1.Noțiuni generale.

La începutul acestui mileniu omenirea se confruntă cu un şir de ameninţări cauzate de consumul necontrolat
(nelimitat) de energie. 

Aceste ameninţări sunt:

 -încălzirea globală, care deja are consecinţe grave, precum sunt inundaţiile, furtunile, alunecările de teren,
căldura excesivă în perioada de vară, seceta ş.a.;

 -epuizarea rezervelor de gaze naturale şi petrol, care conduce la creşterea spectaculoasă a preţului acestora
pe piaţa mondială;

 -poluarea tot mai gravă a mediului înconjurător (aer, apă, sol), care contribuie la dereglarea sănătăţii
populaţiei.

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusive substanţele
vegetale şi animale, din silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi
urbane. Ea este utilizată în scopuri energetice din momentul descoperirii de către om a focului.

2.Utilizarea biomasei.

Pe plan mondial există o amplă activitate de utilizare a biomasei pentru producerea de energie electrică şi termică,
impulsionată de necesitatea reducerii emisiei de CO2, de politica energetică a Uniunii Europene.

Sursele de biomasă sunt reprezentate de deşeurile forestiere, deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului, resturile
vegetale din agricultură şi din industria alimentară, reziduuri animale, iar în ultima perioadă – de culturile speciale cu
ritm intens de creştere.

Argumentele în favoarea utilizării energetice a biomasei sunt atît de natură a protecţiei mediului, cît şi de natură
socioeconomică, prin ocuparea şi stabilizarea forţei de muncă a fermierilor în zonele de cultivare a plantelor cu
valorificare energetică, materie primă cu caracter regenerativ.

Clasificarea biomasei solide conform originii şi surselor:

 1. Biomasa forestieră

 2. Biomasa ierboasă: plante agricole şi de horticultură

 3. Biomasa fructelor: fructe din livezi, horticultură.

 3.Potențialul de biomasă in Republica Moldova.

 Biomasa în Republica Moldova este considerată una dintre cele mai importante resurse de energie
regenerabilă. În linii mari, putem spune că biomasa include o gamă largă de materiale, cum ar fi: plantele
agricole şi tehnice, reziduurile agricole şi forestiere etc.
  Pentru a evalua potenţialul de biomasă al culturilor agricole, este necesar să se determine reziduurile de
biomasă care se obţin, după ce producţia culturilor agricole este recoltată - culturi pe care convenţional le
includem în:

 Grupul 1 (grîu,orz, secară, ovăz, porumb, floarea-soarelui, mazăre, rapiţă, soia, hrişcă, fasolea şi

 tutun).

 Sau cele provenite de la curăţatul de primăvară a culturilor din:

 Grupul 2 (viţă de vie, pomi fructiferi, copaci).

 Pentru culturile agricole din Grupul 1 şi Grupul 2, în scopul determinării producţiei de reziduuri agricole şi,
ulterior al potenţialului energetic vom utiliza Tabelul 1:

Uscătorul (fig.5.1) se întrebuinţează pentru uscarea legumelor şi fructelor întregi, tăiate în rondele sau felii este
alcătuit dintr-o cameră de 7 m, prin care circulă materialul şi agentul de uscare, aerul fierbinte. Sistemul de
transport al materialului depinde de natura şi forma acestuia.

Pentru fructe de formă circulară se foloşesc tăvi metalice stivuite pe rafturile unor vagoneţi care se deplasează
în cameră de la un capăt spre celălalt cu ajutorul unui dispozitiv mecanic. Cărucioarele încărcate se deplasează în
tunel pe nişte şine.

Ele se încarcă în tunel peste un interval de timp concret pentru fiecare produs iniţial. La un anumit interval de
timp se introduc pe la un capăt al uscătorului vagoneţi cu material umed iar la capătul opus se scot acelaşi număr
de vagoneţi cu material uscat.

Dacă sa ne referim la un exemplu de eficiență a utilizării

biomasei putem adduce la cunoștință următoarea referință:
La momentul actual, biomasa este cel mai ieftin combustibil din Moldova. Biomasa poate contribui la
gestionarea deşeurilor prin producerea energiei din produse care deseori sunt aruncate la gunoişte.

Uscarea fructelor se poate realiza in doua moduri, respectiv prin uscare

naturala si prin uscare artificiala(deshidratare).