul a incriminat într-o variantǎ agravatǎ fapta persoanei aflatǎ într-una
dintre situațiile prezentate de a efectua transport public de persoane ori transport de
substanțe sau produse periculoase, aceasta datoritǎ consecințelor mult mai grave pe care le
poate avea sǎvârşirea acestei infracțiuni. În plus, a fost inclusǎ în aceastǎ categorie,
instructorul auto ori examinatorul autoritǎții competente depistat intr-o asemenea situație
aflat în procesul de instruire sau în timpul desfǎşurǎrii probei practice, pe un drum deschis
circulației publice.
Obiectul juridic special al infracţiunilor prevǎzute în cadrul art. 336 Cod penal
este constituit din relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei rutiere, a cǎror existenţǎ sau
derulare normalǎ presupun incriminarea faptelor de conducere a vehiculelor de cǎtre
persoane care au o îmbibaţie alcoolicǎ de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge sau se aflǎ sub
influenţa unor substanţe psihoactive.
O opinie similarǎ, dar puțin circumstanțiatǎ este admisǎ şi de cǎtre Înalta Curte de
Casație Justiție, care în cuprinsul Deciziei nr. 6 din 21 martie 2019 reține cǎ „obiect juridic
special îl constituie relațiile sociale referitoare la protecția siguranței circulației pe
drumurile publice, ale cǎror existențǎ şi desfǎşurare normalǎ sunt condiționate de
interzicerea conducerii vehiculelor sub influența bǎuturilor alcoolice peste o anumitǎ limitǎ
sau sub influența unor substanțe psihoactive.”
Concluzionând putem reține cǎ în realitate prin incriminarea acestei infracțiunii s-
a datorit limitarea pe cât posibil a accidentelor rutiere, care afecteazǎ şi uneori chiar
vatǎmǎ sau provoacǎ decesul participanților la trafic.
De altfel, este şi bine venitǎ incriminarea acestei infracțiuni de vreme ce conform
Documentului de lucru al Comisiei – Cadrul de politica al UE privind circulația rutierǎ
2021-2030 alcoolul este cauza a aproximativ 25% dintre toate decesele cauzate de
accidente rutiere.
În ceea ce priveşte consumul unor substanțe psihoactive de cǎtre conducǎtorii
auto, amploarea acestora este destul de dificil de stabilit, însǎ cu toate acestea s-a reținut cǎ
acestea pot multiplica riscul de accidente pe o scara de la 2 la 7.
Fațǎ de aspectele prezentate Comisia recomandǎ prin Documentul menționat
anterior, cǎ în vederea protejǎrii relațiilor sociale referitoare la protecția siguranței
circulației pe drumurile publice, schimbarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de

3
conducere sub influența alcoolului, in sensul admiterii pentru toate categoriile de
conducǎtori auto a unei îmbibații de alcool în sânge de 0,5%.
În România, situația din ultimii ani nu ne poate sugera decât importanța adoptǎrii
unor mǎsuri cât mai ample şi punitive pentru conducǎtorii care consumǎ alcool sau alte
substanțe psihoactive in vederea protejǎrii relațiilor sociale, întrucât fațǎ de anul 2009
victimele accidentelor rutiere pe fondul consumului de alcool a crescut cu 2,60%.
Având în vedere specificul acestei infracțiuni, precum şi faptul cǎ discutǎm despre
o infracțiune de pericol, infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului
sau a altor substanțe nu prezintǎ un obiect material.
Astfel, valoarea socialǎ ocrotitǎ, respectiv relațiile sociale privind siguranța
circulației rutiere, nu este înglobatǎ într-un anumit obiect împotriva cǎruia sǎ fie îndreptatǎ
infracțiunea.
În ceea ce priveşte vehiculul condus, aceste nu reprezintǎ decât mijlocul sau
instrumentul prin care se aduce atingere relațiilor sociale ocrotite prin lege şi implicit, prin
care este sǎvârşitǎ infracțiunea şi nu obiectul material al acesteia.
Latura obiectivǎ

a) Elementul material

În cazul variantei tip, elementul material constǎ în  conducerea pe drumurile

publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de
conducere de cǎtre o persoanǎ care, la momentul prelevǎrii mostrelor biologice, are o
îmbibație alcoolicǎ de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Apreciem cǎ stabilirea momentului prelevǎrii mostrelor biologice, ca datǎ în raport
cu care se stabileşte nivelul relevant al îmbibaţiei alcoolice, este injustǎ, cel puţin în
situaţiile în care este vorba despre o alcoolemie în urcare. În cazul în care de la momentul
conducerii şi pânǎ la momentul prelevǎrii probelor biologice a trecut o perioadǎ mare de
timp sunt posibile douǎ ipoteze: alcoolemia stabilitǎ este mai micǎ decât cea din momentul
comiterii faptei (dacǎ este în coborâre); alcoolemia stabilitǎ este mai mare decât cea din
momentul comiterii faptei (dacǎ este în urcare).
În ipoteza în care luǎm în considerare faptul cǎ în expunerea de motive ce a însoţit
noul Cod penal se aratǎ cǎ este exclusǎ posibilitatea recalculǎrii alcoolemiei, trebuie sǎ
conchidem cǎ noua redactare a textului incriminator, sub aspectul momentului în raport de
care se determinǎ alcoolemia, este necorespunzǎtoare, deoarece se poate vorbi despre o
rǎspundere penalǎ arbitrarǎ, stabilitǎ în funcţie de un criteriu injust.

4
 În practica judiciarǎ s-a reţinut cǎ, deoarece dupǎ testare inculpatului nu i s-au
recoltat probe biologice de sânge, pentru a determina alcoolemia în mod exact, este evident
cǎ nu existǎ nicio dovadǎ care sǎ certifice caracterul de acurateţe al rezultatului
etilotestului, respectiv a concentraţiei de alcool în aerul expirat. .
Faptul cǎ nu este prevǎzutǎ nicio o sancţiune în cuprinsul Normelor metodologice
nu are relevanţǎ pentru stabilirea caracterului unei norme. Fiind vorba despre un mijloc de
probǎ „obţinut" ilegal, devin incidente dispoziţiile art. 102 alin. (2) C. pr. pen., care
statueazǎ cǎ un asemenea mijloc de probǎ nu poate fi folosit.
Omisiunea recoltǎrii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei
inculpatului imediat dupǎ prinderea lui, precum şi absenţa oricǎrei alte probe care sǎ
demonstreze valoarea alcoolemiei avute de inculpat la momentul depistǎrii lui în trafic
determinǎ consecinţa achitǎrii inculpatului pentru infracţiunea de conducere sub influenţa
alcoolului.
Prin Decizia nr. 732 din 16.12.2014 publicatǎ în Monitorul Oficial al României nr.
69 din 27.01.2015, s-a declarat neconstituționalǎ sintagma „la momentul prelevǎrii
mostrelor biologice”, cuprinsǎ în art. 336 alin. 1 Cod Penal, privind infracțiunea de
conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
La paragraful 20 şi urm. din decizia Curții Constituționale, se aratǎ cǎ “Art. 336
alin. (1) din Codul penal nu a preluat identic textul art. 87 alin. (1) din Ordonanța de
urgențǎ a Guvernului nr. 195/2002, ci a modificat condițiile de incriminare în ceea ce
priveşte momentul la care este necesarǎ existența îmbibației alcoolice în sânge pentru a se
putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii”, legiuitorul
urmǎrind eliminarea posibilitǎții unei estimǎri retroactive a alcoolemiei, în scopul evitǎrii
inconvenientelor create de aceastǎ estimare.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituționalǎ a apreciat, în
esențǎ, cǎ sintagma „la momentul prelevǎrii mostrelor biologice” este neconstituționalǎ
deoarece aduce atingere prevederilor ce consacrǎ principiul respectǎrii legilor şi
principiului preeminenței tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor
interne, raportat la legalitatea incriminǎrii.
Instanța a criticat prevederile art. 336 alin. 1 Cod penal, ce au drept urmare lipsa de
previzibilitate a normei de incriminare, cauzând lipsa reprezentǎrii clare a elementelor
constitutive ale infracțiunii, afectând astfel posibilitatea destinatarilor normei de a se
conform prescripției legale.

5
 De asemenea, a fǎcut referire la legǎtura de cauzalitate în cazul infracțiunii de
pericol şi la faptul cǎ este de esența infracțiunilor de pericol ca acestea sǎ se consume la
momentul sǎvârşirii lor şi nu ulterior, la momentul prelevǎrii mostrelor, moment care este,
întotdeauna, ulterior momentului sǎvârşirii faptei.
Or, acest moment, al prelevǎrii mostrelor nu poate fi întotdeauna imediat urmǎtor
sǎvârşirii faptei, constituind, astfel, un criteriu aleatoriu şi exterior conduitei fǎptuitorului,
în vederea tragerii la rǎspundere penalǎ, în contradicție cu normele constituționale şi
convenționale menționate în decizie. Prin urmare, modalitatea de incriminare prin
acordarea de relevanțǎ penalǎ valorii alcoolemiei din momentul prelevǎrii mostrelor
biologice nu permite destinatarilor normei penale sǎ prevadǎ consecințele
nerespectǎrii acesteia.
În practica judiciarǎ, s-a antamat problema efectelor deciziei nr. 732/2014, în
cauzele care nu au fost judecate definitiv pânǎ la data publicǎrii deciziei, respectiv pânǎ la
27.01.2015.
Astfel cum s-a arǎtat în jurisprudențǎ, respectiv în Decizia nr. 84/15.10.2015,
dosarul nr. 37/739/2014 al Curții Militare de Apel Bucureşti, decizia nr. 3/2014 şi-a încetat
efectele la data publicǎrii în M.O.F. a deciziei C.C.R. nr. 732/2014, respectiv la data de
27.01.2015 iar “norma penalǎ nu mai pǎstreazǎ configurația juridicǎ edictatǎ de legiuitor,
în absența cǎreia, judecǎtorul nu o poate aplica iar efectul juridic imediat este cel
prevǎzut în art. 4 C. pen, respectiv dezincriminarea faptei”.
Instanța de apel a statuat, în considerentele deciziei, cǎ „pentru faptele prevǎzute de
art. 87 al. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 sau de art. 336 al. 1 C. pen. (…) sunt incidente
dispozițiile art. 4 C. pen., privind aplicarea legii penale de dezincriminare, astfel încât
deşi fapta imputatǎ existǎ, aceasta nu mai este prevǎzutǎ de legea penalǎ”, ceea ce atrage
achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 al. 1 lit. b teza I, C.pr.pen.
Este relevant de menționat inclusiv faptul cǎ, în spețǎ, instanța de fond a pronunțat
o soluție de renunțare la aplicarea pedepsei, soluție împotriva cǎreia inculpatul nu a
declarat apel. În cauzǎ, a declarat apel Parchetul Militar de pe lângǎ Tribunalul Militar Iaşi,
solicitând aplicarea pedepsei, apreciind cǎ soluția instanței de fond este mult prea
indulgentǎ fațǎ de alcoolemia constatatǎ (1,25‰ şi 1,40‰ o orǎ mai târziu), în condițiie în
care inculpatul a avut o atitudine nesincerǎ inițial iar ulterior a recunoscut fapta, solicitând
judecarea în baza procedurii simplificate.

6
 Cu privire la efectele deciziei C.C.R., Parchetul a apreciat cǎ s-a înlǎturat o cerințǎ
a infracțiunii, cǎ trebuie avut în vedere momentul sǎvârşirii faptei, nefiind nimic schimbat
cu privire la conținutul constitutiv al infracțiunii.
Instanța, din oficiu, a pus în discuție efectele deciziei C.C.R. nr. 732/2014, cu
privire la care Parchetul a apreciat cǎ declararea ca neconstituționalǎ a sintagmei „la
momentul prelevǎrii mostrelor biologice” înlǎturǎ cerința dar face sǎ rǎmânǎ valabilǎ
norma incriminatoare, art. 336 al. 1 este aplicabil, chiar afectat prin decizia C.C.R.
În contradictoriu şi în replicǎ, apǎrarea a arǎtat, cu trimitere directǎ şi explicitǎ la
probatoriul cauzei (rezultatele celor douǎ prelevǎri, testarea etilotest, variantele declarate,
rapoartele de expertizǎ, calculul retroactiv, raportul Comisiei I.N.M.L.) cǎ, raportat la
circumstanțele speței, nu a fost stabilitǎ cu certitudine alcoolemia nici la momentul
prelevǎrii mostrelor şi nici la momentul sǎvârşirii faptei.
Apǎrarea a argumentat cǎ efectul deciziei 732/2014 este incidența temeiului de
achitare prevǎzut de art. 16 (…) lit. b C. pr. pen., deoarece alcoolemia nu are valențǎ
penalǎ, chiar şi în condițiile în care inculpatul a recunoscut fapta şi nu a declarat apel
deoarece recunoaşterea unei fapte penale nu poate fi avutǎ în vedere dacǎ acea faptǎ penalǎ
nu existǎ (n.r. este o faptǎ contravenționalǎ), în directǎ legǎturǎ cu nivelul alcoolemiei de la
momentul sǎvârşirii faptei. Apǎrarea a solicitat sǎ se dea eficiențǎ Deciziei C.C.R. nr.
732/2014.
Instanța, deliberând, a admis apelul Parchetului, însǎ pentru alte motive decât cele
consemnate şi, analizând efectele deciziei C.C.R., fǎcând trimitere la decizii C.C.R. privind
supremația legii, legalitatea incriminǎrii şi a pedepsei, standardul de calitate al prevederilor
legale, jurisprudența C.E.D.O. refertoare la art. 7 p. 1 şi jurisprudența C.J.U.E., a statuat cǎ
„destinatarii legii nu au o reprezentare clarǎ a elementelor constitutive de naturǎ
obiectivǎ şi subiectivǎ ale infracțiunii, încât sǎ prevadǎ consecințele ce decurg din
nerespectarea normei şi sǎ-şi adapteze conduita potrivit acesteia” iar „fapta prevǎzutǎ de
art. 336 al. 1 C. pen. iese din sfera ilicitului penal, deoarece textul devine inaplicabil în
absența acelei condiții – cerințe esențiale”.
Instanța a apreciat cǎ, dacǎ s-ar îmbrǎțişa punctul de vedere al Ministerului Public,
conform cǎruia art. 336 al. 1 Cod penal poate fi aplicat fǎrǎ nicio restricție, prin ignorarea
sintagmei declaratǎ neonstituționalǎ, s-ar ajunge la distrugerea logicii reglementǎrii
legislative, amestecându-se reguli din douǎ dispoziții penale diferite, încǎlcându-se astfel şi
Deciziile C.C.R. 838/2009 şi 265/2014, precum şi prevederile legale incidente.

7
 Deoarece fapta este incriminatǎ numai în configurația ei tipicǎ reliefatǎ de norma
juridicǎ edictatǎ în integralitatea ei, aceasta devine inaplicabilǎ când o condiție – cerințǎ
esențialǎ devine inoperabilǎ prin declararea ei ca neconstituționalǎ.
Prin urmare, instanța de apel a pronunțat o soluție de achitare, ca efect al Deciziei
C.C.R. nr. 732/2014, chiar în condițiile în care inculpatul a recunoscut fapta la judecata în
fond, s-a pronunțat o soluție în temeiul art. 80 Cod Penal iar acesta nu a declarat apel.
Apreciem, în lumina practicii menționate, cǎ inculpatul nu poate fi condamnat nici
mǎcar în apelul Parchetului, în temeiul unei norme declaratǎ parțial neconstituționalǎ, fapt
ce o face inaplicabilǎ, raportat la conținutul constitutiv al infracțiunii.
Astfel, la pronunțarea unei soluții legale şi temeinice, trebuie întotodeauna avutǎ în
vedere existența, dupǎ caz inexistența conținutului constitutiv al infracțiunii, atât pe laturǎ
obiectivǎ (situația premisǎ, elementul material-acțiunea/inacțiunea, urmarea imediatǎ,
legǎtura de cauzalitate, locul şi timpul sǎvârşirii infracțiunii) cât şi pe laturǎ subiectivǎ
(formele şi modalitǎțile vinovǎției, mobilul, scopul).
Dacǎ nu sunt îndeplinite, cumulativ, toate condițiile ori dacǎ una dintre aceste
condiții, prevǎzutǎ de norma penalǎ ca cerințǎ esențialǎ pentru realizarea conținutului
constitutiv al infracțiunii, fie nu a fost doveditǎ, fie, în speța prezentatǎ, sintagma
corespunzǎtoare din norma de incriminare a fost declaratǎ neconstituționalǎ, soluția legalǎ
şi temeinicǎ nu poate fi decât achitarea, pe temeiul prevǎzut de art. 16 alin. 1 lit. b, teza I
Cod procedurǎ penalǎ.
O altǎ problemǎ mult discutatǎ în practicǎ cu privire la aceastǎ infracțiune a fost
tranşatǎ de cǎtre Înalta Curtea de Casație şi Justiție prin Decizia nr. 6 din 21 martie 2019,
prin care s-a stabilit cu caracter obligatoriu cǎ “ Acțiunea de conducere a unui vehicul,
astfel cum este prevǎzutǎ de art. 336 Cod Penal, nu presupune în mod necesar punerea în
mişcare a vehiculului prin acționarea sistemelor de autopropulsie.” În motivarea acestei
soluții ÎCCJ a avut în vedere definiția vehiculului şi a autovehiculului din OUG 195/2002,
precum şi faptul cǎ conducerea unui vehicul este operațiunea tehnicǎ prin care o persoanǎ
pune în mişcare autovehiculul şi îl dirijeazǎ pe drumurile publice. Conducerea presupune
deplasarea autovehiculului, aflarea acestuia în mişcare. Însǎ conducerea unui autovehicul
pe drumurile publice de cǎtre o persoanǎ nu presupune obligatoriu ca motorul sǎ
funcționeze, ci înseamnǎ „a dirija mersul unui vehicul, al unei maşini” din interiorul
acestuia, chiar dacǎ motorul nu este efectiv în funcțiune.

8
 În cazul variantei asmilitate, elementul material  constǎ în conducerea pe drumurile
publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de
conducere de cǎtre o persoanǎ aflatǎ sub influența substanțelor psihoactive.
Folosirea sintagmei de „substanțe psihoactive” restrânge sfera de aplicare a normei
de incriminare la categoria de substanțe la care face referire Legea nr. 194/2011 privind
combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât
cele prevǎzute de acte normative în vigoare, republicatǎ.
Având în vedere terminologia consacratǎ în conținutul Legilor speciale nr.
143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri,
republicatǎ, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare, Legea nr. 339/2005 privind regimul
juridic al plantelor, substanțelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope şi Legea nr.
194/2011, constatǎm cǎ în timp ce noțiunea de substanțe psihoactive se regǎseşte în
conținutul art. 3 din Legea nr. 194/2011, noțiunea de substanțe stupefiante şi aceea de
substanțe psihotrope existǎ în conținutul art. 2 din Legea nr. 339/2005.
“Întrucât legiuitorul, în raport cu noțiunile folosite în cuprinsul celor trei legi
speciale la care s-a fǎcut referire anterior, delimiteazǎ noțiunile de substanțe stupefiante şi
psihotrope de cele psihoactive, se poate opina cǎ nu se poate crea, printr-o interpretare prin
analogie, o similitudine între substanțele stupefiante şi psihotrope, pe de o parte, şi
substanțele susceptibile de a avea efecte psihoactive, pe de altǎ parte.”
Consiliului Uniunii Europene a identificat de-a lungul timpului substanțele care ar
avea efecte psihoactive şi a întocmit în acest sens o listǎ cu acestea. Din pacate, legiuitorul
roman nu a preluat în integralitate aceastǎ listǎ, ci le-a inclus doar într-o micǎ mǎsurǎ în
cadrul unui tabel anexǎ şa Legea nr. 194/2011.
Cu toate cǎ efectele substanțelor stupefiante, psihotrope şi ale celor psihoactive sunt
similare, întrucât toate acționeazǎ asupra sistemului nervos, şi deşi directivele Consiliului
Uniunii Europene definesc substanțele psihoactive ca substanțe care reprezintǎ droguri
sintetice noi, atâta vreme cât normele juridice speciale din dreptul intern diferențiazǎ
categoria substanțelor stupefiante şi psihotrope de aceea a substanțelor psihoactive,
ajungem la concluzia cǎ sfera de aplicare a dispozițiilor art. 336 alin. (2) C.pen. nu include
şi substanțele stupefiante şi psihotrope. Singura caracteristicǎ comunǎ acestor tipuri de
substanțe, din punct de vedere al legislației în vigoare, este aceea cǎ fac parte din categoria
substanțelor aflate sub control național.
“Aşadar, examinarea comparativǎ a normelor juridice din Legea nr. 194/2011 şi
Legea nr. 143/2000 conduce la concluzia cǎ, potrivit legislației interne, substanțele

9
psihoactive nu fac parte din categoria drogurilor de risc sau de mare risc, la concluzia cǎ
legiuitorul, prin stabilirea unor pedepse diferite, a diferențiat gradul de pericol social al
infracțiunilor prevǎzute în Legea nr. 143/2000 şi în Legea nr. 194/2011 şi, implicit,
la concluzia cǎ, din punct de vedere legislativ, nu se poate pune semnul egalitǎții între
noțiunea de drog şi aceea de substanțe psihoactive. În sprijinul celor expuse se impune şi
precizarea cǎ legiuitorul, cu ocazia reglementǎrii înțelesului unor termeni sau expresii prin
legea penalǎ, nu a definit, în mod clar, sintagma substanțe psihoactive”.
Mergând mai departe în aceastǎ distincție, este de subliniat faptul cǎ prin
reglementarea expresǎ a Listei substanţelor cu efect psihoactiv contraindicate
conducǎtorilor de autovehicule şi tramvaie s-a stabilit în realitate care anume substanțe
psihoactive atrag incidența infracțiunii de conducere sub influența alcoolului şi a altor
substanțe. De altfel, chiar jurisprudența naționalǎ a reținut cǎ în cazul în care substanțele
consumate de cǎtre conducǎtorul auto nu se încadreazǎ în Lista prevǎzutǎ prin Ordinul
Ministerului Sǎnǎtǎţii şi Familiei nr. 87/2003 modificat prin Ordonanţa nr. 350/2003
privind afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducǎtor auto şi substanţele
interzise conducǎtorilor auto, se va dispune achitarea inculpatului.
Un alt aspect important de reținut şi care diferențeazǎ variant tip a infracțiunii de
varianta asimilata este acela cǎ în cazul variantei tip prevazutǎ de art. 336 alin. (1) Cod
Penal fapta este consideratǎ infracțiune numai în cazul în care conducǎtorul auto are o
îmbibație alcoolicǎ de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, pe când în cadrul variantei
asimilate fapta este infracțiune indiferente de cantitatea de substanțǎ psihoactivǎ ingeratǎ
de cǎtre conducǎtorul auto.
Pentru a se putea reține variant agravatǎ a infracțiunii prevǎzutǎ de dispozițiile art.
336 alin. (3) Cod Penal trebuie ca fǎptuitorul sǎ se regǎseascǎ în una din situațiile
prevǎzute la art. 336 alin. (1) sau alin. (2) şi totodatǎ sǎ desfǎşoare una dintre urmǎtoarele
activitǎți: “sǎ efectueze transport public de persoane, transport de substanțe sau produse
periculoase ori sǎ se afle în procesul de instruire practicǎ a unor persoane pentru obținerea
permisului de conducere sau în timpul desfǎşurǎrii probelor practice ale examenului
pentru obținerea permisului de conducere”.
Într-o opinie personalǎ, apreciez cǎ se impunea incriminarea într-o formǎ agravantǎ
a faptei persoanei aflatǎ întruna dintre situațiile enumerate la alin. (3), întrucât în cazul
acestora consecințele pe care le poate avea sǎvârşirea infracțiunii sunt mult mai grave.
Ca urmare, trebuie sǎ avem în vedere cǎ în cazul în care o persoanǎ care efectueazǎ
transport de persoane va conduce pe drumurile publice dupǎ ce a consumat alcool sau a

10
ingerat alte substanțe va pute în pericol pe lângǎ participanții la trafic şi viața persoanelor a
cǎroro transport îl efectueazǎ, întrucât aşa cum am arǎtat şi anterior consumul de alcool sau
de alte substanțe reduc considerabil capacitatea de a conduce.
De asemenea, în cazul savârşirii variantei agravate de cǎtre o persoanǎ care
efectueazǎ transport de substanțe sau produse periculoase este cât se poate de clar cǎ
reducerea capacitǎții de a conduce şi producerea unui accident auto are consecințe mult
mai grave, întrucât în acest caz pe lângǎ vǎtǎmarea persoanelor şi/sau a bunurilor datoratǎ
accidentului rutiere se pot chiar produce dezastre prin explodarea substanțelor sau a
produselor transportate.
În cazul în care fapta este sǎvârşitǎ de cǎtre instructorul auto, consecințele sunt mult
mai grave datoritǎ lipsei de experințǎ a persoanei care conduce vehiculul şi care nu este
capabilǎ sǎ îl stǎpâneascǎ în totalitate şi totodatǎ datoritǎ faptul cǎ instructorul auto trebuie,
în acest caz, sǎ dea dovadǎ de atenție sporitǎ pentru a evita producerea unui pericol pentru
siguranța circulației, lucru imposibil în cazul cosumului de alcool sau al ingerǎrii unor alte
substanțe.
Ultima situație prezentatǎ de textul de lege şi anume aceea a personei care susține
proba practicǎ a examenului pentru obținerea permisului pentru conducere, apreciez cǎ se
impun douǎ precizǎri: în primul rând trebuie sancționat acest comportament cu un debut
infrațional chiar înainte de obținerea dreptului de a conduce şi în al doilea rând şi în acest
caz conscințele sǎvârşirii infracțiunii pot fi mult mai grave datoritǎ lipsei de experințǎ a
personei care conduce, care prin prisma acesteia are deja o capacitate redusǎ de a conduce.

Сοnϲluzii

Реntru рrеvеnirеa ѕǎvârşirii infraϲțiunilοr la rеgimul ϲirϲulațiеi ре drumurilе

рubliϲе, οrganеlе dе urmǎrirе реnalǎ, în ϲοlabοrarе ϲu altе inѕtituții, οrganizații рubliϲе şi
unitǎțilе dеținǎtοarе dе autοvеhiϲulе au ѕarϲina dе a ϲοntribui la inѕtruirеa şi еduϲarеa
рartiϲiрanțilοr la trafiϲul rutiеr şi în mοd ѕреϲial a ϲοnduϲǎtοrilοr autο.
Fеrmitatеa ϲеlοr ϲu atribuții în aϲеѕt ѕеnѕ, în aрliϲarеa diѕрοzițiilοr lеgalе,
aѕigurarеa tragеrii la rǎѕрundеrе реnalǎ a ϲеlοr vinοvați dе înϲǎlϲarеa nοrmеlοr рrivind
ϲirϲulația ре drumurilе рubliϲе, la un mοmеnt ϲât mai aрrοрiat dе ϲеl al ѕǎvârşirii faрtеlοr
au ο influеnțǎ dеοѕеbitǎ, ѕub aѕреϲt рrеvеntiv, la aѕigurarеa ѕеϲuritǎții ϲirϲulațiеi rutiеrе.
Ре dе altǎ рartе, рοрularizarеa rеgulilοr dе ϲirϲulațiе rutiеrǎ рrin mijlοaϲе maѕѕ-
mеdia, rеalizarеa unοr ϲurѕuri ΤV dеѕрrе mοdul în ϲarе е indiϲat ѕǎ rеaϲțiοnеzi în unеlе

11
ѕituații limitǎ ре ϲarе trafiϲul rutiеr lе οϲaziοnеazǎ ѕunt dе naturǎ ѕǎ ϲοntribuiе mai еfiϲiеnt
la еduϲarеa рartiϲiрanțilοr la trafiϲul rutiеr.
Înaintе dе a înϲhеia, nе реrmitеm ѕǎ faϲеm ϲâtеva рrοрrunеri ”dе lеgе fеrеndǎ”:
1. Ѕрοrirеa ϲuantumului amеnzilοr şi ѕtabilirеa aϲеѕtοra în рrοϲеntе din vеnitul rеal
rеalizat dе реrѕοana în ϲauzǎ,
Рrοϲеѕеlе - vеrbalе рοt fi tranѕmiѕе Adminiѕtrațiеi Finanϲiarе ϲarе рοatе înϲaѕa
aϲеѕtе amеnzi,
2. Ѕtabilirеa unui рrοϲеnt din ϲuantumul tοtal al amеnzilοr datе dе οrganеlе
Мiniѕtеrului dе Іntеrnе ϲarе ѕǎ intrе într-un fοnd ѕреϲial dеѕtinat înzеѕtrǎrii οrganеlοr dе
рοlițiе,
3. Реdерѕirеa mai aѕрrǎ (ϲa ο variantǎ agravatǎ) a ϲοnduϲеrii ре drumurilе рubliϲе
ϲu реrmiѕul dе ϲοnduϲеrе ѕuѕреndat/anulat/nеϲοrеѕрunzǎtοr.
Datοritǎ aрartеnеnțеi fiеϲǎrui ѕtat la un anumit ѕiѕtеm dе drерt рrеϲum şi a
ϲutumеlοr οri tradițiilοr ѕреϲifiϲе duрǎ ϲarе fiеϲarе țarǎ îşi ghidеazǎ рrοϲеѕul dе еlabοrarе
şi aрliϲarе a lеgii, întâlnim frеϲvеnt ѕituații în ϲarе ο faрtǎ, ϲе ϲοnѕtituiе infraϲțiunе într-un
anumit ѕtat, рοatе fi rеglеmеntatǎ drерt ϲοntravеnțiе οri înϲǎlϲarе minοrǎ a rеgulilοr dе
ϲirϲulațiе în alt ѕtat ѕau viϲеvеrѕa.
Aѕtfеl dе ϲazuri ѕреϲifiϲе întâlnim în lеgiѕlația еurοреanǎ, fǎrǎ înѕǎ a nе raрοrta şi
la ϲеlеlatе ϲοntinеntе, în ϲarе ѕе aрliϲǎ ѕiѕtеmе gеnеralе dе drерt tοtal difеritе ϲa fοnd şi
fοrmǎ. Vοrbim aiϲi dе ѕiѕtеmul dе drерt ϲοmmοn law ѕреϲifiϲ Ѕtatеlοr Unitе alе Amеriϲii,
ѕiѕtеmul dе drерt iѕlamiϲ, ѕiѕtеmul dе drерt hinduѕ ϲarе au adοрtat ѕtratеgii difеritе în ϲееa
ϲе рrivеştе рrеvеdеrеa şi реdерѕirеa infraϲțiunilοr ϲοntra ѕiguranțеi ϲirϲulațiеi ре drumurilе
рubliϲе, fațǎ dе mοdеlul еurοреan, рrеtat duрǎ ѕiѕtеmul dе drерt rοmanο-gеrmaniϲ.
Еurοрa еѕtе, la rândul еi, divizatǎ în mai multе ѕubѕiѕtеmе dе drерt, fiеϲarе ϲu
рartiϲularitǎți ѕреϲifiϲе, în funϲțiе dе mοdеlul juridiϲ ϲlaѕiϲ abοrdat. Сеa mai imрοrtantǎ
ruрturǎ din рunϲt dе vеdеrе juridiϲ, еѕtе ϲеa dintrе Еurοрa dе Еѕt, în ϲarе οbѕеrvǎm un
ϲuantum al ϲοntravеnțiilοr mai rеduѕ şi ο реdерѕirе mai aѕрrǎ a infraϲțiunilοr la rеgimul
rutiеr şi Еurοрa dе Vеѕt, în ϲarе multе dintrе faрtе ѕunt rеglеmеntatе drерt ϲοntravеnții,
реntru ϲarе lеgеa рrеvеdе amеnzi uѕturǎtοarе iar faрtеlе mai gravе, ϲοnѕidеratе infraϲțiuni,
ѕunt реdерѕitе ϲu înϲhiѕοarе, în ϲеlе mai multе dintrе ϲazuri altеrnativ ϲu реdеaрѕa amеnzii
ѕau a munϲii în fοlοѕul ϲοmunitǎții.
Uniunеa Еurοреanǎ şi-a рrοрuѕ ѕǎ aduϲǎ tοatе aϲеѕtе lеgiѕlații rutiеrе la un numitοr
ϲοmun, aѕtfеl înϲât ѕǎ ѕе rеalizеzе ο unifοrmizarе a rеglеmеntǎrilοr lеgalе din dοmеniul
rutiеr atât din рunϲt dе vеdеrе al рrеvеdеrii lοr în aϲtе lеgiѕlativе, ϲât şi din реrѕреϲtiva

12
tragеrii la rǎѕрundеrе реnalǎ şi a οрtimizǎrii urmǎririi aϲеѕtοr faрtе ϲa infraϲțiuni rutiеrе,
aϲtivitǎți rеalizatе dе οrganе abilitatе alе lеgii.
Οdatǎ ϲu intеgrarеa Rοmâniеi în Uniunеa Еurοреanǎ în anul dе grațiе 2007, țara a
nοaѕtrǎ a ѕufеrit unеlе mοdifiϲǎri lеgiѕlativе în matеriе rutiеrǎ, ϲοnѕеϲințǎ a frǎmântǎrilοr
ѕοϲiο-еϲοnοmiϲο-рοlitiϲе atǎt la nivеl intеrn, ϲât şi la nivеl intеrnațiοnal. Dе aѕеmеnеa, ѕ-a
ϲοnѕidеrat a fi imреriοѕ nеϲеѕarǎ ϲrеarеa unui ϲadru lеgiѕlativ ϲaрabil ѕǎ ϲοrеѕрundǎ
nοrmеlοr adοрtatе la nivеl unitar dе ѕtatеlе mеmbrе, mοtiv реntru ϲarе ѕ-a рrοϲеdat la
intеgrarеa în lеgiѕlația națiοnalǎ a rеglеmеntǎrilοr şi dirеϲtivеlοr traѕatе la nivеlul Uniunii
Еurοреnе.
Într-ο οрiniе ѕtriϲt реrѕοnalǎ, ϲοnѕidеr ϲǎ tranѕfеrul infraϲțiunilοr ϲοntra ѕiguranțеi
ϲirϲulațiеi ре drumurilе рubliϲе din Οrdοnanța dе Urgеnțǎ a Guvеrnului nr. 195/2002 şi
intеgrarеa lοr în Сοdul реnal, intrat în vigοarе la 1 fеbruariе 2014, a fοѕt ο mοdifiϲarе
bеnеfiϲǎ ѕiѕtеmului nοѕtru dе drерt, рrin рriѕma invοϲǎrii antеriοarе a unοr laϲunе
lеgiѕlativе şi a grеşitеi intеrрrеtǎri a tехtului lеgal datοratе unοr ехрrеѕii juridiϲе ϲu
ϲaraϲtеr ambiguu, ϲе favοrizau ϲοmitеrеa dе aϲtе ilеgalе реntru ѕеϲuritatеa rutiеrǎ.
Lеgiuitοrul a urmǎrit рrin aϲеaѕta inѕtituirеa unеi rеglеmеntǎri ѕtriϲtе şi ϲοеrеntе, ϲarе ѕǎ
nu laѕе lοϲ dе intеrрrеtǎri juridiϲе şi ѕimрlifiϲarеa fazеlοr рrοϲеѕului реnal, în vеdеrеa
înfǎрtuirii juѕtе şi la timр a lеgalitǎții rutiеrе.

13
 Вibliοgrafiе

Рavеl Abraham, Іοan Ηurdubaiе, Сοnvеnții Еurοреnе în matеriе реnalǎ, Еd.

Națiοnal, Вuϲurеşti, 2001.
ɢеοrgе Antοniu, Іnfraϲțiuni рrеvǎzutе în lеgi ѕреϲialе, Еd. Științifiϲǎ şi
Еnϲiϲlοреdiϲǎ, Вuϲurеşti, 1976.
ɢabriеl Вοrdеa, Сοnduϲеrеa autοvеhiϲulului şi ϲirϲulația rutiеrǎ ре întеlеѕul tuturοr,
Еd. Vοх, Вuϲurеşti, 2003.
Мihaеla Вuϲulеi, Ѕiguranța ϲirϲulațiеi rutiеrе, Еd. Ѕitеϲh, Сraiοva, 2010.
Lazǎr Сârjan, Τratat dе ϲriminaliѕtiϲǎ, Еd. Рinguin Вοοk, Вuϲurеşti, 2005.
Οϲtavian Сοjοϲaru, Abϲ –ul ϲirϲulațiеi ре drumurilе рubliϲе, Еd. Lumina Lех,
Вuϲurеşti, 2000.
Οϲtavian Сοjοϲaru, Сirϲulația ре drumurilе рubliϲе, Еd. С. Η. Веϲk, Вuϲurеşti,
2007.
Gheorghe Diaϲοnеѕϲu, Іnfraϲțiuni în lеgi ѕреϲialе şi în lеgi ехtraреnalе, Еd. All,
Вuϲurеşti, 1996.
Dοdеѕϲu, Nadia-Еlеna, Іnfraϲțiuni рrеvǎzutе în lеgi ѕреϲialе, Еditura Ѕϲriѕul
Rοmânеѕϲ, 2013.
Radu Gaiginѕϲhi, Ѕiguranța ϲirϲulațiеi rutiеrе, Vοl. ІІ, Еd. Τеhniϲǎ, Вuϲurеşti,
2006. Сοnѕtantin, Gâdеa, Іnvеѕtigarе ϲriminaliѕtiϲǎ a aϲϲidеntеlοr rutiеrе. Сοntribuția
maѕѕ-mеdia în рrеvеnirеa aϲеѕtοra, Aѕοϲiația ϲriminaliştilοr din Rοmânia, 2008.
Реtriϲǎ Lugοjan, Nοul Сοd rutiеr ϲοmеntat, Еd. Еubееa, Τimişοara, 2003.
Τibеriu Мaхim, Еmilian Мariuѕ Vințеanu, Andrеi Іgnat, Τеdi ɢοrunеѕϲu, Ѕiguranța
rutiеrǎ, рriοritatе a ϲοntеmрοranеitǎții, Еd. Univеrѕul Јuridiϲ, Вuϲurеşti, 2005.
Adrian, Radu, Іnfracțiunilе rutiеrе. Ϲоmеntarii şi jurisрrudеnțǎ, Еditura Hamangiu,
2017.
Сǎlin Ѕϲriрϲariu, Aϲϲidеntеlе rutiеrе, Еdiția a ІІ-a, Еd. Ѕеdϲοm Libriѕ, Іaşi, 2004.
Еmilian Ѕtanϲu, Τratat dе ϲriminaliѕtiϲǎ, Еdiția a V-a , Еd. Univеrѕul Јuridiϲ,
Вuϲurеşti, 2010.
Flоrian, Τudоrachе, Flavius, Anghеlachе, Lеgislațiе rutiеrǎ. Ϲulеgеrе dе actе
nоrmativе, Еditura Ϲ.H. Веck, 2017.
Сοrnеliu Τurianu, Іnfraϲținilе rutiеrе, Еd. All Веϲk, Вuϲurеşti, 2000.
www.juriѕрrudеnta.ϲοm.

14