Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NP 135-2013 Proiectarea Fațadelor Cu Alcătuire Ventilată PDF
NP 135-2013 Proiectarea Fațadelor Cu Alcătuire Ventilată PDF
Anul 181 (XXV) — Nr. 807 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 19 decembrie 2013
SUMAR
Pagina
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilată”,
indicativ NP 135-2013*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995
privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4)
din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente
activității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și
habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările și
completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 18 din 27 septembrie 2013
al Comitetului tehnic de specialitate nr. 11 „Cerințe funcționale pentru construcții și
fizica construcțiilor” și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic
de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului
nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
*) Ordinul nr. 3.415/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din
19 decembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 3
Anex
NORMATIV
PRIVIND PROIECTAREA FAADELOR
CU ALCTUIRE VENTILAT,
1
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
CUPRINS
ANEXE
Anexa 1 Referine tehnice i legislative
Anexa 2 informativ Comentarii
Anexa 3 informativ Exemple de sisteme de faade ventilate
2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 5
LIST TABELE
Nr. Numr tabel Denumire tabel
crt.
CAPITOLUL 4
3. Tabel 4.2.1 Prevederi pentru peretele exterior antifoc din cadrul sistemului
faadei ventilate
4. Tabel 4.2.2 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru locuine
5. Tabel 4.2.3 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru funciuni administrative
6. Tabel 4.2.4 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru sntate
7. Tabel 4.2.5 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru funciuni de turism
8. Tabel 4.2.6 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru învmânt i sport
9. Tabel 4.2.7 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru sli aglomerate
10. Tabel 4.2.8 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru cultur i cult
11. Tabel 4.2.9 Faade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate
pentru comer
12. Tabel 4.5.1 Valori admisibile pentru nivelul de zgomot, în funcie de unitatea
funcional ce se protejeaz
ANEXA 2 - INFORMATIV
3
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
10. Tabel 3.10 Caracteristicile plcilor de finisaj din fibre celulozice de înalt
densitate
11. Tabel 3.11 Caracteristicile plcilor de finisaj din faade verzi (perei vii)
LIST FIGURI
Nr. Numr figur Denumire fugur
crt.
CAPITOLUL 3
14. Figura 3.14 Schem pentru faade cu zidrie aparent i strat de aer ventilat
CAPITOLUL 4
4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 7
19. Figura 4.2.10 Exemplu de întrerupere ritmic a golului vertical din interiorul
sistemului de faad
ANEXA 3 - INFORMATIV
1. Figura 1÷3 Sistem de faad ventilate - finisaj din piatr - schem de principiu
detaliu de prindere i ansamblare
5
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
5. Figura 8, 9 Sistem de faad ventilate - finisaj din plci din lemn - schem de
principiu detaliu de prindere i ansamblare
11. Figura 29 ÷ 33 Sistem de faad ventilate - finisaj din metal reea tip „mesh” -
schem de principiu detaliu de prindere i ansamblare
12. Figura 34 ÷ 41 Sistem de faad ventilate - finisaj din metal - schem de principiu
detaliu de prindere i ansamblare
13. Figura 42 ÷ 69 Sistem de faad ventilate - finisaj din produse compozite mase
plastice-metal - schem de principiu detaliu de prindere i
ansamblare
6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 9
CAPITOLUL 1
1.3 Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea cldirilor noi cu faade ventilate,
precum i la proiectele de modificare, modernizare, reabilitare, a cldirilor existente, pentru care
soluia de reabilitare propus este faada ventilat.
1.4 Cerinele generale referitoare la proiectarea i executarea lucrrilor de faade ventilate sunt
urmtoarele:
(1) faadele ventilate se execut numai pe baza proiectului tehnic i a detaliilor de execuie.
Proiectul se elaboreaz de catre proiectani de specialitate, conform prevederilor legale în vigoare la
data elaborrii proiectului;
(2) proiectul se verific de ctre verificatori de proiecte, atestai, pe baza reglementrilor tehnice
specifice, aplicabile, în vigoare la data elaborrii proiectului, pentru respectarea cerinelor
fundamentale stabilite de proiectant;
(3) proiectul tehnic, detaliile de execuie i dup caz, dispoziiile de antier, emise pe parcusul
executrii lucrrilor, trebuie s furnizeze toate datele necesare certificrii energetice a cldirilor;
(4) proiectul tehnic, detaliile de execuie, instruciunile de exploatare i dup caz, dispoziiile de
antier, emise pe parcursul executrii lucrrilor, sunt cuprinse în cartea tehnic a construciei, care se
pred investitorului sau proprietarului înainte de recepia final a lucrrilor.
1.6 La realizarea faadelor ventilate se vor respecta prevederile reglementrilor tehnice specifice,
aplicabile, în vigoare (conform Anexei 1 – Referine tehnice i legislative) i cele ale prezentului
normativ.
1.8 Terminologie. Termenii utilizai pe parcursul acestui normativ sunt listai în ordine alfabetic.
Unii din ei se regsesc ca atare i în alte reglementri, alii sunt specifici acesteia.
(1) agent chimic periculos – orice agent chimic care datorit proprietilor fizico - chimice, chimice
sau toxicologice poate s prezinte risc pentru sntatea mediului i/sau a oamenilor;
(2) ancor pentru perete – dispozitiv destinat s asigure legarea unui strat (perete) al unui zid
dublu cu gol interior, trecând prin gol, de cellalt strat (perete) sau de un element structural sau
de un perete suport. Ancora trebuie s reziste eforturilor de întindere i de compresiune
permiând o micare difereniat limitat în planul peretelui.
7
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Not: definiiile detaliate, conform SR EN 845-1+A1, ale tipurilor de ancore curent folosite sunt date
în Capitolul 4.1 i în Anexa 2.
(3) band de ancorare –dispozitiv destinat s lege un element din zidrie de un alt element alturat
cum sunt planeul sau acoperiul
(4) barier antivânt – component a unui element de construcie permeabil la vapori de ap dar
care împiedic ptrunderea curenilor de aer din stratul ventilat în termoizolaia alctuit de regul
din produse de natur fibroas (de ex. produse din vat mineral bazaltic sau de sticl)
(5) bariere rezistente la foc – elemente orizontale sau verticale cu rol de întrerupere a efectului de
co ce se poate produce în caz de incendiu, prin cavitatea / golul ventilat existent (plenum) în
sistemele ventilate de faad. Aceste produse trebuie sa asigure o rezisten la foc de minimum E
30.
(8) component – material care intr în componena unui produs neomogen. Componentul este
substanial sau nesubstanial dac grosimea stratului este peste sau sub 1 mm, precum i dac are
peste sau sub 1 kg/m2.
(9) component rezistent – component a prii opace a sistemului de faad ventilat (sau nu) care
susine celelalte componente: prindere i asamblare, finisaj, izolare termic (dac exist).
(11) component termoizolant – component a prii opace a sistemului de faad, în cazul specific
al acestei reglementri, ventilat, care asigur protecia termic a prii verticale a anvelopei
cldirii.
(12) component de protecie i finisaj – component a prii opace a sistemului de faad, cu rol
preponderent de asigurare a proteciei împotriva agenilor de mediu care acioneaz în exteriorul
cldirii, caracterizat printr-o mare diversitate de rezolvri conceptuale i tehnologice a "cojii"
(13) comportare la foc – schimbarea sau meninerea proprietilor fizice i/sau chimice ale unui
produs expus la foc (standard).
8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 11
(14) compui organici volatili – în contextul HG nr. 735/2006, compui organici volatili înseamn
orice compui organici care au un punct de fierbere iniial mai mic sau egal cu 250º, msurat la o
presiune standard de 101,3 kPa.
(16) condiii de utilizare final – exprimare convenional pentru ansamblul condiiilor specifice în
care un produs urmeaz a fi încorporat într-o cldire (pus în oper). Astfel, termenul se refer la o
utilizare concret a unui produs, în legtur cu toate aspectele care influeneaz comportarea
acelui produs în diferite situaii de incendiu. Aspectele luate în consideraie sunt cantitatea de
produs, orientarea produsului, poziia acestuia în raport cu alte produse adiacente i metoda de
punere în oper a produsului.
(17) convecie termic – fenomen de transfer termic aprut la suprafaa de contact dintre un solid i
aerul din mediul ambiant (se manifest la faa stratului din alctuirea faadei care se afl în contact
cu stratul de aer ventilat precum i la faa exterioar a faadei)
(18) criterii de performan – condiii în raport cu care se evalueaz îndeplinirea unei cerine de
performan.
(19) element de construcie – parte definit a unei componente pentru construcii, (de exemplu perete,
element de separare, plafon, pardoseal, grind sau stâlp). Din punct de vedere al rolului,
compoziiei, alctuirii i caracteristicilor sale elementul de construcie poate fi rezistent la foc (R,
REI, EI)
(1) Element de construcie rezistent la foc (R) - produs - parte sau element portant de construcie -
cu rol structural (cu capacitate portant)– stâlpi, grinzi, contravântuiri, tirani etc., – care are
aptitudinea de a-i pstra pe o durat de timp determinat, capacitatea portant determinat prin
încercri standardizate sau/i prin calcul efectuat conform eurocodurilor, cel puin egal cu nivelul
stabilit în normativ, funcie de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la foc al
cldirii.
(2) Element de construcie rezistent la foc (REI) – produs - parte sau element de construcie
portant - cu rol structural – stâlpi si grinzi incluse in elemente de compartimentare si separare,
perei, planee etc.– care are aptitudinea de a-i pstra pe o durat de timp determinat, stabilitatea
la foc, etaneitatea la foc i izolarea termic, cel puin egale cu nivelul stabilit în normativ, în
funcie de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la foc al cldirii.
9
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
(3) Element de construcie rezistent la foc (EI) – produs - parte sau element de construcie
neportant - fr rol structural, perei, ui, etanarea trecerilor etc., – care are aptitudinea de a-i
pstra pe o durat de timp determinat, etaneitatea la foc i izolarea termic, cel puin egale cu
nivelul stabilit în normativ, în funcie de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten la
foc al cldirii.
(20) faad – partea exterioar finisat a fiecrui perete al unei cldiri. În general faada este exterioar
dar poate fi i interioar ex. în cazul cldirilor cu curi interioare sau atrium.
(21) faad ventilat (sinonim: faad cu alctuire ventilat) – sistem de faad în care finisajul are
alctuire ventilat. Una dintre componentele sistemului de finisare este prevazut cu o lam de aer
(slab sau puternic) ventilat natural. Lama de aer este amplasat între faa exterioar a peretelui
suport sau a stratului termoizolant (dac acesta exist) i faa interioar a elementului de
construcie aflat între stratul de aer ventilat i atmosfera exterioar (structur care poate fi sau nu
termoizolat, faa exterioar putând fi opac sau vitrat).
Not: Se recomand adoptarea de sisteme de faad ventilat certificate sau agrementate, care vor fi
însuite de proiectanii de specialitate.
(22) foc standard exterior – foc standard care reprezint expunerea feei exterioare a unui perete la
un foc care poate iei de la o fereastr a cldirii, sau de la un foc care arde liber în exterior;
parametrii si de evoluie sunt stabilii conform SR EN 1991-1-2.
Performanele de comportare la foc se raporteaz la evoluia focului dup curba standard,
standardul de referin SR EN 1363-1.
(23) lam de aer (sinonim: strat de aer) – strat caracteristic al alctuirilor ventilate de faad care este
în contact cu aerul exterior cldirii prin intermediul golurilor, fantelor, decupajelor practicate în
stratul de finisaj (componenta de protecie i finisaj) al subansamblului de faad considerat.
Poziia sa este între finisajul exterior i componenta termoizolant, în cazul pereilor-mantou sau
între componenta de protecie i finisaj i componenta rezistent (elementul suport). Rolul
stratului de aer ventilat este în principal acela de a asigura egalizarea presiunii vaporilor de ap
între mediul exterior i alctuirea faadei.
10
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 13
(24) limea golului – distana perpendicular pe planul peretelui între feele interioare ale straturilor
unui perete dublu cu gol interior sau între feele interioare ale unui perete de placare i zidria pe
care este aplicat.
(25) nivel de stabilitate la incendiu / grad de rezisten la foc (niveluri) capacitatea global normat
a unei cldiri sau a unui compartiment de incendiu de a rspunde la aciunea focului. Nivelul de
stabilitate la incendiu / grad de rezisten la foc al cldirii este determinat de elementul su cu cea
mai defavorabil încadrare în valorile normate.
(26) placaj (cu montare) uscat() – tip specific de placaj la care se utilizeaz exclusiv sisteme de
prindere mecanice; prinderea placajului se poate face direct pe componenta rezistent sau prin
intermediul unui schelet de susinere care este fixat pe componenta rezistent.
(27) perete dublu cu gol interior – perete alctuit din doi perei simpli paraleli, solidarizai cu ancore
sau cu armturi pentru rosturile de aezare. Spaiul dintre cei doi perei este lsat gol – strat de aer
– sau este umplut complet sau parial cu un produs termoizolant neportant.
Not:
a) Un perete care const din doi perei simpli separai printr-un gol de aer, dintre care unul nu
contribuie la rezistena sau la rigiditatea celuilalt perete (de regul portant), se consider ca
perete de placare.
b) În cazul faadelor ventilate, spaiul dintre cele dou straturi trebuie s fie parial gol pentru a
permite circulaia aerului i a împiedica ptrunderea umiditii spre/prin stratul interior (cel
mai aproape de interiorul cldirii).
(28) perete cu faad ventilat – perete exterior al unei construcii, portant sau neportant, format din
elementul suport i sistemul de faad ventilat.
(29) perete mantou – subansamblu tehnologic de faad cu dublaj termoizolant exterior. Pe lâng
protecia mecanic, asigurat prin definiie de componenta de finisaj a anvelopei cldirii,
includerea unei izolaii termice asigur i o protecie eficient i durabil împotriva principalilor
ageni de mediu care determin degradarea componentei rezistente (perete exterior): umiditatea i
variaiile de temperatur. În contextul prezentei reglementri, peretele mantou este faada ventilat
în alctuirea creia intr i o termoizolaie, aplicat pe componenta rezistent (peretele suport).
(30) perete neportant (nestructural) – perete care nu face parte din structura principal a cldirii; acest
tip de perete poate fi suprimat fr s prejudicieze integritatea restului structurii.
(31) perete de placare – perete folosit ca parament, dar care nu este legat sau nu contribuie la
rezistena peretelui pe care este aplicat (peretele suport) sau a scheletului.
(32) performan la foc – schimbarea sau meninerea proprietilor fizice i/sau chimice ale unui
produs atunci când este expus unui foc specific.
(33) permeabilitate la aer – proprietatea unui material de construcie de a permite trecerea fluxului de
aer, exprimat prin fluxul de aer în regim staionar care strbate prin unitatea de suprafa un strat
plan i omogen, cu grosimea de un metru, când diferena dintre presiunile pe cele dou suprafee
plane i paralele ale stratului este egal cu unitatea.
11
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
(35) permeabilitate termic – proprietatea unui material de construcie de a permite trecerea fluxului
termic, exprimat prin fluxul termic în regim staionar care strbate prin unitatea de suprafa un
strat plan i omogen, cu grosimea de un metru, când diferena dintre temperaturile pe cele dou
suprafee plane i paralele ale stratului este egal cu unitatea.
(36) placare – o acoperire cu finisaj(e) fixat(e) sau ancorat(e) pe faa zidriei i care, în general, nu
este (sunt) aderent(e) la aceasta.
(37) plenum – spaiul de aer (ventilat sau neventilat) aflat între stratul de finisaj i izolaia termic.
(38) produs termoizolant eficient – produs uzinat având conductivitatea termic de calcul la
temperatura de 100C mai mic sau egal cu 0,050 W/mK destinat s confere elementului de
construcie în structura cruia urmeaz s fie înglobat, performane de izolare termic
corespunztoare nivelurilor de performan stabilite prin reglementri.
(39) propagarea incendiului pe exterior – incendiul din interiorul sau exteriorul construciei care se
poate propaga pe faad, pe finisaj i/sau prin golul ventilat al sistemului de faad ventilat, având
drept combustibil i termoizolaia.
(40) reacie la foc – comportare a unui produs care, prin propria sa descompunere, alimenteaz un foc
la care este expus, în condiii specificate. În funcie de reacia lor la foc, produsele folosite la
cldiri în condiii de utilizare final (puse în oper) pot fi incombustibile sau combustibile.
(a) Produsele i elementele pentru cldiri se clasific în urmtoarele clase de reacie la foc:
(b) Produsele clasificate pe criteriile de baz A1…E se clasific suplimentar pe criterii de:
s – emisie de fum (s1...s3)
d – picturi/particule arzânde (d0...d2) conform SR EN 13823 i SR EN ISO 11925-2
Exemplu de notare: A2-s1,d0; D-s2,d0
(41) restricie – orice condiie sau interdicie referitoare la producere, utilizare sau introducere pe
pia.
12
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 15
(45) rezisten la permeabilitate la vapori de ap a unui strat plan i omogen – diferena dintre
presiunile pe cele dou fee ale stratului raportat la fluxul de vapori de ap care strbate stratul, în
regim staionar.
(47) rezisten termic a elementului de construcie plan care include un strat de aer ventilat –
suma rezistenelor la permeabilitate termic ale straturilor omogene ale elementului de construcie
plan, la care se adaug rezistena termic a stratului de aer ventilat.
(49) rezisten termic a unui strat plan i omogen – diferena dintre temperaturile pe cele dou fee
ale stratului raportat la fluxul termic care strbate stratul, în regim staionar.
(50) rezisten termic superficial prin convecie – inversul coeficientului de transfer termic
superficial prin convecie, dintre suprafaa stratului din alctuirea peretelui aflat în contact cu
stratul de aer ventilat i aerul din stratul de aer ventilat.
(51) rost de separare – rost care permite micarea liber în planul peretelui.
(52) strat de aer ventilat – componenta unui element de construcie prin care se permite circulaia
aerului prin tiraj termic i/sau vânt i care are drept scop principal evacuarea vaporilor de ap în
exces spre mediul ambiant
(53) substan – un element chimic i compuii acestuia în stare natural sau obinui prin orice proces
de producie, inclusiv orice aditiv necesar pentru pstrarea stabilitii i orice impuritate care
deriv din produsul utilizat, cu excepia oricrui solvent care poate fi separat fr a influena
stabilitatea substanei sau fr a-i schimba compoziia.
(54) valoare limit de expunere profesional – media ponderat cu timpul a concentraiei agentului
chimic în aer, la nivelul respirator al angajatului.
13
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
CAPITOLUL 2
2.1 La conceperea alctuirii faadei ventilate, trebuie avut în vedere ca succesiunea straturilor, de la
interior spre stratul de aer ventilat, s se fac în sensul creterii permeabilitii la vapori de ap,
respectiv al scderii rezistenei la vapori de ap (A se vedea i C2.1din Anexa 2).
2.2 Straturile care au o pondere important la rezistena termic a faadei, trebuie s fie amplasate
între spaiul interior al cldirii i stratul de aer ventilat, pe faa structurii peretelui orientat spre
exterior.
2.3 Produsul termoizolant (A se vedea i C2.3 din Anexa 2 i Anexa 3) trebuie s:
(1) aib o conductivitate termic de calcul de maxim 0,050 W/(mK).
(2) aib rigiditatea corespunztoare procedeului de fixare pe suport (dup caz, lipire, fixare
mecanic sau lipire i fixare mecanic);
(3) aib clasa de reacie la foc corespunztoare reglementrilor tehnice în vigoare, în funcie de
funcionalitate, regim de înlime, tipul i natura straturilor de protecie etc.;
(4) permit, dup caz, aplicarea unor straturi de protecie (mecanic, ignifug, hidrofug, barier
antivânt etc.);
2.4 Stratul termoizolant sau stratul de protecie al stratului termoizolant, trebuie s:
(1) fie în contact direct cu stratul de aer ventilat;
(2) fie amplasat pe faa stratului/structurii peretelui orientat spre exterior;
(3) aib aplicat pe faa produsului termoizolant stratul de protecie corespunztor tipului de produs
(dup caz, strat de protecie mecanic, hidrofug, ignifug, barier antivânt etc.).
2.6 Straturile de aer care comunic cu atmosfera se clasific în straturi de aer foarte slab ventilate
natural, slab ventilate natural i bine ventilate natural, în conformitate cu normativul C 107-2005
Partea a 3-a –indicativ C 107/3, cu modificrile i completrile ulterioare (A se vedea i C2.6 din
Anexa 2 i Anexa 3).
14
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 17
2.7 În alctuirea faadelor ventilate se vor realiza numai straturi de aer cel puin slab ventilate,
recomandabil straturi de aer bine ventilate.
2.8 La alegerea produselor respective trebuie s se urmreasc, pe lâng caracteristicile lor termice
(conductivitate termic, densitate aparent) i modul în care acestea corespund din punct de
vedere al celorlalte cerine fundamentale: securitate la incendiu, igien, sntate i mediu,
economie de energie i izolare termic, protecia împotriva zgomotului; de asemenea, se va urmri
ca aceste produse s aib caracteristici ecologice i durabile (materiale naturale, din surse
regenerabile, produse cu costuri moderate de producie, transport, exploatare, postutilizare,
produse din materiale reciclate etc.).
Not: Proiectantul general elaboreaz un proiect - tem de specialitate i cere prin caietul de
sarcini ca executantul s prezinte caietul de detalii de montaj care s fie conform cu caietul
productorului. Acest caiet trebuie s fie avizat de ctre proiectantul general, care îi asum
rspunderea atât pentru întregul proiect, cât i pentru structura faadei (componenta de prindere i
asamblare) care trebuie asumat întâi de ctre executant, apoi vizat de ctre proiectantul general.
15
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
CAPITOLUL 3
3.1 Cele mai utilizate tipuri de subansambluri constructiv - tehnologice pentru realizarea componentei
de protecie exterioar sunt:
(1) sistemele "continue", în general sub form de tencuieli umede pe dublaje termoizolante
perforate sau cu caneluri, finisate cu tencuieli subiri
(2) sistemele "discontinue":
a) placaje montate direct pe peretele suport;
b) prefabricate complexe (cu termoizolaie i finisaj inclus);
c) placaje subiri din piatr cu fixare mecanic;
(3) subansambluri exterioare din zidrie cu alctuire complex.
Pentru elemente dimensionale uzuale se va consulta C.3.1 din Anexa 2.
3.2 Din punct de vedere al solidarizrii pe peretele / alctuirea–suport sistemele de faade cu alctuiri
ventilate se pot clasifica în:
(1) subansambluri cu component de solidarizare punctual pe suport, rigid (care permite reglaj
pe cel mult o direcie). Acest sistem cu fixare direct pe elementul de construcie, aparent sau
mascat, cu mijloace mecanice (uzual dibluri expandate) este specific prinderii plcilor de piatr
natural.
Not: Sistemul de prindere local a panourilor creeaz concentraii de eforturi în plci, care pot
conduce la deformri ale plcilor din piatr natural.
(2) subansambluri cu component de solidarizare liniar pe suport, uni sau bidirecional (care
permite reglaj pe dou i trei direcii).
fixare fixare
3.3 Atunci când exist, scheletul de susinere se fixeaz pe peretele suport cu ancore mecanice
amplasate conform proiectului de structur. Rezistena ancorelor se determin conform
prevederilor din capitolul 4.1 “Rezisten i stabilitate mecanic”.
3.4 Scheletul de susinere poate fi din lemn, din metal (oel sau aluminiu), mixt (lemn i metal). Se
recomand ca acest schelet s fie detaat de suport prin modul de montare pe piesele metalice
locale, pentru a se putea prevedea termoizolaie i în spatele acestuia.
16
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 19
Not: Acelai sistem de prindere – asamblare poate fi promovat de mai multe firme specializate în
producia de plci ceramice, în cadrul unor sisteme de faade ventilate proprii.
3.6 Din punct de vedere al tipului de montare a componentei de protecie i finisaj, exist urmtoarele
tipuri generice:
(a) tip „caplama”, prin suprapunearea plcilor sau fâiilor. Sistemul permite înlocuirea unei plci
deteriorate fr a afecta restul faadei
a.1 caracteristici ale sistemului de montare: pe schelet vertical sau bidirecional
a.2 categorii de produse:
- plci i fâii din prefabricate de ciment
- plci din fibrociment
- solzi sau fâii din materiale naturale: ardezie, lemn tratat etc.
- unele tipuri de plci ceramice
(b) tip „plan”: plci alturate sau îmbinate cu scopul de a realiza suprafee mari aflate în acelai
plan
17
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
(2) Înainte de alegerea unui tip de placaj este obligatorie consultarea cu un specialist în domeniul
placajelor din piatr natural (geolog) pentru asigurarea c acel tip de placaj este corespunztor din
punct de vedere tehnic.
(3) Se recomand adoptarea unor sortimente de piatr local, dat fiind c experiena a dovedit c
acestea se comport mai bine în mediul din care provin, acestea trebuind la rândul lor trecute prin tot
procesul de caracterizare calitativ.
(4) Grosimea acestor placaje este în general cuprins între 3,2cm (marmur i granit) i 5,2cm
(calcare). Ea trebuie pus în relaie i cu lungimea i limea plcilor. Cu cât placa de piatr are
suprafa mai mare, cu atât mai mare trebuie s fie i grosimea plcii i msurile de ancorare i
siguran trebuie s fie mai riguroase.
18
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 21
19
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
7 8 9 10
C.3.11 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
din plci de ceramic.
(3) Prinderea elementelor din lemn se realizeaz mecanic cu uruburi (cuie) aparente sau mascate.
(4) Elementele din lemn se trateaz prin lcuire sau vopsire, pentru a rezista la intemperii.
(5) Rosturile sunt închise, dar nu etane.
20
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 23
C.3.12 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
din lemn.
(3) Este posibil dispunerea orizontal, vertical sau combinat a finisajelor metalice i realizarea
de suprafee rotunde convexe sau concave.
(4) Oelul utilizat este cel obinuit, protejat anticoroziv prin vopsire sau prin procedee chimice, sau
oelul corten (care oxideaz i stratul de oxid constituie protecie; culoarea suprafeei în contact
cu mediul este ruginie). Este posibil astfel alegerea unor profile ce permit procesul de
patinare, care duce la modificarea culorii în timp (1 – 4 ani).
(5) Grosimile uzuale ale tablei sunt cuprinse între 0,4 i 4 mm, în funcie de tipul i modul de
prelucrare al acesteia. Grosimea scade în cazul elementelor profilate i de tip “cutie”,
rigiditatea plcilor fiind asigurat de geometria lor.
(6) Faadele metalice perforate tip reea rspund unor cerine multiple: protejeaz contra vânturilor
puternice, constituie elemente de protecie solar i asigur suport pentru diverse proiecte
publicitare sau din domeniul artelor vizuale. Geometria de împletire a firelor de oel-carbon
este extrem de variat, creând efecte optice specifice, cu grade diferite de transparen sau
opacitate. Pentru montarea finisajelor metalice este necesar prevederea unor console din
ancore de schel înc din faza de proiect.
Not: Exist profile metalice speciale, cum ar fi cele destinate îmbinrii ferestrelor, piese de col, piese
pentru atic sau soclu etc.
21
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
a b c d e f
1 2 3 4 5 6
C.3.13 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
din metal.
Panourile din sticl pentru placarea faadelor cu alctuire ventilat sunt realizate din sticl stratificat,
cu montaj ascuns pe ine metalice. Stratul intermediar din material plastic ce se afl între foile de
sticl, poate fi colorat sau imprimat cu diverse imagini. Ca alternativ, panourile din sticl pot fi
înlocuite cu panouri fotovoltaice aezate pe o plac de baz compozit din sticl cu rini.
22
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 25
C.3.14 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
din sticl stratificat.
C.3.15 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
din PVC.
(3) Produsele din categoria panourilor metalice cu miez din mase plastice pot fi formate din:
a) faa superioar cu grosimi între 0,3 si 9 mm
i) oel prevopsit 0,4 mm microcutat;
ii) aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Al 3105 H22;
iii) tabl galvanizat vopsit;
iv) tabl perforat din oel vopsit în câmp electrostatic RAL;
v) cupru;
23
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
b) folie protectoare
i) strat acrilic;
ii) dubl lcuire pe baz de fluorin (fluorocarbon PVdF);
iii) 2 sau 3 straturi PVdF 70% Kynar 500 sau HQP;
iv) tabl galvanizat vopsit;
v) poliester (25m) / PVDF (27m);
C.3.16 Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
compozite.
24
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 27
C.3.17 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
din laminate de înalt densitate.
Pentru condiiile geo-climatice din România aceast soluie nu este potrivit, deoarece, în urma
unui cutremur, exist riscul de a se împrtia pmântul.
Aceste sisteme solicit atenie la întreinere:
i) nu se prevd în locuri cu public (se usuc i curge pmântul);
ii) trebuie înlocuit substratul în vrac la 1 an (în interior) i 2 ani (în exterior);
iii) nu se prevd la înlimi mai mari de 2,5m.
b. Mediul de cretere format din substratul din saltele este realizat din fibre (iut) sau din
împâslituri naturale (similar cu „covoarele” de la acoperiurile verzi). Plantele se înlocuiesc la un
interval de circa 5 ani, deoarece rdcinile colmateaz saltelele. În general trebuie prevzut un sistem
de udare a plantelor, independent, care mrete costurile de construcie i întreinere.
25
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
C.3.18 din Anexa 2 i Anexa 3 prezint exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje
din perei vii.
Unul din cele mai noi sisteme, faadele din membrane imper-respirante care se lipesc pe suport asigur
protecie împotriva agenilor meteorici i radiaiilor UV, în vreme ce asigur i transparena i
aspectul. Sunt realizate din PVC, Polytetrafluoroethylene (PTFE).
În punerea în oper a acestui tip de faad, alegerea corect a crmizilor i mortarelor este deosebit de
important. Pentru a evita decolorri sau ptri ulterioare ale faadei se recomand crmizile arse la o
temperatur de peste 1000 °C, compuii chimici utilizai la producerea carmizilor fiind difuzai
compact în toat masa acestora. La astfel de faade, în general, defectele apar datorit alegerii
incorecte a mortarelor sau a crmizilor nepotrivite pentru condiiile climatice specifice sitului. Pentru
a asigura o ventilare optim se recomand asigurarea a minim 7500 mm² la fiecare 20 m² de faad.
Acest lucru se realizeaz fie prin prevederea unor goluri protejate împotriva insectelor si pasrilor, fie
prin utilizarea unor carmizi cu goluri. Pentru a realiza fluxul de aer necesar ventilrii, poziionarea
golurilor respectiv a crmizilor cu goluri se face atât la partea superioar cât i la partea inferioar, în
acest caz asigurându-se i scurgerea apei, în cazul în care aceasta a ptruns în interior.
C.3.20 din Anexa 2 prezint elemente teoretice suplimentare pentru acest sistem de faade ventilate.
26
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 29
Fig. 3.14 Schem pentru faade cu zidrie aparent i strat de aer ventilat
27
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
CAPITOLUL 4
Generaliti
4.1.1. Proiectarea structural a faadelor cu alctuire ventilat, pentru toate tipurile de alctuire i
pentru toate tipurile de materiale folosite, are ca scop satisfacerea cerinei de "rezisten mecanic i
stabilitate”, în condiiile specifice de mediu natural i construit ale amplasamentului, pe toat durata
de exploatare prevzut prin tema de proiectare i în limitele unui efort tehnic i economic rezonabil
pentru categoria de importan a cldirii.
4.1.2. În condiiile naturale specifice teritoriului României, satisfacerea cerinei de "rezisten
mecanic i stabilitate" pentru faadele cu alctuire ventilat depinde, în principal, de rspunsul
acestora la aciunea seismic (performana seismic). Prezentul Normativ completeaz în acest sens
prevederile reglementrilor tehnice specifice pentru proiectarea seismic a cldirilor noi, aplicabile, în
vigoare i standardelor de proiectare pentru materialele de construcie tradiionale (zidrie, beton,
lemn, metal) cu prevederi de proiectare specifice, detaliate, necesare pentru ca faadele cu alctuire
ventilat s ating nivelurile de performan seismic prevzute de acestea.
4.1.3. Proiectarea faadelor cu alctuire ventilat pentru cerina fundamental de "rezisten mecanic
i stabilitate" se va face în conformitate cu principiile i regulile generale date în Codul CR 0 (A se
vedea i Anexa 2).
4.1.4. Nivelurile de performan proiectate conform prezentului normativ se realizeaz numai dac
sunt îndeplinite i toate msurile prevzute mai jos :
(1) La execuie, dac sunt respectate urmtoarele condiii:
a) produsele folosite sunt cele prevzute în proiect i au calitatea certificat conform
prevederilor legale;
b) pentru execuia stratului suport, inclusiv la montarea prinderilor, se aplic cu strictee
detaliile prevzute în proiect;
c) la execuia/montajul stratului suport se respect, dup caz, detaliile de zidire/asamblare
/prindere prevzute în proiect.
(2) În exploatare, dac se aplic urmtoarele msuri:
a) urmrirea în timp a strii celor dou straturi ale faadei pentru identificarea eventualelor
defeciuni i a cauzelor acestora;
b) adoptarea msurilor de exploatare i de întreinere specificate de proiectant;
c) controlarea strii faadei ventilate dup fiecare eveniment seismic semnificativ.
28
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 31
4.1.5. Faadele ventilate vor fi proiectate i executate astfel încât, sub efectul aciunilor susceptibile de
a se exercita asupra lor în timpul execuiei i al exploatrii, s nu se produc nici unul dintre
urmtoarele evenimente (A se vedea i Anexa 2):
(1) prbuirea total sau prbuirea parial/local a componentelor faadei;
(2) producerea unor avarii de tip "prbuire progresiv";
(3) cderea unor fragmente ale stratului de placare sau a tâmplriei înglobate în acesta;
(4) avarierea sistemelor de etanare, ca urmare a deformaiilor excesive ale elementelor faadei
(stratul suport, stratul de placare, prinderile);
(5) limitarea sau imposibilitatea manevrrii prilor mobile (ferestre, ui).
4.1.6. Cerinele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind comportarea faadelor ventilate sub
efectul aciunii vântului sau a cutremurului sunt urmtoarele (A se vedea i Anexa 2):
(1) Cerina de siguran a vieii: reducerea riscului de punere în pericol a integritii fizice a
oamenilor prin cderea, în spaiile publice (în strad, de exemplu) sau în spaiile în care se
pot afla mai multe persoane (curile interioare ale colilor, de exemplu), a elementelor stratului
de placare.
(2) Cerina de limitare a degradrilor: reducerea costurilor pentru repararea faadelor ventilate
avariate de cutremur precum i a pierderilor cauzate de întreruperea temporar a activitii
normale în cldire ca urmare a avarierii faadei.
4.1.7. Alegerea materialelor pentru executarea faadelor ventilate se va face inând seama de concepia
i cerinele specifice ale proiectului de arhitectur precum i de urmtoarele considerente:
(1) Satisfacerea cerinelor de performan prevzute la art. 4.1.5 i 4.1.6. în condiii de cost total
minim pe durata de exploatare (de serviciu) prevzut prin tema de proiectare;
(2) Condiiile de agresivitate ale mediului natural i antropic.
4.1.8. Clasificarea i gruparea aciunilor agenilor mecanici pentru proiectarea faadelor cu alctuire
ventilat se vor lua conform Codului CR 0 i conform precizrilor suplimentare din Codurile i
standardele pentru produsele de construcie respective (A se vedea i Anexa 2).
4.1.9. Pentru proiectarea stratului de placare se vor lua în considerare (A se vedea i Anexa 2):
(1) Eforturile secionale produse de urmtoarele aciuni:
a) greutatea proprie;
b) aciunea vântului;
c) aciunea seismic;
(2) Deformaiile difereniate în raport cu cele ale stratului suport:
a) deformaiile elastice ale ansamblului structurii i deformaiile elastice locale ale
elementelor faadei;
b) reologice: curgerea lent i contracia (în cazul betonului armat i al zidriei cu elemente
din beton);
c) dilatarea din umiditate (pentru zidria cu elemente din argil ars).
29
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
(1) efectele aciunilor care se aplic direct sau indirect pe acest strat, stabilite conform prevederilor
Codului CR 0, reglementrilor tehnice specifice pentru proiectarea seismic a cldirilor, în
vigoare i standardelor aplicabile, în funcie de rolul structural al acestuia (perete structural,
panou înrmat în cadru de beton sau de oel, perete nestructural din zidrie, din lemn sau din
metal);
(2) efectele aciunilor aplicate pe stratul de placare care se transmit stratului suport prin
intermediul legturilor între straturi.
4.1.11. Evaluarea încrcrilor permanente pentru faadele ventilate se face conform Codului CR 0
4.1.12. Definirea încrcrilor datorite procesului de exploatare se face conform Codului CR 0 (A se
vedea i Anexa 2).
4.1.13. În cazul straturilor de placare situate, fr dispozitive de protecie, la nivelul strzii sau
adiacente unor spaii de circulaie, pentru dimensionarea /verificarea acestora se va lua în considerare
i efectul posibil al impactului oamenilor considerat ca încrcare lateral, aplicat la cota de 120 cm
peste nivelul de clcare, cu valoarea de 2,0 kN/m (A se vedea i Anexa 2).
4.1.16. Efectele variaiilor de temperatur climatice sezoniere, se vor lua conform prevederilor
stabilite prin SR EN 1991-1-5.
4.1.17. Aciunea cutremurului asupra faadelor ventilate se manifest prin urmtoarele efecte care se
produc simultan i se suprapun cu efectele încrcrilor verticale:
(1) Efectul direct al forelor de inerie corespunztoare produsului dintre masa faadei (sau a unui
strat al acesteia) i acceleraia pe care aceast mas o capt în timpul cutremurului.
(2) Efectul indirect rezultat din deformaiile impuse faadei (sau unui strat al acesteia) prin
deplasrile laterale relative ale punctelor de prindere de structura principal sau între straturile
faadei.
30
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 33
4.1.21. Încrcarea seismic de proiectare pentru stratul de placare i pentru dimensionarea ancorelor se
va determina conform Codului P 100-1 cap.10, cu formula
a g E pl K z
Fpl ( z ) J pl g pl c s , pl g pl (4.1.1)
g q pl
în care
31
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Tabelul 4.1.1.
4.1.22. Stratul suport se va proiecta pentru a prelua urmtoarele efecte ale aciunii seismice:
(1) fora i deplasrile care acioneaz în planul su, rezultate din calculul seismic de ansamblu al
structurii, în funcie de rolul su (perete structural, perete înrmat în cadru de beton armat);
(2) fora seismic perpendicular pe planul su, determinat conform Codului P 100-1;
(3) fora seismic corespunztoare stratului de placare transmis prin intermediul ancorelor.
4.1.23. Nivelul de performan al faadelor ventilate fa de efectul indirect al aciunii seismice este
determinat, în principal, de urmtorii factori:
(1) intensitatea acceleraiei seismice de proiectare folosit pentru dimensionarea structurii
principale;
(2) valoarea efectiv a deplasrilor relative de nivel produse de aceast aciune;
(3) alctuirea celor dou straturi i a prinderilor între acestea;
(4) tipul produselor pentru stratul de placare; dup caz, intervine efortul unitar de fisurare sau
efortul care produce cderea de pe scheletul propriu al stratului de placare a componentelor
acestuia;
(5) modul de fixare al stratului de placare i al componentelor acestora.
4.1.24. Faadele cu alctuire ventilat vor fi proiectate pentru a putea prelua toate deformaiile laterale
ale structurii principale produse de aciunea seismic (deplasrile relative de nivel, inclusiv efectul
torsiunii generale a cldirii) (A se vedea i Anexa 2).
4.1.25. Determinarea deplasrilor laterale pentru proiectarea faadelor cu alctuire ventilat se va face
conform prevederilor generale date în Codul P 100-1, cap.10.
Deplasrile structurii folosite pentru proiectarea faadelor cu alctuire ventilat "Gfv" se
calculeaz în urmtoarele condiii:
a) valorile deplasrilor relative "G0", calculate pe baza valorilor "G" rezultate din calculul
structurii principale în domeniul liniar-elastic, cu forele seismice de calcul, se multiplic cu
factorul de reducere a rspunsului elastic "q" al structurii principale;
b) modelul i metoda de calcul pentru determinarea deplasrilor "G" se stabilesc, în funcie de
caracteristicile de regularitate/neregularitate ale structurii principale, conform Codului
P 100-1;
c) valorile rezultate din calculul elastic se multiplic cu factorul de reducere X pentru a ine seama
de perioada de revenire mai scurt a cutremurelor pentru care se cere protecia faadelor
ventilate i cu factorul 1.25 pentru a ine seama de incertitudinile legate de determinarea
deplasrilor relative de nivel
Gfv =1.25 Xq G0 (4.1.2)
4.1.26. Factorul de reducere X, se va lua dup cum urmeaz:
32
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 35
(1) X= 0.7 pentru faadele ctre spaiile publice (strada) sau ctre alte spaii în care este posibil
prezena unui numr mare de persoane (curile interioare ale colilor, de exemplu);
(2) X= 0.50 pentru toate celelalte poziii în cldire.
4.1.27. În cazul faadelor cu alctuire ventilat care sunt rezemate pe planee în consol se va ine
seama i de posibilitatea unor micri verticale difereniate ale consolelor de la etajele adiacente.
4.1.30. Pentru calculul efectelor variaiilor dimensionale ale zidriei de placare cu elemente din argil
ars se vor folosi urmtoarele valori:
(1) Coeficientul de dilatare termic: kt = 7,2 × 10-6 mm/mm/oC;
(2) Coeficientul de dilatare din variaia umiditii kd = 3,0 ×10-4 mm/mm.
4.1.31. Sigurana faadelor cu alctuire ventilat, în raport cu starea limit ultim (ULS) i cu starea
limit de serviciu (SLS) se verific, pentru toate tipurile de materiale i pentru toate alctuirile
constructive, prin metoda coeficienilor pariali de siguran.
4.1.32. Valorile caracteristice ale rezistenelor materialelor i valorile coeficienilor pariali de
siguran, pentru materiale se iau conform reglementrilor tehnice corespunztoare materialelor din
care sunt alctuite stratul suport, stratul de placare i elementele auxiliare.
4.1.33. Pentru stratul de placare al faadelor cu alctuire ventilat din zidrie coeficienii pariali de
siguran pentru gruparea fundamental, gruparea accidental i gruparea seismic, definite conform
Codului CR0, vor avea urmtoarele valori:
(1) Zidrie executat cu:
a) Elemente de categoria I, mortar proiectat (performant) M = 2.2
b) Elemente de categoria I, mortar cu compoziie prescris M = 2.5
(2) Ancorare armturi M = 2.2
(3) Oel pentru armare i precomprimare M = 1.15
(4) Componente auxiliare M = 2.2
(5) Buiandrugi prefabricai conform SR EN 845-2 M = 1.5 ÷2.5
Pentru stratul suport coeficienii pariali de siguran se vor lua conform reglementrilor tehnice
aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie.
33
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Prevederi generale
4.1.34. Din punct de vedere structural, faadele cu alctuire ventilat, indiferent de materialele din care
sunt realizate, sunt alctuite din doi perei paraleli între care este prevzut un spaiu liber.
(1) Peretele exterior, aflat în contact direct cu mediul înconjurtor, este denumit perete (strat) de
placare. În contextul prezentului normativ se numete component de protecie i finisaj;
(2) Peretele interior, care realizeaz delimitarea/închiderea spre exterior a încperilor este denumit
perete (strat) suport. În contextul prezentului normativ se numete component rezistent.
4.1.38. Stratul suport pentru faadele ventilate poate fi constituit de elemente de construcie structurale
sau nestructurale plane, realizate din zidrie, beton, oel sau lemn.
4.1.39. Proiectarea arhitectural-structural a stratului suport al faadei cu alctuire ventilat trebuie s
asigure satisfacerea urmtoarelor cerine (A se vedea i Anexa 2):
(1) rezistena i stabilitate ;
(2) protecia termic ;
34
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 37
35
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
4.1.47. Elementele de protecie împotriva umiditii pot fi realizate din (A se vedea i Anexa 2):
(1) Tabl subire din oel inoxidabil (cu grosime minim 0.25 mm)
(2) Membrane bituminoase, din cauciuc sau din material plastic (imputrescibile)
(3) O combinaie a acestor materiale.
4.1.48. Încrcrile perpendiculare pe planul stratului de placare provenite din aciunea cutremurului
sau a vântului trebuie s fie transmise la stratul suport prin intermediul ancorelor.
4.1.49. Pentru faadele cu strat de placare greu, dimensionarea ancorelor i a peretelui rezult, de
regul, din încrcrile perpendiculare pe plan provenite din aciunea cutremurului. Pentru faadele cu
strat de placare uor dimensionarea ancorelor i a peretelui rezult, de regul, din încrcrile
perpendiculare pe plan provenite din aciunea vântului (presiune + suciune).
4.1.50. Deformaiile normale pe plan ale stratului suport trebuie s fie limitate pentru a menine
integritatea stratului de placare (A se vedea i Anexa 2).
4.1.51. În stratul de placare nu se accept dezvoltarea eforturilor unitare de întindere din încovoiere
produse de încrcrile perpendiculare pe plan cu excepia cazurilor în care alctuirea constructiv
permite preluarea acestor eforturi cu armturi sau alte elemente cu rezisten corespunztoare la
întindere (grile polimerice, polimeri armai cu fibre - FRP).
4.1.52. În cazul în care stratul de placare este rezemat pe un element structural orizontal, acesta va fi
dimensionat astfel încât sgeata s fie limitat la valorile specificate în acest normativ (pentru
cornierul de reazem se vor vedea Art. 4.1.81 ÷ 4.1.84).
36
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 39
4.1.56. Tipul ancorelor va fi stabilit de proiectant având în vedere direciile pe care deplasrile relative
ale celor dou straturi trebuie s fie permise/împiedicate. În figura 4.1.3. ancorele permit deplasri în
direcia "F" (flexibil) i împiedic deplasrile în direcia "R" (rigid).
(a) (b)
4.1.57. Poziiile i dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul, în funcie de:
(1) Solicitrile de proiectare cele mai severe care rezult din gruprile de încrcri stabilite
conform Codului CR 0
(2) Natura i proprietile materialelor din care sunt alctuite cele dou straturi ale faadei
(3) Caracteristicile de rezisten i deformabilitate ale ancorelor
(4) Cerinele de durabilitate specifice condiiilor mediului de exploatare (macroclimat /
microclimat).
4.1.58. Montarea ancorelor, oricare este tipul acestora, se va face pe baza instruciunilor
productorului.
Alctuire general
4.1.59. Prevederile acestei seciuni se aplic faadelor cu alctuire ventilat care au stratul de placare
executat din zidrie.
4.1.60. Placajele din zidrie se realizeaz cu elemente pentru zidrie din argil ars (SR EN 771-1) sau
din piatr artificial (SR EN 771-5) sau piatr natural (SR EN 771-6). Grosimea minim a stratului
de placare din zidrie va fi de 63 mm.
4.1.61. Distana "d" între faa exterioar a stratului suport i faa interioar a placajului trebuie s se
încadreze între valorile 25 mm d 120 mm.
4.1.62. Prevederile constructive referitoare la stratul de placare date în continuare sunt difereniate în
funcie de materialul din care este realizat stratul suport (A se vedea i Anexa 2).
4.1.63. Zidria stratului suport se realizeaz, de regul, cu elemente din argil ars
(SR EN 771-1), cu elemente pentru zidrie din beton de agregate (SR EN 771-3) sau cu elemente din
BCA (SR EN 771-4). Stratul suport pentru placajele din zidrie poate fi constituit i din (A se vedea i
Anexa 2):
37
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
(1) Perei de beton armat turnai monolit sau asamblai din panouri prefabricate de beton
(2) Panouri cu schelet din lemn sau din oel acoperite cu plci de lemn sau de gips carton.
4.1.64. Prevederile din acest paragraf se aplic numai faadelor cu alctuire ventilat din zidrie la
care atât stratul suport cât i stratul de placare sunt realizate cu elemente pentru zidrie i cu mortare,
produse în ar sau din import, care îndeplinesc condiiile de calitate prevzute în reglementrile
tehnice specifice, aplicabile, pentru proiectarea structurilor din zidrie, în vigoare i condiiile speciale
din prezentul normativ.
4.1.65. Toate produsele folosite pentru realizarea stratului de placare al faadelor cu alctuire ventilat
trebuie s îndeplineasc cerinele generale de durabilitate din reglementrile tehnice aplicabile, în
vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie i cerinele speciale date în art. 4.1.105 ÷ 4.1.116.
4.1.66. Zidria stratului de placare se va executa cu elemente din argil ars din clasa HD conform SR
EN 771-1 sau din piatr conform SR EN 771-5 i SR EN 771-6.
4.1.67. Pentru zidria stratului suport se poate folosi orice tip de elemente pentru zidrie care satisface
cerinele din reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie.
4.1.68. Pentru stratul suport i pentru stratul de placare se vor folosi elemente de categoria I definit
conform SR EN 771 în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice.
4.1.69. Pentru stratul de placare elementele pentru zidrie vor fi din clasa de calitate A (superioar)
definit conform prevederilor din reglementrile tehnice specifice, aplicabile, pentru proiectarea
structurilor de zidrie, în vigoare.
4.1.70. Rezistena standardizat la compresiune minim a elementelor pentru zidrie folosite la stratul
de placare se va lua astfel :
(1) fb = 7.5 N/mm2 pentru cldiri din clasele de importan III i IV în zone cu ag 0.15g ;
(2) fb = 10.0 N/mm2 pentru cldiri din clasele de importan I i II în zone cu ag 0.15g i
pentru cldiri din clasele de importan III i IV în zonele seismice cu ag 0.20g ;
(3) fb 12.5 N/mm2 pentru cldiri din clasele de importan I i II în zone cu ag 0.20g .
4.1.71. Pentru zidirea stratului suport se poate folosi orice mortar care satisface cerinele din Codul
CR6 i din reglementrile tehnice specifice, aplicabile, pentru proiectarea i execuia structurilor de
zidrie, în vigoare.
4.1.72. Stratul de placare poate fi zidit cu mortar de utilizare general (G)- de reet sau performant-
sau cu mortar pentru rosturi subiri (T) care respect cerinele din standardul SR EN 998-2.
4.1.73. Marca minim a mortarului folosit pentru zidirea stratului de placare va fi :
(1) M7.5 pentru zonele seismice cu ag 0.15g
(2) M10 pentru zonele seismice cu ag 0.20g
38
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 41
4.1.74. Aderena la forfecare (fvk0) i la încovoiere (fxk1 i fxk2) între elementele pentru zidrie din
stratul de placare i mortar trebuie s aib valorile minime superioare cu 20 % valorilor stabilite în
Codul P100-1, tabelele 8.3 i 8.4, în funcie de acceleraia terenului pentru proiectare.
4.1.75. Nu se accept folosirea mortarelor preparate la antier pentru zidirea stratului de placare al
faadelor cu alctuire ventilat.
4.1.76. Mortarele de zidrie de tip industrial i industrial semifabricat trebuie s fie conforme cu
standardul SR EN 998-2. Specificaie a mortarelor pentru zidrie.Partea 2: Mortare pentru zidrie.
4.1.77. Nu se permite folosirea adaosurilor la prepararea mortarelor pentru zidria stratului de placare
al faadelor cu alctuire ventilat cu excepia adaosurilor pentru impermeabilizare în mortarele de
ciment-var. La execuia pe timp friguros se permite numai folosirea adaosurilor pentru accelerarea
prizei care nu conin cloruri.
4.1.78. Rosturile orizontale vor avea profilul prelucrat pentru a evita stagnarea/iroirea apei pe faad
Figura 4.1.4. Forme recomandate pentru rostul orizontal de mortar la stratul de placare
4.1.79. Oelul folosit pentru armarea zidriei stratului de placare trebuie s corespund cerinelor
reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie,
standardului SR EN 1992-1-1 i cerinelor de durabilitate date în acest Normativ.
4.1.80. Armturile prefabricate (plase) pentru rosturile de aezare în stratul de placare trebuie s fie
conform standardului SR EN 845-3 i cerinelor de durabilitate date în acest Normativ.
Reazeme la goluri
4.1.81. Rezemarea zidriei stratului de placare la nivelul planeelor i deasupra golurilor de ui i
ferestre se face, de regul, pe un cornier cu aripi inegale din oel din producia curent ales astfel încât
stratul de placare s rezeme cu cel puin 2/3 din grosime pe aripa cornierului.
4.1.82. Cornierul va fi aezat întotdeauna cu aripa lung în poziie vertical i va fi rezemat la
extremiti minimum 250 mm, cu spaiu liber pentru dilatare din temperatur de cel puin 10 mm.
4.1.83. Cornierul de reazem va fi ancorat de stratul suport la distane care vor fi determinate prin
calcul. Indiferent de rezultatele calculului, fiecare cornier va fi prins în cel puin trei seciuni iar
distanele între prinderile cornierului de stratul suport nu vor fi mai mari de 1000 mm.
4.1.84. Sub aciunea greutii zidriei din stratul de placare ansamblul "cornier + ancore" este supus
urmtoarelor solicitri:
(1) Cornierul este solicitat la încovoiere cu torsiune între dou prinderi de stratul suport
(2) Aripa orizontal a cornierului este solitat la încovoiere cu for tietoare
(3) Ancorele sunt solicitate la eforturi axiale (întindere/compresiune) i for tietoare
39
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
4.1.85. În cazul faadelor ventilate din zidrie, prinderea stratului de placare de stratul suport se va
face, în puncte izolate, cu ancore definite i alctuite conform prevederilor standardului SR EN 845
(A se vedea i Anexa 2).
4.1.86. Pentru stratul suport din zidrie, placajele se ancoreaz cu ancore din sârm, ancore reglabile
sau armtur de rost. Pentru stratul suport din beton placajele se ancoreaz cu ancore adaptabile
(culisante).
4.1.87. Pentru asigurarea durabilitii, ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii atmosferice
conform prevederilor de la Art. 4.1.114.
4.1.88. Ancorele vor fi montate, indiferent de rezultatele calculelor, respectând urmtoarele distane
minime:
4.1.91. Ancorele vor fi înglobate în stratul de placare pe o adâncime de cel puin 40 mm i vor avea o
acoperire cu mortar de cel puin 20 mm la faa exterioar. Grosimea rostului de aezare din mortar atât
în stratul suport cât i în stratul de placare trebuie s fie cel puin egal cu dublul grosimii ancorei
înglobate.
4.1.92. Ancorele vor fi aezate pe un pat de mortar i apoi vor fi acoperite cu mortar pentru realizarea
grosimii proiectate a rostului orizontal.
4.1.93. Ancorele vor fi montate mai întâi în rosturile stratului suport i apoi în rosturile stratului
exterior. Nu se accept deplasarea ancorelor în sus pentru a se ajunge la nivelul corespunztor al
rostului din stratul de placare. Nu se accept montarea ancorelor prin înfigere în rosturile deja
executate.
4.1.94. Dac stratul suport este realizat din beton, placajele se ancoreaz cu ancore reglabile care se
monteaz printr-unul dintre urmtoarele procedee:
40
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 43
(1) fixarea ancorelor în guri forate (ancore mecanice sau chimice) - figura 4.1.5b
(2) introducerea ancorelor într-o in fixat în beton la turnare - figura 4.1.5c
4.1.95. Pentru evitarea/limitarea fisurrii zidriei ca efect al modificrilor condiiilor de mediu exterior
(umiditate i temperatur) în stratul de placare se vor prevedea rosturi de deplasare dup cum urmeaz
(A se vedea i Anexa 2):
(1) Rosturi verticale pentru preluarea deformaiilor orizontale
(2) Rosturi orizontale pentru preluarea deformaiilor verticale
4.1.96. Rosturile de separare din stratul de placare vor fi proiectate astfel încât s fie posibil
evacuarea apei fr a cauza degradarea zidriei i fr a ptrunde în cldire.
4.1.97. Pentru faadele ventilate ale cldirilor curente rosturile verticale se vor amplasa, în urmtoarele
poziii:
(1) în câmp curent, la intervale regulate calculate conform (4.1.3)
(2) la coluri sau în apropierea acestora;
(3) la discontinuitile peretelui (la parapeii ferestrelor, unde se schimb materialul stratului de
placare) ;
(4) în seciunile unde se modific înlimea/grosimea stratului de placare.
Figura 4.1.6 Fisurarea stratului de placare din variaia condiiilor de mediu (temperatur i umiditate)
4.1.98. Pentru calculul efectelor variaiilor dimensionale ale zidriei de placare cu elemente din argil
ars se vor folosi urmtoarele valori:
(1) Coeficientul de dilatare termic: kt = 7.2 × 10-6 mm/mm/oC
41
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
4.1.99. Dilatarea liber total a unui perete de lungime L între dou rosturi se va calcula cu relaia
'L k d kt u 'T u L (4.1.3)
Se recomand ca
T 40oC.
4.1.100. Pentru a ine seama de compresibilitatea limitat a produsului cu care este umplut rostul,
limea acestuia trebuie s fie egal cu dublul valorii rezultate din formula (4.1.3). A se vedea i
Anexa 2.
4.1.101. Distana pe orizontal lm între rosturile de separare verticale în pereii exteriori de placare
(nestructurali) din zidrie nearmat va fi limitat dup cum urmeaz:
1) Zidrie cu elemente din argil ars sau din piatr natural : lm 12.0 m
2) Zidrie cu elemente din piatr artificial : lm 6.0 m
Distana dintre primul rost vertical i o margine vertical încastrat a unui perete de placare trebuie s
fie 0.5lm
42
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 45
4.1.104. Rosturile verticale i orizontale vor fi umplute cu material deformabil (band de neopren, de
exemplu) acoperit cu mastic (figura 4.1.9.a) sau cu profile cu forme speciale din plastic extrudat sau
din cupru, de exemplu (figura 4.1.9.b). Nu se accept umplerea rostului cu materiale care nu asigur
etaneitatea la foc (A se vedea i Anexa 2).
(a) (b)
4.1.106. În funcie de condiiile locale la amplasament (surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai
sau substane chimice agresive) i de msurile de protecie adoptate (piese de acoperire, streaini)
zidria se încadreaz în clase de microcondiii astfel:
1) Clasa de expunere MX3.1. Perei exteriori adpostii de streaini sau atice înclinate, care nu
sunt expui la scurgeri severe de ap ;
2) Clasa de expunere MX3.2. Perei exteriori cu piese de acoperire sau cu streaini drepte expui
la scurgeri severe de ap.
4.1.107. În cazul cldirilor situate în apropierea zonelor industriale unde în atmosfer se afl substane
chimice agresive zidria stratului de placare se încadreaz în clasa MX5 .
4.1.108. În funcie de încadrarea în clase de expunere, elementele pentru zidrie din argil ars vor fi
folosite, în corelare cu prevederile din standardul SR EN 771-1, dup cum urmeaz:
1) Clasa de expunere MX3.1. Elemente F1 sau F2/S1 sau S2
2) Clasa de expunere MX3.2. Elemente F2/S1 sau S2
4.1.109. Pentru elementele din argil ars folosite la zidria stratului de placare, cu faa neprotejat,
productorul trebuie s declare, conform SR EN 771-1:
1) Absorbia de ap
2) Coninutul de sruri solubile active
43
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
4.1.110. În cazul pereilor de placare din piatr alegerea elementelor pentru zidrie se face astfel:
1) Pentru clasele MX3.1 i MX3.2:
a. pentru piatra artificial se poate utiliza orice produs conform SR EN 771-5;
b. pentru piatra natural se va contacta productorul;
2) Pentru clasa MX5, pentru ambele tipuri de piatr se face o evaluare specific a mediului
înconjurtor i a efectului substanelor chimice din acesta luând în considerare concentraiile,
cantitile existente i tipul de reacie i se va consulta productorul.
4.1.111. Mortarele pentru zidria stratului de placare se vor alege, conform definiiilor din Standardul
SR EN 998-2, în funcie de clasa de expunere dup cum urmeaz:
1) Pentru clasa de expunere MX3.1. Mortar M sau S;
2) Pentru clasa de expunere MX3.2 Mortar S.
4.1.112. În cazul în care în zidria din clasele de expunere MX3.2 i MX5 se folosesc elemente din
argil ars cu coninut de sruri solubile din categoria S1 este necesar ca mortarele s fie, în plus,
rezistente la aciunea sulfailor.
4.1.113. Pentru zidriile încadrate în clasa de expunere MX5, pentru alegerea elementelor i a
mortarului, în fiecare caz, se va face o evaluare specific a mediului înconjurtor i a efectului
substanelor chimice din acesta luând în considerare concentraiile, cantitile existente i tipul de
reacie i se va consulta productorul.
4.1.116. Acoperirea minim cu beton a armturilor din oel carbon neprotejat trebuie s satisfac
cerinele din tabelul 4.1.2.
Tabelul 4.1.2.
4.1.117. Documentaia de execuie pentru faade cu alctuire ventilat din zidrie va cuprinde
obligatoriu toate detaliile necesare pentru realizarea proiectului:
44
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 47
4.2.1 Condiiile de comportare la foc i msurile de securitate în caz de incendiu ale principalelor
produse/elemente de cldire, materiale i echipamente utilizate la proiectarea i realizarea sistemelor
de faade ventilate se prevd obligatoriu în documentaiile tehnice de ctre proiectanii de specialitate.
4.2.2 Produsele i elementele de construcii i instalaii, fabricate în ar sau importate se folosesc în
condiiile tehnice de utilizare a acestora, stabilite potrivit legii.
Toate elementele realizate în scopul preîntâmpinrii propagrii incendiului pe faada ventilat
prin întreruperea orizontal i vertical a stratului de aer, incluse în lucrri sau pri de lucrri care
ulterior se acoper, se înscriu obligatoriu în procese-verbale de lucrri ascunse conform instruciunilor
respective.
În cazurile în care prescripiile tehnice pentru executarea acestor elemente orizontale i
verticale prevd condiii speciale de planeitate, forme de racordri, umiditate, precum i montarea în
prealabil a unor piese, dispozitive, aceste condiii vor face obiectul unei verificri suplimentare, înainte
de începerea lucrrilor de execuie.
Toate produsele i semifabricatele, care intr în componena unei lucrri, nu pot fi introduse
decât dac în prealabil s-au verificat certificatele de calitate care s confirme c sunt corespunztoare
normelor i proiectului. Înlocuirea acestora cu alte produse se face doar cu acordul scris al
proiectantului i beneficiarului.
Conformarea la foc:
4.2.3 Pereii exteriori ai cldirilor, funcie de rolul acestora, trebuie s îndeplineasc condiiile
minime de rezisten la foc pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezisten
la foc stabilit conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu,
aplicabile, în vigoare. Componenta de protecie i finisaj, împreun cu componenta termoizolant se
45
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
vor încadra în clasa de reacie la foc precizat în prezentul normativ. Elementele componente ale
sistemului de faad ventilat nu se iau în considerare la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu /
gradului de rezisten la foc. Determinarea gradului de rezisten la foc / nivelului de stabilitate la
incendiu a construciei, se va realiza conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind
securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. Se vor avea în vedere i prevederile art 4.2.5 din
prezentul normativ.
4.2.4 Pereii exteriori de separare a compartimentelor de incendiu, vor avea rezistena la foc conform
prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare.
Sistemul faadei ventilate pentru aceste elemente de construcie va fi astfel realizat încât s nu
favorizeze propagarea focului, respectând prevederile tabelului 4.2.1.
Tabelul 4.2.1
componenta de întreruperea ritmic a componenta component
protecie i finisaj golului vertical din termoizolant de prindere i
interiorul sistemului de asamblare
faad
Perete exterior A1 sau A2-s1, d0 / Co Nu este cazul A1 sau A2-s1, clasa A1
rezistent la foc d0 / Co
care separ
compartimente
de incendiu
4.2.5 Rezistena la foc poate fi asigurat de suportul solid, tip b.a. sau zidrie. În cazul pereilor uori,
multistrat, rezistena la foc se va atesta prin testarea tipului particular de perete împreun cu faada
ventilat.
4.2.6 Sistemele de faade ventilate nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 5cm.
4.2.7 Continuitatea componentelor combustibile ale faadelor ventilate trebuie s se întrerup cel puin
în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construciilor, prin sisteme cu produse
incombustibile de minimum 1 m lime, care s asigure limitarea propagrii incendiilor.
a) barierele rezistente reactive sau intumescente la foc sunt elemente orizontale i verticale, liniare,
cu rol de întrerupere a efectului de co în caz de incendiu a cavitii/golului ventilate existente în
sistemele de faad ventilate. Aceste produse trebuie s fie rezistente la foc E 30. Fixarea se va
realiza conform detaliului testat de productorul barierei.
46
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 49
47
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
c) barierele incombustibile, din tabl din oel galvanizat sau oel inoxidabil cu o grosime minim de
1,5 mm, care obtureaz pe orizontal stratul de aer între niveluri i fixat pe componenta
rezistent printr-o fixare la pasul de 1m.
48
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 51
49
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
50
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 53
4.2.10 Faadele ventilate adiacente cilor de evacuare utilizate în caz de incendiu vor fi realizate
din materiale incombustibile, conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind
securitatea la incendiu, aplicabile, în vigoare. Prin adiacente se înelege: la distane mai mici de 3,00 m
fa de gabaritul scrii exterioare. Prin faade ventilate se înelege: componenta de protecie i finisaj,
componenta de prindere i asamblare, componenta termoizolant.
4.2.12 În situaia faadelor pline, fr goluri vitrate sau alte goluri neprotejate, protecia faadelor
trebuie realizat :
1) prin materialul finisajului sistemului de faad/componenta de protecie i finisaj conform
tabelelor 4.2.2. – 4.2.9;
2) prin întreruperea ritmic a golului vertical din interiorul sistemului de faad conform fig. 4.2.1 –
4.2.8;
3) prin materialul pentru termoizolaie / componenta termoizolant conform tabelelor 4.2.2 – 4.2.9;
4) prin sistemul de fixare / componenta de prindere i asamblare conform tabelelor 4.2.2. – 4.2.9.
A se vedea i figurile 4.2.1 – 4.2.8.
4.2.13 În situaia faadelor ventilate cu goluri vitrate, protecia faadelor trebuie realizat:
1) prin componenta de protecie i finisaj / materialul finisajului sistemului de faad;
2) prin întreruperea ritmic a lamei de aer / a golului vertical din interiorul sistemului de faad;
3) prin componenta termoizolant / materialul pentru termoizolaie;
4) prin protecia conturului golului vitrat sau neprotejat, ex.: glafuri, spaleti, buiandrugi;
5) prin parapei cu înlimea de cel puin 1,20 m, etane la foc E 30 în dreptul planeelor sau în cazul
cldirilor care nu sunt înalte i foarte înalte se admit ecrane cu înlimea de minimum 0,50 m,
etane la foc E 30. În situaia în care componenta suport este de tip multistrat, msurile de
întârziere a propagrii incendiilor pe exteriorul construciei vor fi dispuse în grosimea
componentei suport sau în interiorul cldirii (adiacent închiderii perimetrale), conform
prevederilor reglementrilor tehnice specifice privind securitatea la incendiu, aplicabile, în
vigoare.
51
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
4.2.14 La proiectarea faadelor ventilate a cror component de protecie i finisaj este reprezentat de
panouri fotovoltaice, vor fi avute în vedere i urmtoarele:
1) deoarece panourile fotovoltaice produc energie electric atâta timp cât sunt expuse la radiaie
luminoas atât natural cât i artificial, chiar i pe durata incendiului, acestea pot deveni reale
pericole de electrocutare. Incendiul poate distruge izolaia cablurilor electrice provocând
scurtcircuite în spatele panourilor fotovoltaice, iar personalul serviciilor voluntare sau private
pentru situaii de urgen, este expus pericolului de electrocutare pe timpul interveniei.
Deasemenea incendiul poate deforma prin topire cadrul metalic de montare (componenta de
prindere i asamblare) pierzându-se astfel, împmântarea (legtura la priza de pmânt). Se
menioneaz c incendiile ce pot apare la cldirile cu faade ventilate coninând panouri
fotovoltaice, se vor trata de ctre echipele serviciilor pentru situaii de urgen ca incendii la
echipamente electrice;
2) este interzis protecia golurilor de pe faad cu instalaii de protecie împotriva incendiilor cu ap;
3) componenta termoizolant a faadei ventilate va fi incombustibil, indiferent de funciunea i de
regimul de înlime al cldirii;
4) componenta de prindere i asamblare a faadei ventilate va fi incombustibil, indiferent de
funciunea i de regimul de înlime al cldirii. Se va asigura împmântarea (legarea la priza de
pmânt) conform prevederilor Normativului pentru proiectarea, executarea i exploatarea
instalaiilor electrice aferente cldirilor, indicativ I -7: 2011;
5) sistemul de cabluri electrice din spatele panourilor fotovoltaice se va proiecta astfel încât s preia
dilatrile termice posibile în spatele panourilor fotovoltaice;
6) toate cablurile electrice vor fi rezistente la foc PH 30. Se admite gruparea cablurilor electrice
normale în tuburi (evi) incombustibile, capabile s preia dilatrile termice ce pot aprea în spatele
panourilor fotovoltaice datorit efectelor termice;
7) instalaia electric ce deservete sistemul de panouri fotovoltaice se va prevede i cu un sistem
manual de decuplare, suplimentar fa de sistemul de protecie electric obinuit al acesteia;
poziia acestei acionri manuale se va marca cu iluminat de siguran pentru continuarea lucrului;
8) sistemul de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice integrat în faada cldirii trebuie
proiectat astfel încât s decupleze total i automat alimentarea cu energie electric a instalaiei din
cldire, atunci când alimentarea principal a cldirii, este întrerupt de la reeaua furnizorului
i/sau a fost detectat un incendiu.
4.2.15 La proiectarea faadelor ventilate a cror component de protecie i finisaj este “verde”,
reprezentat de suportul pentru substrat, vor fi avute în vedere i urmtoarele:
1) clasa de reacie la foc a substratului care nu întotdeauna este reprezentat de pmânt, se va realiza
conform tabelelor 4.2.2 ... 4.2.9, corespunztor funciunii cldirii;
2) se vor realiza seprri verticale, incombustibile cu limea de minimum 1 m, la fiecare 20 m.
Astfel la fiecare 20 m de faad, sau rost de dilatare, de tasare sau antiseismic, care survine primul,
se vor prevedea fâii incombustibile (A1 sau A2 s1,d0 / C0). În situaia în care o faad are o
lungime mai mic de 40 m i mai mare de 20 m, atunci fâia incombustibil se va monta la
jumtatea distanei. Se menioneaz c separarea vertical se refer la componenta de protecie i
finisaj care trebuie sa fie incombustibil.
4.2.16 În funcie de destinaia i tipul construciei, sistemul de faad ventilat se realizeaz, conform
tabelelor 4.2.2, 4.2.3., 4.2.4, 4.2.5, 4.2.6., 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9.
52
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 55
Tabel 4.2.2
Locuina unifamilial cel puin nu este cazul cel puin cel puin
max. P+E+M D s3, d1 / C3 D s3, d1 / C3 D s2, d0 / C3
Blocurile de locuine colective cel puin cel puin
P+2E C s3, d1 / C2 C s2, d0 / C2
Not: nu se refer la
construciile încadrate în gradul
de rezisten la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu I, II i III.
> P+2E i cel puin cel puin
< P+5E sau C s2, d0 / C2 B s1, d0 / C1
cu pân la 20 m înlime
La fiecare al doilea nivel, începând cu nivelul parterului.
construciile încadrate în
gradul de rezisten la foc /
nivelul de stabilitate la
incendiu I i II.
P+5E sau cel puin
mai mult de 20 m înlime B s3, d0 / C1
total (pân la coam/atic)
msurat fa de terenul
carosabil adiacent accesibil
autospecialelor de
A1, A2 s1,d0 / C0
53
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Tabel 4.2.3
54
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 57
Tabel 4.2.4
accesibil autospecialelor de
intervenie ale pompierilor i
care nu sunt înalte sau foarte
înalte
Not: nu se refer la
construciile încadrate în gradul
de rezisten la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu I.
înalte sau foarte înalte A1 sau A2 s1,d0 A1 sau A2 s1,d0
/ C0 / C0
55
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Tabel 4.2.5
caban montan P+E+M cel puin Nu este cazul cel puin cel puin
D s3, d1 / C3 D s3, d1 / C3 D s3, d0 / C3
P+2E si cel puin cel puin C s3,
100 de persoane C s3, d1 / C2 d0 / C2
Not: nu se refer la
construciile încadrate în gradul
de rezisten la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu I i II.
P+4E sau cel puin cel puin
> 100 de persoane i fr Sli B s3, d0 / C1 B s1, d0 / C1
aglomerate
Not: nu se refer la
La fiecare al doilea nivel, începând cu nivelul parterului.
accesibil autospecialelor de
intervenie ale pompierilor i
care nu sunt înalte sau foarte
înalte
Not: nu se refer la
construciile încadrate în gradul
de rezisten la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu I.
înalte sau foarte înalte A1 sau A2 s1,d0 A1 sau A2 s1,d0
/ C0 / C0
56
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 59
Tabel 4.2.6
A1 sau A2 s1,d0 / C0
accesibil autospecialelor de
intervenie ale pompierilor i
care nu sunt înalte sau foarte
înalte
Not: nu se refer la
construciile încadrate în gradul
de rezisten la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu I.
înalte sau foarte înalte A1 sau A2 s1,d0 A1 sau A2 s1,d0
/ C0 / C0
57
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Tabel 4.2.7
predominante predominante
cu care este cu care este
comasat comasat i cel
puin A2 s3, d0 /
C1
independente cel puin cel puin A1 sau A2 s1,d0
B s1, d0 / C1 A2 s3, d0 / C1 / C0
58
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 61
Tabel 4.2.8
A1 sau A2 s1,d0 / C0
autospecialelor de intervenie
ale pompierilor si care nu sunt
inalte sau foarte inalte
Not: nu se refer la
construciile încadrate în gradul
de rezisten la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu I.
inalte sau foarte inalte A1 sau A2 s1,d0
A1 sau A2
s1,d0 /
/ C0
C0
59
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Tabel 4.2.9
A1 sau A2 s1,d0 / C0
accesibil autospecialelor de
intervenie ale pompierilor si
care nu sunt inalte sau foarte
inalte
Not: nu se refer la
construciile încadrate în gradul
de rezisten la foc / nivelul de
stabilitate la incendiu I.
inalte sau foarte inalte A1 sau A2 s1,d0
s1,d0 / C0
A1 sau A2
/ C0
Centre comerciale A2 s3,d0 / C0 La fiecare nivel
Not general privind tabelele 4.2.2. ... 4.2.9: clasificrile care includ „s3” înseamn c nu exist
limit stabilit pentru producia de fum.
60
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 63
În situaia în care se opteaz pentru o component de protecie i finisaj din lemn, aceasta se poate
încadra în clasele de reacie la foc precizate în tabelele 4.2.1. .... 4.2.8, cu condiia prezentrii
agrementului tehnic valabil sau a încercrilor efectuate în laboratoare certificate. Se precizeaz c
protecia materialelor lemnoase trebuie s reziste aciunii UV.
poziie barier
poziie barier orizontal E30
orizontal E30
Figura 4.2.10. Exemplu de întrerupere ritmic a golului vertical din interiorul sistemului de faad
61
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
Puritatea aerului
Toate produsele într-o form sau alta conin substane chimice, unele periculoase, altele mai puin
periculoase pentru om i mediu. Deoarece substanele chimice în Regulamentul (CE) 1907/2006, sunt
tratate atât ca atare cât i ca amestecuri (vopsele, adezivi, mortare, produse termoizolante etc.), este
obligatorie cunoaterea riscurilor ataate anumitor substane (a se vedea Anexa 2).
4.3.1 Se va asigura un nivel de protecie adecvat pentru om i mediu, concomitent cu libera circulaie a
bunurilor i respectând principiul progresului tehnic.
4.3.2 Persoanele fizice sau juridice care efectueaz activitatea de manipulare sau punere în oper a
produselor cu risc, vor trebui s ia msurile necesare de administrare a riscurilor pe care le pot
prezenta aceste substane.
4.3.3 În acest scop, pentru a putea efectua eficient evaluarea securitii chimice a substanelor,
productorul, respectiv importatorul, trebuie s pun la dispoziie atât „ Fia tehnic” cât i „Fia cu
date de securitate” a produsului, sau a componentelor, (pentru produsele multicomponente), care s
cuprind informaiile prevzute în Anexa 2 din Regulamentul (CE) 1907/2006, referitoare la prezena
unor substane periculoase, cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, în special dac
aceste produse conin substane care le fac persistente/foarte persistente, bioacumulative/foarte
bioacumulative, cu efect de sensibilizani respiratori sau în legtur cu alte efecte pe care le pot
produce de la caz la caz.
4.3.4 Având în vedere responsabilitatea persoanelor fizice i juridice pentru utilizarea în condiii de
securitate a substanelor chimice, atât ca atare cât i ca amestecuri, în condiii de manipulare i punere
în oper, dar i în perioada de exploatare a construciilor, cetenii trebuie s aib acces la informaii
privind substanele chimice la care pot s fie expui.
4.3.5 Fia cu date de securitate, trebuie pus la dispoziie pentru toate materialele de construcie, dar
în special pentru acelea care conin substane care necesit autorizare, prevzute în Anexa XIV din
Regulamentul (CE) 1907/2006.
4.3.6 Cerinele minime pentru protecia lucrtorilor împotriva riscurilor pentru sntatea i securitatea
lor, care provin sau pot proveni din efectele agenilor chimici sau a amestecurilor care conin ageni
chimici, prezente la locul de munc sau în timpul exploatrii cldirii, sunt prevzute în HG 1218/2006.
Umiditate i condens
4.3.7 Pentru a ine sub control funcionarea spaiului de ventilare este necesar ca:
1) poriunea de perete aflat spre interior în raport cu lama de aer, poriune care de regul are o
alctuire de tip mantou, trebuie conceput astfel încât s fie ferit de condens în mas, ca fenomen
frecvent i mai ales de amploare deosebit, generând pericol de acumulare progresiv de la an la
an (trebuie verificri în conformitate cu SR EN ISO 13788);
2) volumul de aer care circul ascensional prin lama de ventilare trebuie s fie suficient de mare
pentru a putea prelua cu uurin suplimentul de vapori de ap care vin din poriunea compact de
perete dinspre interior.
4.3.8 Pentru proiectarea curent a conformrii higrotermice a faadelor ventilate se pot avea în vedere
urmtoarele relaii de calcul i reguli de bun practic (a se vedea i C.4.3.8 din Anexa 2):
62
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 65
1) concepia i alctuirea poriunii de perete compact, de tip mantou, aflat în spatele dinspre interior
a lamei de aer trebuie s respecte condiia:
(·d)izolatie termic > 5(·d)finisaj ext (1)
2) în cazul în care izolaia termic este foarte permeabil la vapori, pe faa sa cald trebuie prevzut
o barier contra vaporilor a crei caracteristic (d)barier vapori trebuie s aib o valoare de cel puin
cinci ori mai mare decât valoarea lui (d) a finisajului feei reci a stratului de izolare termic;
(·d)barier vapori > 5(·d)finisaj ext (2)
3) materialul termoizolator din spatele lamei de aer trebuie s nu fie hidrofil sau trebuie finisat în
acest sens pe faa sa exterioar rece fr a-i mri substanial valoarea rezistenei la difuzia
vaporilor;
7) pentru a se evita saturarea cu vapori de ap a aerului din stratul de ventilare se iau urmtoarele
msuri constructive:
4.4.1 Riscurile de desprindere a unor elemente ale faadei, au fost tratate în cadrul paragrafului 4.1
"rezisten mecanic i stabilitate".
4.4.2 Posibilitatea rnirii ca urmare a unor arsuri provocate în urma atingerii de obiecte fierbini -
pri ale faadei - se regsete în cadrul paragrafului 4.2 "securitate la incendiu".
4.4.3 Riscul de îmbolnvire, ca urmare a degajrii de gaze toxice, a dispersrii în aer a unor particule
periculoase pentru sntate, a emisiei de substane radioactive, este tratat în paragraful 4.3 referitor la
"igien, sntate i mediu".
4.4.4 Aspectele privind durabilitatea în timp a subansamblului, corelate cu durata de via economic
stabilit au în vedere asigurarea:
- reparaiilor periodice ;
63
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
4.5.1 Izolarea acustic fa de zgomotele exterioare, a unei încperi care are un perete exterior
ventilat, depinde de:
1) transmisiile directe prin perei ( zona opac + zona vitrat), care variaz în funcie de
suprafeele elementelor de construcii sau ale prilor componente;
2) transmisiile laterale prin pereii i planeele legate de faad;
3) transmisiile parazite prin gurile de aer i prin cutiile jaluzelelor;
4) volumul spaiului în care este recepionat zgomotul;
5) cantitatea i calitatea materialelor fonoabsorbante din camera în care este recepionat zgomotul.
4.5.2 Performana de izolare la zgomot aerian a pereilor exteriori – elemente cu pondere important
în anvelopa cldirii – se exprim prin indicele de izolare la zgomot aerian, R’w .
În cazul msurrilor de laborator, valoarea acestui indice se marcheaz cu Rw i include doar
comportarea elementului sub aciunea direct a undelor sonore, fr transmisii pe ci colaterale.
Valoarea obinut prin msurri „in situ”, include i efectul transmisiilor sonore indirecte, prin
elementele perimetrale de legtur i se noteaz cu R’w (a se vedea i C4.5.2 din Anexa 2).
4.5.3 În funcie de nivelul de zgomot perturbator exterior, în dB(A), stabilit prin reglementrile
tehice specifice privind proiectarea i execuia zonelor urbane din punct de vedere al proteciei la
zgomot (la 2 m de faada cldirii i 1,5 m deasupra trotuarului), se impun valori minime ale indicelui
R’w pentru elementele de faad, în funcie de tipul de cldire i unitatea funcional ce se protejeaz.
(a se vedea i C4.5.3 din Anexa 2).
4.5.5 În cazul pereilor ventilai, componenta de protecie i finisaj montat în faa termoizolaiei se
realizeaz în dou variante de baz:
a) placaje cu margini neprofilate, montate cu rosturi deschise;
b) placaje cu margini profilate, montate cu rosturi închise.
4.5.6 În varianta a) peretele poate fi modelat ca o structur sandwich, pentru care alctuirea ce se ia
în calcul este realizat din termoizolaie, componenta de rezisten a peretelui i finisajul de la faa
interioar. Montarea placajelor cu rosturi deschise va permite undelor sonore s ptrund, prin
fenomenul de difracie, în stratul de aer, fr s se produc o atenuare semnificativ a nivelului de
intensitate al zgomotului incident pe faad. Ajuns în spaiul de aer, în faa termoizolaiei din vat
mineral, o parte însemnat a energiei sonore va fi absorbit de aceasta. La determinarea valorii Rw se
va ine seama de comportarea componentei de rezisten (conform prevederilor reglementrilor tehnice
în vigoare, privind acustica în construcii i zone urbane - msuri de protecie împotriva zgomotului la
cldiri de locuit, social-culturale i tehnico-administrative) la care se va aduga un spor
Rw de 5-6
dB, datorat prezenei stratului de vat mineral (a se vedea i C4.5.6 din Anexa 2).
4.5.7 În varianta b) zona opac a peretelui de faad poate fi modelat, simplificat, ca un perete
dublu la care cele dou componente simple sunt realizate din : componenta de rezisten a peretelui, de
mas unitar m1(Kg/m2) i din stratul de protecie i finisaj, de mas unitar m2(Kg/m2). Spaiul dintre
cele dou componente (d, în cm), masele m1 i m2 i prezena vatei minerale cu rol fonoabsorbant vor
influena valoarea indicelui Rw, conform prevederilor reglementrilor tehnice în vigoare, privind
acustica în construcii i zone urbane - proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a
tratamentelor acustice la cldiri.
64
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 67
4.5.8 Cu o rezolvare sau alta (a sau b), zona opac a peretelui are valori ale indicelui Rw ce depesc
45 dB.
4.5.9 Zona vitrat a peretelui, va avea performanele termoenergetice cerute de reglementrile
tehnice în vigoare privind calculul rezistenei termice a elementelor de construcie. Simultan cu
realizarea acestor valori, se cere ca în zona vitrat indicele Rw s aib valori cuprinse în domeniul 35 –
42 dB.
4.5.10 Valoarea R a indicelui de atenuare la zgomot aerian, pentru peretele compus în elevaie (zon
plin + zon vitrat sau zone distincte din punct de vedere acustic, cu rezolvri diferite pe grosimea
elementului) se determin, pe tot domeniul util de frecvene (100 – 3150Hz) cu relaia:
S1 R0 R1
R = R0 –10 lg [1 + S ( 10 10 –1)] dB (1)
0
în care:
R0 – indicele de atenuare al peretelui plin
R1 – indicele de atenuare al uii sau ferestrei
R - indicele de atenuare al peretelui compus
S0 – suprafaa peretelui inclusiv ua sau fereastra
S1 – suprafaa uii sau a ferestrei
Not: Aceleai valori pentru curba R se pot obine utilizând abaca din fig. 2.14, pentru fiecare treime
de octav, conform prevederilor reglementrilor tehnice în vigoare, privind acustica în construcii i
zone urbane - proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri.
¦S
i 1
i
R = 10 lg i n Ri dB (2)
¦ S 10
i 1
i
10
4.5.12 O problem care nu trebuie neglijat este cea a prinderilor componentei de protecie i finisaj
pe suportul de susinere (sub aciunea presiunilor create de aciunea vântului pe faad, este posibil ca
aceast component, în cazul unor prinderi incorecte, s vibreze i s devin ea însi o surs de
zgomot).
65
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
66
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 69
CAPITOLUL 5
Durabilitate
5.1 Durabilitatea în timp a subansamblului, corelat cu durata de via economic stabilit, pot avea
repercusiuni în ceea ce privete satisfacerea acestui criteriu. Reparaiile periodice i posibilitatea de
întreinere a faadei micoreaz riscurile în exploatare.
5.2 Tolerane dimensionale din fabricare apar la toate tipurile de plci sau panouri. Aceste abateri
au valori relativ asemntoare, de 2 – 3 mm pentru panourile de dimensiuni mai mari de 4m (plci
metalice complexe cu miez termoizolant, panouri de aluminiu pe schelet etc.).
5.3 În zonele opace ale faadei, preluarea dilatrilor termice precum i a micrilor survenite în
timpul unui cutremur se face prin rosturi de dilatare i dispozitive de acoperire i protecie, la intervale
i dimensiuni prevzute prin specificaiile tehnice (a se vedea i C.5.3 din Anexa 2).
Având în vedere umbrirea scheletului de ctre componenta de protecie i finisaj, dilatrile din
supraînclzire sunt mult reduse; de asemenea, expunerea la intemperii (ploaie, zpad) i îmbtrânire a
componentei de asamblare i montaj (aciunea radiaiilor UV) este mult diminuat.
5.4 Durabilitatea în raport cu fenomenul de coroziune reprezint un factor determinant în ceea ce
privete rezistena i stabilitatea componentei de prindere-asamblare i va respecta reglementrile
tehnice specifice aplicabile, în vigoare, privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel.
5.5 La conceperea i proiectarea faadelor cu alctuire ventilat se vor prevedea msuri pentru evitarea
riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorit contactului metalelor de natur
diferit (sau cu poteniale de electrod diferite) (oel carbon, oel inoxidabil, zinc, aluminiu, cupru s.a.)
la alctuirea constructiv, inclusiv la elementele de îmbinare (uruburi, boluri, aibe s.a.).
Întreinerea faadelor
67
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
5.9 Indiferent de tipul de faad adoptat, în zona soclului i la nivelul accesibil omului se vor
adopta sisteme de faade rezistente la ocuri mecanice (loviri, vandalizri).
5.10 Se vor respecta toate prevederile legale (agremente tehnice, specificaii) ale productorului de
placaje, respectiv ale productorului de sistem (a se vedea i C.5.10.a i C.5.10.b din Anexa 2).
5.11 La desfacerea / demontarea / demolarea faadelor cu alctuire ventilat se va face un plan pentru
postutilizarea materialelor componente (C.5.11 din Anexa 2), însoit de o propunere de recuperare a
produselor componente i de modalitile în care aceast propunere se poate materializa.
68
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 71
CAPITOLUL 6
UTILIZAREA SISTEMELOR DE FAADE VENTILATE
LA CLDIRI EXISTENTE
6.1 Sistemele de faade ventilate reprezint o alternativ de finisare – mai scump, evident – pentru
aciunea de reabilitare termic a cldirilor existente.
1) deoarece în spatele finisajului se poate prevedea o termoizolaie în spaiul de aer definit drept
plenum, se asigur protecia termic necesar pentru a rspunde exigenelor termo-higro-
energetice actuale;
2) trebuie analizate urmtoarele aspecte:
a. poziia cldirii (în ora, în raport cu o cale de acces major, la strad, în curte interioar, în
vecintatea unor alte obiective importante etc.);
b. tipul de arhitectur iniial, la care ar trebui s fie readus faada cldirii;
c. expertiza de structuri a cldirii, pentru a verifica dac poate prelua eventuala greutate
suplimentar pe care o reprezint placajul i sistemul de prindere; exist posibilitatea ca prin
desfacerea finisajului existent, greutatea sistemului ventilat s nu depeasc greutatea
sistemului de finisaj iniial. Pentru cldirile existente la care urmeaz a se amenaja faade cu
alctuire ventilat este necesar evaluarea siguranei dup cum urmeaz:
i. verificare de ansamblu:
- pentru situaia de proiectare seismic cldirea trebuie s se încadreze în clasa de
risc seismic RS IV conform tabelului 8.3 din Codul de proiectare P 100-3;
ii. verificri locale:
- pentru situaia de proiectare fundamental se va verifica sigurana fundaiilor;
- pentru situaia de proiectare seismic se va verifica sigurana stratului suport
dup aplicarea stratului de placare.
d. alegerea sistemului de faad ventilat corespunztor atât din punct de vedere estetic cât i
compatibilitatea componentelor de prindere-asamblare cu peretele suport – componenta de
rezisten a sistemului. Adoptarea unor sisteme la care înlocuirea elementelor deteriorate s
poat fi fcut cu uurin;
e. verificarea costurilor de desfacere–refacere a finisajului, inclusiv managementul deeurilor.
3) În cazul în care nu se impune i o reabilitare termic, prevederea unui sistem de faad ventilat
se poate face fr desfacerea finisajului existent. Este cazul unor faade interioare, dar cu
respectarea cerinelor de mai sus.
4) Faadele interioare au restricii dimensionale ale placajelor mai mici decât cele exterioare, dat
fiind c nu sunt supuse aciunilor agenilor de mediu exterior, mai agresivi.
5) Toate faadele trebuie s fie prevzute cu sisteme pentru curare. În cazul cldirilor existente
este obligatorie prevederea echipamentelor pentru întreinere care nu au existat la proiectarea /
execuia iniial a cldirii.
69
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
ANEXA 1
Acte normative
70
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 73
Standarde
71
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
72
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 75
Not:
73
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
ANEXA 2 - INFORMATIV
COMENTARII
Comentarii la Capitolul 2
Comentarii la Capitolul 3
C3.1 Produsele uzuale i caracteristicile lor geometrice curente sunt prezentate cu titlu
exemplificativ în tabelul 3.1.
74
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 77
Cu cât materialul “de fa” este mai complex, realizat cu tehnologii noi i astfel distanându-se de cel
natural, cu atât greutatea sa scade, fiind întâlnite plci i fâii de dimensiuni mari (pân la 16m
înlime, în prospectul productorului de sistem, în condiiile unei greuti de sub 5 kg/m2). Pe de alt
parte, cu cât plcile sunt mai mari i mai uoare, aspectul lor se îndeprteaz din ce în ce mai mult de
cel tradiional, gsindu-i locul fie în categoria placajelor cu aspect metalic, fie în aceea a materialelor
plastice.
Din punct de vedere al cerinelor pe care trebuie s le asigure subansamblul, scheletul de susinere
poate prelua o parte din abaterile rezultate în urma unei execuii mai puin îngrijite a componentei
rezistente, acurateea fiind asigurat la nivelul feei finite. De asemenea, el este astfel proiectat încât s
preia micarea de dilatare a montanilor, în perioada de var.
Unul dintre dezavantajele soluiei cu fixare direct pe componenta rezistent este c viteza de montare
este relativ mic, având în vedere c fiecare element de prindere trebuie poziionat concomitent cu
75
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
montarea plcilor; greelile de trasare sunt imposibil de reparat, fiind necesar practicarea altor guri
în elementul suport, pentru introducerea diblurilor în poziia corect.
C.3.7 Se folosete mai ales calcar, marmur i granit. Este necesar s fie cunoscute atât
comportamentul sorturilor de piatr în contact cu exteriorul, precum i modul de comportare în
legtur cu tipul de liant folosit.
Tipurile de roci utilizate în placaje cu montaj uscat (mecanic) sunt :
- eruptive (granit);
- sedimentare (calcare, gresii, travertin);
- metamorfice (marmura).
Din piatr natural nu se recomand a fi realizate nici plci de dimensiuni mari, nici plci subiri.
Greutatea materialului natural induce o sarcin important asupra componentei rezistente, care trebuie
dimensionat, ca material, alctuire i grosime, astfel încât s nu fie posibil deteriorarea acesteia sau
desprinderea plcilor. De asemenea, componenta de prindere – solidarizare (scheletul pe care sunt
fixate plcile i dispozitivele de solidarizare a acestuia pe peretele – suport) este aleas în concordan
atât cu tipul de component rezistent (perete suport), cât i cu cel de material de protecie – finisaj.
C.3.8. Abandonate în România, prefabricatele de beton pentru faade exist pe piaa internaional.
Adeseori ele imit piatra natural sau finisajul din mozaic.
Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plcilor i fâiilor din prefabricate de beton, sintetizate din
literatura de specialitate sunt date în tabelul 3.2:
C.3.9 Plci realizate din ciment (40%), ap (12%), piatr de var i eventual fibrociment reciclat
(11%), precum i un material fibros în general preluat din industria textil i care are rol de stabilizator
dimensional (5%), reprezint o posibil opiune pentru un tip de plci incombustibile. Produsul,
coninând circa 30% aer în pori, este etan la ap, dar permeabil la vapori, permiând reglarea
microclimatului încperii.
76
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 79
Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plcilor din fibrociment, sintetizate din literatura de
specialitate sunt date în tabelul 3.3:
77
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
C.3.11 Tendinele ultimilor ani în producia de plci ceramice pentru faade se refer mai puin la
creterea dimensiunilor sau a rezistenei mecanice a plcilor, cât mai ales la modul de întreinere – sau
autoîntreinere - al acestora, în contextul reducerii polurii globale i al consumului raional de resurse
naturale. Astfel, o faad care se autoîntreine implic un consum mai mic de detergeni (factor
poluant) precum i un consum mai redus de ap. Catalizatorul din sistemul de protecie, dioxidul de
titan (TiO2), transform apa i oxigenul din aer în oxigen activ, care oxideaz i descompune materiile
organice, bacteriile i viruii. Pe de alt parte, tot dioxidul de titan, activat de efectul razelor
ultraviolete, conduce la micorarea tensiunii superficiale a apei i la crearea unui efect hidrofil pe
suprafaa plcilor, care realizeaz o pelicul continu de ap care spal uniform faada.
Pentru situaii speciale (placri în proximitatea aerogrilor), exist sisteme în care undele radar
incidente pe suprafaa anvelopei cldirilor placate cu plci ceramice sunt absorbite, pentru evitarea
apariiei “reflexiilor – fantom” pe ecranele monitoarelor din turnul de control al traficului aerian.
Unele tipuri de plci ceramice au ca msur suplimentar de siguran inserarea unui strat de estur
de fibr de sticl de 5 x 5 mm, pe spatele fiecrei plci ceramice, pentru ca, în caz de spargere, acest
strat de „armare” s menin cioburile pe poziie.
Pe plan european s-au dezvoltat sisteme de placaje ceramice pentru tratamente acustice. Au
strpungeri (perforaii, fante) i sunt prevzute cu materiale fibroase pentru absorbie acustic. Ele se
pot utiliza pentru tratamentele acustice ale unor faade interioare – pereii interiori ai slilor de concert
de exemplu, foyere, alte spaii interioare care au nevoie de o tratare acustic.
78
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 81
proprieti optice
diferena de culoare - - -
strlucire orbitoare/ luciu nu nu nu
disipare a luminii / mat da da/nu da
meninerea culorii la lumin aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat
rezistena la UV (500 ore) aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat
cerine de calitate
coeficient de conductivitate termic - - 0,90 – 1,20 W/mK
permeabilitate la difuzia vaporilor - - 12 - 30
izolare la zgomot aerian - da -
fonoabsorbie - da (plci speciale) -
clasa de reactie la foc A1 A1 A1
sisteme de prindere
cu adeziv nu nu da
mecanic vizibil sau ascuns vizibil sau ascuns da ancorare ascuns
modaliti de reglare pe trei direcii pe trei direcii nu
rosturi/îmbinri
din alturarea elementelor da da da
din suprapunerea elementelor nu da da
din îmbinarea elementelor da da nu
Diverse
piese de col/speciale da da da
asamblare dezasamblare pies cu pies pies cu pies nu
reciclabil da da funcie de mortar
79
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
cerine de calitate
coeficient de conductivitate termic 0,17 W/mK
clasa de reacie la foc C s2 d0, D s2 d0
Metoda de încercare SR EN 13501-1+A1
sisteme de prindere
cu adeziv Nu
mecanic vizibil sau ascuns
modaliti de reglare pe dou direcii
rosturi / îmbinri
din alturarea elementelor Da
din suprapunerea elementelor Da
din îmbinarea elementelor Da
Diverse
Piese speciale de colt Da
Asamblare / dezasamblare pies cu pies
Reciclabil Da
plci din lemn
dimensiuni maxime [mm] lime 1220
lungime 2440
grosime între 3 i 22 mm
absorbie de ap 5,00%
densitate [kg/m3] 1350
rezisten la încovoiere 80 Mpa
Metoda de încercare SR EN ISO 178
rezisten la înghe / dezghe aspect neschimbat
rezisten la impact 1,8 mm (SR EN 438-2)
rezisten la întindere 60 Mpa
Metoda de încercare SR EN ISO 527-2
rezisten la ptare aspect neschimbat
coeficient de dilatare 0,60%
Metoda de încercare SR EN 438-2
2
greutate [kg/m ] Max 30
tolerane dimensionale
lungime [mm] -0 / +10 mm
înlime [mm] / lime - 0 / + 10 mm
grosime [mm] ±0,4 / ±0,8
proprieti optice
meninerea culorii la lumin 3 Gray Scale (SR EN 438-2)
rezisten la UV 3 Gray Scale (SR EN 438-2)
cerine de calitate
coeficient de conductivitate termic 0,261
W/mK
permeabilitate la difuzia vaporilor 15 – 30
clasa de reactie la foc D s2 d0
Metoda de încercare SR EN 13501-1+A1
sisteme de prindere
cu adeziv Da
mecanic vizibil sau ascuns
modalitati de reglare pe trei direcii
80
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 83
rosturi / îmbinri
din alturarea elementelor Da
din suprapunerea elementelor Nu
din îmbinarea elementelor Da
cerine de calitate
clasa de reacie la foc A1 (strat suport metalic) sau D s2 d0 (strat suport
lemn)
Metoda de încercare SR EN 13501-1+A1
sisteme de prindere
cu adeziv Nu
mecanic vizibil sau ascuns
modaliti de reglare pe trei directii
distana de reglare [mm] 130 – 320
distana [mm] fa de sistemul 20
termoizolant
rosturi / îmbinri
din alturarea elementelor Da
din suprapunerea elementelor Nu
din îmbinarea elementelor Da
lime rost [mm] 10 – 30
Diverse
piese speciale de col Da
asamblare / dezasamblare piesa cu piesa
reciclabil pân la 90%, conform SR EN ISO 14001
81
84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
82
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 85
83
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
84
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 87
C.3.17 plcile celulozice realizate la presiune înalt (HPL) reprezint de câiva ani o posibilitate
pentru placaje de dimensiuni mari. În principiu, tehnologia de realizare a acestora este urmtoarea:
plcile din fibre celulozice, impregnate cu rini, sunt solidarizate la presiune înalt (9 Mpa timp de 90
de minute) i temperatur de circa 1500C. Procentul de celuloz este relativ mare (circa 70%). Alte
materiale care intr în alctuirea plcilor sunt rinile aminoplaste i coloranii. Produsul astfel obinut
este rezistent la radiaiile ultraviolete precum i la majoritatea agenilor atmosferici; se dilat la
umiditate ridicat i se contract la umiditate sczut. Este de aceea necesar prevederea, prin proiect,
a posibilitii de micare a plcilor (rosturi, garnituri). Plcile au calitatea c sunt antistatice, ceea ce
asigur o întreinere uoar odat puse în oper, greutate relativ sczut, precum i o durat de via de
circa 20 de ani (cu o stabilitate a prii decorative de cel puin 10 ani)
Caracteristicile plcilor de finisaj din fibre celulozice de înalt densitate Tabel 3.10
85
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
tolerane dimensionale
lungime [mm] ±10
înlime [mm] / lime ±10
grosime [mm] ±0,2 / ± 0,6
diagonal [mm] ±13 / ± 20
planeitate [mm/m] <5
proprieti optice
strlucire orbitoare / luciu nu
disipare a luminii / mat da
meninerea culorii la lumin aspect neschimbat
rezistena la UV aspect neschimbat
cerine de calitate
coeficient de conductivitate termic 0,3 W/mK
permeabilitate la difuzia vaporilor între 17,2 i 30
clasa de reactie la foc B s2 d0 sau D s2 d0
Metoda de încercare SR EN 13501-1+A1
sisteme de prindere
cu adeziv nu
mecanic vizibil sau ascuns
modaliti de reglare pe trei direcii
rosturi / îmbinri
din alturarea elementelor da
din suprapunerea elementelor nu
din îmbinarea elementelor da
diverse
piese speciale de col da
asamblare / dezasamblare pies cu pies
reciclabil nu
Caracteristicile plcilor de finisaj din faade verzi (perei vii) Tabel 3.11
86
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 89
C.3.20 În regiunile din zona Mrii Nordului, mai ales în Olanda i Germania, se utilizeaz, de mai
bine de 90 de ani, pereii cu alctuire dubl i strat de aer, în ideea realizrii unei mai bune protecii
împotriva intemperiilor i umiditii. În timp, pentru realizarea unor economii în ceea ce privete
energia termic, în condiiile creterii parametrilor de confort, în spaiul de aer a fost interpus o
termoizolaie eficient.
În principiu, alctuirea acestui tip de subansamblu respect, la nivel de elemente constitutive, tiparul
peretelui – mantou, definit la „Terminologie”. Regsim toate componentele, cu precizarea c în ceea
ce privete componenta de protecie, aceasta este un tip de zidrie dens, compact i cu caracter
estetic. Diferene se înregistreaz i în ceea ce privete tipul componentelor de prindere – asamblare,
având în vedere c rolul acestora este complex.
Comentarii la Capitolul 4
C4.1.3. Cerinele de baz din Codul CR 0 se consider satisfcute pentru cldirile proiectate conform
prezentului Normativ, dac:
1) calculul la stri limit se face conform principiilor din Codul CR 0;
2) clasificarea, gruparea i valorile aciunilor sunt cele date în Codul CR 0;
se folosesc principiile i regulile de aplicare date în Codurile i standardele de proiectare pentru
produsele de construcie i prevederile speciale din acest Normativ.
C4.1.5 & C4.1.6 Satisfacerea cerinelor generale enunate la art.4.1.5 i 4.1.6 este condiionat i de:
1) concepia general i de detaliu a faadei ventilate, a straturilor componente, a legturilor
între straturi i a legturilor stratului suport cu structura principal a cldirii;
2) proprietile, performanele, utilizarea i modul de punere în oper ale materialelor i
produselor de construcie;
3) calitatea execuiei i realizarea lucrrilor de întreinere necesare.
În cazul faadelor ventilate, producerea avariilor de tip "prbuire progresiv" poate fi limitat sau
evitat prin msuri adecvate privind:
1) determinarea riscului de apariie a unor astfel de evenimente;
2) adoptarea unei alctuiri structurale i a unor detalii constructive care nu prezint sensibiliti la
astfel de evenimente;
3) asigurarea elementelor faadei i a prinderilor de structura principal cu ductilitate
suficient (evitarea folosirii materialelor casante).
87
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
C4.1.9. Pentru gruparea încrcrilor se va ine seama c efectele aciunilor vântului, ale cutremurului
i ale variaiilor de temperatur se pot produce în ambele sensuri pe direciile considerate.
C4.1.18. Pentru cldirile la care se aplic metoda spectrelor de etaj, calculul forei seismice din
aciunea direct a cutremurului se va face pe baza unui model de calcul complet, folosind spectrul de
acceleraie obinut din rspunsul seismic al structurii principale la nivelurile de prindere ale stratului
de placare (spectrele de etaj).
Pentru aplicarea acestui procedeu:
1) modelul de calcul utilizat va ine seama de proprietile mecanice relevante ale structurii
principale, ale panoului de faad (ambele straturi) i ale prinderilor acestuia de structura
principal.
2) aciunea seismic pentru care se calculeaz spectrele de etaj va fi modelat conform
prevederilor de la Cap.3 din Codul P 100-1
C4.1.24. Se vor lua în considerare urmtoare categorii de deplasri laterale ale structurii principale
1) deplasrile pe direcie paralel cu planul faadei;
2) deplasrile pe direcie perpendicular pe planul faadei ;
3) deplasrile simultane pe ambele direcii pentru elementele situate în vecintatea colurilor
cldirii.
88
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 91
C4.1.39. Dac alctuirea constructiv a acestui strat nu asigur protecia împotriva apei sau dac este
constituit din elemente izolate fr ca rosturile dintre acestea s fie închise, stratul suport trebuie s fie
acoperit cu o membran rezistent la ap.
C4.1.40. Din punct de vedere al alctuirii constructive stratul de placare poate fi realizat cu
x un singur material: zidrie, de exemplu, cu legturi în puncte izolate de stratul suport (figura
C4.1.1.a)
x din mai multe materiale: cu schelet propriu i piese de acoperire; în acest caz scheletul este
ancorat de stratul suport (figura C4.1.1.b)
(a) (b)
89
92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
C4.1.55. Ancorele i orice element care asigur legtura între straturi trebuie s aib suficient
ductilitate i capacitate de rotire astfel încât s se evite ruperea zidriei din stratul suport/de placare sau
ruperea fragil a ancorei (în cazul ancorelor compuse/sudate)
C4.1.62. Zidria stratului suport va fi esut conform prevederilor reglementrilor tehnice aplicabile,
în vigoare, privind proiectarea structurilor din zidrie.
C4.1.63. Faa exterioar a acestor panouri trebuie protejat prin acoperire cu o folie rezistent la
infiltraiile de ap i impermeabil la ptrunderea aerului.
Din punct de vedere structural stratul suport din zidrie poate fi :
1) Perete structural
2) Perete înrmat în cadru de beton armat sau oel
3) Perete nestructural
C4.1.85. Ancorele pentru zidrie proiectate conform SR EN 845 pot avea una dintre urmtoarele
alctuiri:
1) ancor asimetric
a) ancor de perete la care cele dou extremiti sunt alctuite diferit pe zonele de fixare în zid
(lungimea de ancorare). Zona intermediar poate fi simetric sau nesimetric
b) ancor de perete care are cele dou extremiti identice pe zonele de fixare în zid (lungimea
de ancorare) dar care este fixat în mod diferit la cele dou extremiti
90
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 93
3) ancore adaptabile
Ancore care permit micri difereniate împortante în planul pereilor dar eforturi de forfecare limitate
prin intermediul unor componente mobile (prin glisare, de exemplu)
4) ancore de forfecare
a) Ancore care transmit eforturi axiale (compresiune / întindere) i de forfecare între dou seciuni
adiacente separate prin rost
b) Ancore care transmit numai eforturi de forfecare între dou seciuni adiacente dar permit deplasri
în planul peretelui
91
94 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
(a) (b)
C4.1.95. Detalierea constructiv a rosturilor de separare trebui s permit acestora s preia micrile
prevzute, reversibile i ireversibile, fr a se produce avarierea zidriei.
Rosturile de separare trebuie s treac prin toat grosimea stratului de placare i prin orice finisaj care
nu este suficient de flexibil pentru a prelua deplasarea.
C4.1.100. Orientativ, pentru valoarea minim
T = 40oC se poate lua suficient de exact
L = 6.0 × 10-4 L i limea minim a rostului devine r = 2 ×
L = 1.2 × 10-3 L
92
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 95
C. 4.2.7 Prin componente combustibile ale faadelor ventilate se îneleg component de prindere i
asamblare, componenta termoizolant i componenta de protecie i finisaj.
C.4.2.8 Aplicarea vopselei intumescente pe barierele metalice se va realiza doar de persoane autorizate
pentru astfel de lucrari.
C4.2.12 Prin ”alte goluri neprotejate” se îneleg goluri pentru instalaii cu dimensiuni mai mici de
200 mm, sau de 200x200 mm2. Exemplu: goluri neprotejate, penetrrile faadelor cu courile de
evacuare a fumului de la centrale termice, canale de cabluri sau conducte.
C.4.2.13 a) Prin componenta de prindere i asamblare sau prin sistemele de fixare se înelege
ansamblul format de dibluri, conexpanduri, holzsububuri, profile, cleme etc.
C.4.3 Aceast cerin esenial, aa cum este precizat în Regulamentul (CE) 1907/2006, are ca scop
s asigure un nivel ridicat de protecie al sntii oamenilor i a mediului, inclusiv promovarea
metodelor alternative pentru evaluarea riscurilor pe care le prezint substanele chimice existente în
materialele de construcie.
Regulamentul (CE) 1907/2006 stabilete dispoziii referitoare la producerea substanelor, introducerea
pe pia i utilizarea lor.
Dispoziiile se aplic fabricanilor, importatorilor i utilizatorilor finali i se bazeaz pe principiul
responsabilitii i prudenei acestora, care trebuie s asigure fabricarea, introducerea pe pia i/sau
utilizarea acelor produse care s permit evitarea efectelor adverse asupra sntii oamenilor i/sau a
mediului, în condiii previzibile în mod rezonabil.
C.4.3.8 Din cauza rezistenei termice foarte mari impus peretelui mantou din spatele lamei de aer,
fluxul termic debuat în aceasta este destul de mic i ca urmare nu poate produce o micare cu vitez
semnificativ a aerului exterior ptruns prin fantele de admisie.(ca ordin de mrime este vorba de
viteze mai mici de 0,1 m/s). În aceste condiii debitul de aer de ventilare poate ajunge foarte mic (în
special în zilele de iarn ceva mai clduroase) i din acest motiv s-ar putea s nu se poat încrca
suplimentar – fr a ajunge la saturaie - decât cu o cantitate relativ mic de vapori de ap.
C4.5.2 Determinarea indicelui R’w respect metodologia prevzut în SR EN ISO 717-1; ca urmare,
R’w se obine în urma comparrii unei curbe reale a indicilor de atenuare sonor, asociat elementului
analizat, cu o curb de referin.
93
96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
C.4.5.6 Vata mineral are, în general, coeficieni de absorbie sonor cu valori ridicate la frecvene
înalte, dar la grosimile utilizate pentru respectarea condiiilor de izolare termic (d 10cm),
coeficienii capt valori ridicate i în domeniul frecvenelor joase. Cum zgomotul din trafic
(preponderent în cazul faadelor) are în spectrul lui valori ridicate ale nivelului de presiune sonor în
domeniul frecvenelor joase, rezult c vata mineral, la grosimile menionate, este mult mai indicat
în comparaie cu produsele eficiente termic dar cu goluri închise.
C.4.5.9 Valorile ridicate ale indicelui Rw ale ferestrelor i uilor, în alctuirea lor actual, se datoreaz
i permeabilitii reduse la aer a acestora în comparaie cu soluiile tradiionale. La aceste ui i
ferestre, buna etanare, care elimin transmisia prin difracie, conduce la valori ale indicelui Rw cu 7-8
dB mai ridicate faa de soluiile tradiionale.
Comentarii la Capitolul 5
C.5.3 Tabelul 5.1 prezint câteva materiale i coeficienii de dilatare termic pe care acestea le au.
Pentru a afla dilatarea efectiv pe o anumit lungime, trebuie cunoscut i temperatura ambiant din
perioada montrii materialului
Tabel 5.1
Coeficieni de dilatare termic pentru diferite materiale
Material Coeficient de dilatare termic
(x 10-6/0C)
Piatr
marmur 4– 6
calcar 4– 7
gresie 5 – 12
granit 8 – 11
ardezie 9 – 11
Ceramic
crmid de pmânt 5–8
crmizi din silicat de calciu 12 – 22
plci ceramice uzuale 9 (uzual 6,5)
94
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 97
Metale
fonta 10,6
oel 10 – 14
fier 10 – 12
cupru 17
oel inoxidabil 10 – 18
alam 18
bronz 20
aluminiu 24
plumb 29
zinc 31
Sticl
Sticl 7-9
Materiale uzuale
Plastic 14 – 97
Rini epoxidice 60
Rini acrilice 70 – 80
Rini poliesterice 100 - 150
C.5.10.a. Piatra natural Trsturile definitorii ale fiecrei pietre – mineralogia, tipul de cristale,
textura, dimensiunile, forma – contribuie împreun la modul de comportare al placajului respectiv în
exploatare i în mod particular cu rezistena pe care o opune piatra la degradarea în exploatare. Aceste
din urm degradri se refer la diminuarea rezistenei mecanice a pietrei, curbare, mtuire a suprafeei
finite etc. De asemenea culoarea i dimensiunile placajului conteaz în durabilitatea unei faade: o
culoare închis va implica automat o temperatur mai mare pe suprafaa placajului, dac acesta este
orientat est, vest sau sud.
Variaiile de temperatur induc în piatr tensiuni suplimentare, pierderea coeziunii inter-granulare i în
consecin conduc la scderea rezistenei mecanice.
Creterea cantitii de umiditate din interiorul materialului accentueaz defectele. Experiene de
laborator au artat c rezistena mecanic a specimenelor din marmur saturate de ap este mai sczut
decât a celor uscate, iar deteriorarea este progresiv (chiar exponenial).
Între rocile sedimentare cel mai des utilizate în construcii sunt calcarul, travertinul i gresiile.
În ceea ce privete comportarea în timp a calcarelor, este cunoscut faptul c atunci când grosimea
plcii scade, piatra este cu atât mai predispus la rupere.
Marmura se poate curba. Fenomenul care st în spatele comportrii defectuoase a marmurei se
numete în literatura de specialitate histerezis termic. Originea termenului este greceasc i
înseamn… deficien. În acest sens se i aplic i nu respectând sensul uzual, de „fenomen cu
caracter ireversibil care const în faptul c succesiunea strilor unei substane, determinate de variaia
unui parametru, difer de succesiunea strilor determinate de variaia în sens contrar a aceluiai
parametru”.
Sistemul de prindere are o contribuie important în apariia i dezvoltarea degradrilor înregistrate la
faadele placate cu piatr natural: agrafele fixe nu permit micarea de dilatare a câmpurilor de plci,
95
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
C.5.11 Unele din materialele care alctuiesc componenta vertical a anvelopei pot fi recuperate.
Deeurile plcilor din gresie porelanat pot fi remcinate i introduse în procesul de fabricaie; PVC-
ul poate fi reciclat în amestec cu rini; sticla poate fi i ea recuperat i reciclat.
Metalul poate fi topit i refolosit.
Lemnul poate fi recuperat sau prelucrat pentru obinerea altor produse pe baz de lemn.
Sticla se poate topi i refolosi.
Panourile compozite care includ miez din polietilen au o durabilitate de circa 50 –100 de ani. În cazul
lor, problema nu se pune înc în legtur cu post utilizarea panourilor de faad, ci mai ales cu
reciclarea deeurilor rezultate în urma procesului de fabricaie i a croirii panourilor. Separarea
aluminiului de polietilen nu mai este o problem astzi; atât aluminiul cât i polietilena reintr într-un
circuit de producie. O alt posibilitate de reciclare a produsului, cu recuperare de cldur, este prin
topirea compusului (tiat în prealabil în buci mici). La temperatur ridicat, polietilena se
descompune integral, eliberând gaze cu înalt potenial energetic, care pot fi utilizate pentru alte
descompuneri i topiri.
96
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 99
ANEXA INFORMATIV 3
NR.FIGUR
1
97
100 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
2
98
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 101
NR.FIGUR
3
99
102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
4
100
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 103
NR.FIGUR
5
101
104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
6
102
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 105
NR.FIGUR
PLCI DE ÎNALT
DENSITATE (HPL)
7
103
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
8
104
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 107
NR.FIGUR
92
105
108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
10
106
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 109
NR.FIGUR
11
107
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
12
108
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 111
NR.FIGUR
FAADE VERZI
13
109
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
14
110
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 113
NR.FIGUR
15
111
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
16
112
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 115
NR.FIGUR
17
113
116 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
18
114
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 117
NR.FIGUR
19
115
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
20
116
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 119
NR.FIGUR
21
117
120 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
22
118
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 121
NR.FIGUR
23
119
122 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
24
120
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 123
NR.FIGUR
25
121
124 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
26
122
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 125
NR.FIGUR
27
123
126 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
28
124
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 127
NR.FIGUR
29
125
128 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
30
126
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 129
NR.FIGUR
31
127
130 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
32
128
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 131
NR.FIGUR
33
129
132 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
34
130
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 133
NR.FIGUR
35
131
134 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
36
132
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 135
NR.FIGUR
37
133
136 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
38
134
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 137
NR.FIGUR
39
135
138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
40
136
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 139
NR.FIGUR
41
137
140 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
42
138
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 141
NR.FIGUR
43
139
142 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
44
140
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 143
NR.FIGUR
45
141
144 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
46
142
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 145
NR.FIGUR
47
143
146 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
48
144
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 147
NR.FIGUR
49
145
148 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
50
146
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 149
NR.FIGUR
51
147
150 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
52
148
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 151
NR.FIGUR
53
149
152 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
54
150
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 153
NR.FIGUR
55
151
154 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
56
152
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 155
NR.FIGUR
57
153
156 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
58
154
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 157
NR.FIGUR
59
155
158 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
60
156
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 159
NR.FIGUR
61
157
160 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
62
158
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 161
NR.FIGUR
63
159
162 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
64
160
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 163
NR.FIGUR
65
161
164 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
66
162
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 165
NR.FIGUR
67
163
166 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013
NR.FIGUR
68
164
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 807 bis/19.XII.2013 167
NR.FIGUR
69
165
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|635043]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 bis/19.XII.2013 conține 168 de pagini. Prețul: 92,40 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.